Cărare: Concurenţa loială duce întotdeauna la reducerea preţurilor

Foto: vioricacarare.md

Auzim destul de des despre concurenţa din Moldova în legătură cu faptul că Consiliul Concurenţei a amendat o companie pentru concurenţă neloială sau a acuzat un grup de agenţi economici pentru înţelegere de cartel, cu aplicarea sancţiunilor de cîteva milioane de lei.

Însă, totodată, mulţi sînt indignaţi de ce acest organ de control nu observă că are loc concentrarea posturilor de televiziune în mîinile unui singur politician.

Despre situația mediului concurențial din țară și despre multe altele am discutat cu președintele Consiliului Concurenței Viorica Cărare. Or, în țara cu o concurență dezvoltată cel mai mult au de cîștigat consumatorii, deoarece ei obțin cele mai bune prețuri și calitate ale mărfurilor și serviciilor.

Notă: Consiliul Concurenței a fost creat în 2012, devenind succesorul Agenției Naționale pentru Protecția Concurenței, creată în 2007. Viorică Cărare a condus și prima instituție.

-Pentru început, voi cita din concluzia Curții de Conturi: „Principalii indicatori ai competitivității globale plasează Republica Moldova pe ultimele poziții ale ratingului mondial, fapt ce denotă necesitatea adoptării unui șir de măsuri în direcția sporirii eficienței actualului regim de concurență”.

În ratingul, elaborat de Forul Economic Mondial (acesta organizează ședințe anuale la Davos) Moldova ocupă locul 84 din 140. Cum credeți, de ce Moldova se află în a doua parte a listei în domeniul competitivității?

- Competitivitatea țării este o noțiune foarte amplă. Indicele competitivității globale este calculat în baza a 113 indicatori, inclusiv: starea diferitor instituții, infrastructurii și a nivelului sănătății, învățămîntului; dar și eficiența piețelor de produse și a piețelor muncii, și dezvoltarea afacerilor etc. De Consiliul Concurenței din această listă nu depinde aproape nimic. Curtea de Conturi a încurcat noțiunea de „competitivitate” și „concurență”, acestea fiind lucruri diferite.

Competitivitatea țării presupune eforturile întregul stat. În acest sens, Guvernul a aprobat Foaia de parcurs privind ameliorarea competitivității din Moldova, în care a ținut cont de toți factorii, iar acum este nevoie să întreprindem acești pași.

Concurența este o competiția economică între întreprinderile independente pe o piață respectivă – principala pîrghie a economiei de piață. Iar mediul concurențial trebuie creat, pentru că în prezent noi mai avem multe din moștenirea economiei planificate. Instituția concurenței din țara noastră va împlini abia 10 ani. Structura similară din SUA are peste 100 de ani, în țările europene – peste 50 de ani. Și oricum, colegii din alte țări spun că concurența se dezvoltă foarte greu.

- Ce trebuie să facem pentru ameliorarea mediului concurențial?

- Ca să existe mediul concurențial, trebuie să existe concurență. Pentru existența concurenței trebuie eliminate toate barierele de intrare pe piață. Adică, fiecare agent economic, dacă vrea să intre pe o anumită piață, trebuie să aibă această posibilitate. Însă în unele ramuri există unele bariere anticoncurențiale. De exemplu, pe piața produselor petroliere, pentru deschiderea afacerii este nevoie de un capital statutar mare, un volum mare de depozite etc. – acestea sînt bariere. Noi ne-am expus părerea privind necesitatea înlăturării barierelor de acces pe această piață în fața Parlamentului și Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică.

Totodată, piețele reglementate, ca cea bancară, energetică etc., trebuie să fie mai flexibile. În țara noastră sînt un șir de ramuri, în care trebuie revizuit nivelul de reglementare. De exemplu, prețul pentru „Cartea Verde” se stabilește nu în rezultatul unei concurențe libere, ci de Comisia Națională pentru Piața Financiară.

Un alt factor foarte important – promovarea culturii concurenței, pentru ca întreaga societate și, în primul rînd, funcționarii și deputații să înțeleagă ce înseamnă asta.

