Investigație: Cum a ajuns avocatul lui Shor să se ocupe de recuperarea miliardului

Foto: realitatea.md

Autorităţile aparent se luptă eroic pentru a recupera câte ceva din miliardele furate din cele trei bănci.

Această luptă pare compromisă în condiţiile în care de recuperarea banilor se ocupă chiar avocaţii celui considerat unul din autorii fraudei.

De la Parlament, la Guvern, Bancă Naţională, Procuratură şi CNA, de la Candu la Filip şi la Cioclea, toate autorităţile încearcă să ne convingă că depun eforturi maxime pentru recuperarea miliardelor dispărute în urma fraudei de la cele trei bănci; Banca de Economii, Unibank şi Banca Socială, scrie mold-street.com.

O serie de fapte şi evenimente ne fac să punem la îndoială însă vorbele şi acţiunile întreprinse de autorităţi.

36 de ani pentru a recupera miliardul

De exemplu, ritmul de recuperare a banilor a scăzut în ultimele două luni sub un milion de lei pe zi. În condiţiile în care mai sunt de găsit şi rambursat peste 13,4 miliarde de lei, aceasta semnifică că pentru a recupera tot "miliardul" va fi nevoie de cel puţin 36 de ani.

Este adevărat că în Moldova de la debitorii celor trei bănci potrivit unor estimări ar mai putea fi de recuperat doar până la un miliard de lei. Cu aceste ritmuri va dura cel puţin trei ani, dar ar putea fi şi 10 ani, ţinând cont de experienţa de 20 de ani de lichidare a unor bănci.

E o perioadă foarte lungă şi mulţi din cei vinovaţi şi mai ales cei din milioanele de păgubiţi de această fraudă nu vor mai ajunge să vadă finalul acestei triste poveşti.

Avocatul lui Shor se ocupă de recuperarea miliardului

Personal nu îmi pun mari speranţe că banii vor fi recuperaţi integral, iar vinovaţii principali să fie pedepsiţi. Argumente sunt multe, noi ne vom opri doar la câteva.

De exemplu ştiţi cine se ocupă de încasarea datoriilor de la debitorii de la două din cele trei bănci fraudate? Chiar cabinetul avocatului Denis Ulanov. Exact cel care îl apără în instanţe de un an şi ceva de zile pe fostul preşedinte al Băncii de Economii, Ilan Shor.

Astfel încă în perioada, când guvernator al Băncii Naţionale era Dorin Drăguţanu, administratorii Băncii de Economii şi Băncii Sociale au împuternicit prin contract, cabinetul avocatului Denis Ulanov „să efectueze acţiuni şi formalităţi juridice pentru încasarea datoriilor de la debitorii băncilor”.

În condiţiile în care aceşti administratori (acum lichidatori) sunt angajaţi ai Băncii Naţionale şi sunt numiţi tot de această instituţie apar rezonabile semne de întrebare privind lupta asiduă a BNM pentru a recupera miliardul.

De notat că informaţia despre debitorii celor trei bănci, este calificată de BNM ca secret comercial şi nici până acum nu putem afla cine sunt aceştia.

Se pare că BNM nu vede un conflict de interese în faptul că Denis Ulanov, reprezintă în instanţele de judecată şi interesele personale ale lui Ilan Shor, fost preşedinte al Consiliului de Administraţie al Băncii de Economii. Cel suspectat de devalizarea celor trei bănci.

Onorariu de succes de zeci de milioane

Potrivit unor informaţii deschise, contractul semnat de cabinetul avocatului Denis Ulanov cu Banca de Economii şi Banca Socială, ar conţine o clauză, care prevede că pentru serviciile acordate acesta poate primi un onorariu de succes de 7% din suma recuperată.

Un simplu calcul arată că în condiţiile în care până la 1 septembrie 2016, de la BEM şi Banca Socială au fost recuperate peste 476 de milioane de lei, putem presupune că onorariul de succes al Cabinetului avocatului Denis Ulanov ar putea ajunge la 33 de milioane de lei.

Asta dacă doar el a contribuit la recuperarea banilor. E o sumă enormă şi o depăşeşte de aproape trei ori pe cea achitată firmei Kroll, în 2015 pentru prima etapă a anchetei pe cazul fraudei miliardului.

Întrebarea retorică ce poate fi pusă atât celor de la BNM, cât şi de la CNA, Procuratură, Guvern, Parlament etc, este dacă în afară de dosarul Filat şi rudele sale va mai fi dus până la capăt vre-un dosar privind fraudele de la cele trei bănci.

Naşul şi schema titirezul

De exemplu ancheta pe schema titirezul realizată de omul de afaceri Corneliu Ţurcanu, care bate pasul pe loc pentru că s-au implicat în "rezolvarea problemei forţe puternice de la naşul de la Consiliul Superior al Magistraturii, la judecători de la Curtea Supremă de Justiţie şi Curtea de Apel Chişinău.

În plus dacă şi alte structuri se implică cu ajutor, apoi cazul degrabă va fi soluţionat aşa-cum doresc cei implicaţi în frauda miliardului.

Amintim că Vinăria Zâmbreni, controlată de Corneliu Ţurcanu, a luat pe 25 noiembrie 2014, un împrumut 25 de milioane de lei de la Banca Socială, dar a depus gaj averea deja gajată pentru alte credite de la această instituţie. Era exact în ziua când mai multe firme fantome au primit credite de peste 13 miliarde de lei de la Banca Socială, ce a dus la prăbuşirea a trei bănci.

Corneliu Ţurcanu împreună cu soţia sa au efectuat şi ei o serie de operaţiuni dubioase pe conturile de la această bancă, deţinute de ei şi firmele afiliate, ca în final să dispară 25 de milioane de lei.

Curios este că nu s-a folosit de nici-un offshore, ci de firme locale. Altfel spus nu e nevoie să scoţi banii din ţară, pentru a nu-i returna la bănci. Lichidatorul băncii susţine că e vorba de o schemă de fraudare.

Degrabă băncile vor răspunde în faţa debitorilor

Pe acest caz se efectuează o anchetă, doar că aceasta se derulează anemic. Mai mult, administratorul de la Vinăria Zâmbreni, care este şi la firma Financial Investment, a dat în judecată banca pentru că nu corect ar fi validat datoriile.

Amintim că la mijlocul lunii iunie, premierul Pavel Filip a declarat că vrea „ca investigarea furtului din cele trei bănci şi recuperarea sumelor să meargă până la capăt, cu asigurarea transparenţei procesului de recuperare a activelor. Este important să luăm toate măsurile ce se impun pentru ca astfel de situaţii să nu se mai repete pe viitor”.