Noi am elaborat Programul național în domeniul concurenței și ajutorului de stat, menit să coordoneze acțiunile tuturor structurilor de stat în direcția promovării unui mediu concurențial sănătos, care va stabili sarcinile și termenele de îndeplinire a acestora pentru fiecare structură de stat. În timpul apropiat vom prezenta acest program spre examinare în Parlament.

Mediul concurențial va fi îmbunătățit nemijlocit prin liberalizarea (totală sau parțială), însă nu va trebui să creăm bariere noi. Apropo, aceste obligații ale Moldovei sînt menționate în Acordul de asociere RM-UE.

- În ce domenii ale economiei concurența se simte cel mai mult? Cum se stabilește acest lucru?

- Intensitatea concurenței nu constituie pentru noi criteriul principal de aranjare a domeniilor economice. Încălcările concurențiale, ce constituie obiectul cercetărilor noastre, există peste tot. Acolo unde concurența este înaltă, agenții economici deseori încearcă să ajungă la o înțelegere, pentru a stabili prețurile și a împărți piața.

În domeniile cu monopoliști și dominanți, acestea pot fi comparate cu vaca pe gheață. Dacă o asemenea „vacă” se va întoarce, imediat va atinge multe întreprinderi mici. De acea, acolo pot exista încălcări de alt gen.

Cercetarea piețelor este o activitate foarte importantă, dar ea complementează analizele de bază. Pentru noi e mult mai important să evidențiem domeniile în care încălcările concurențiale pot aduce cele mai mari daune bunăstării societății. La solicitarea noastră, în 2014, experții Băncii Mondiale au efectuat o asemenea analiză. În baza recomandărilor lor, noi deja atragem atenția la vînzările cu amănuntul a produselor alimentare, farmaceutice, transportul auto, sectorul bancar, energetic și inițiat investigații utile pentru cunoașterea piețelor
mai detaliate.

Trebuie să recunosc că asemenea investigații utile se fac foarte greu, deoarece noi avem puțini doctori în științe. În 2007, cînd am creat instituția, numărul acestora era mai mare, însă cu salariile noastre, peste jumătate de an, mulți dintre ei au plecat. Deoarece nu avem experți locali în toate domeniile, noi colaborăm cu experții străini. În prezent, avem 12 proiecte, iar la anul – vor fi 15.

În perioada 2016-2018, împreună cu BM, Comisia Europeană și Corporația Financiară Internațională este planificată elaboararea investigaților utile pentru cunoașterea piețelor asigurărilor, achizițiilor publice, transportului auto de pasageri, serviciilor aeroportuare și aeriene, farmaceuticii, serviciilor bancare, grîului și cerealelor, semințelor de floarea-soarelui, zahărului, pesticidelor.

Noi ne străduim să nu inventăm bicicleta, dar să preluăm metodici existente și să le aplicăm la legislația și situația noastră, deoarece nimeni nu cunoaște mai bine ca noi particularitățile locale.

- Principalii indicatori ai eficienței activității Consiliului Concurenței este bunăstarea consumatorilor, precum și raportul dintre resursele publice cheltuite și contribuția la creșterea bunăstării consumatorilor. Explicați, vă rog, cum se determină aceștia.

- Noi am preluat „Regulamentul de asistență pentru organele concurenței și impactul prognozat al activității lor” de la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică. Conform acestuia, am obținut 1:5. Adică, la un leu, cheltuit pentru întreținerea Consiliului Concurenței (15,46 milioane de lei), bunăstarea consumatorului s-a majorat cu cinci lei (77,83 milioane de lei).

- Aveți în vedere valoarea amenzilor?

- Nu are nimic în comun cu amenzile. No calculăm după o formulă specială, reieșind din cercetările finalizate, daunele cauzate consumatorilor de mărfuri și servicii. Datorită sistării practicilor anticoncurențiale, acest lucru nu mai are loc, de aceea sporește bunăstarea consumatorilor.

Valoarea amenzilor aplicate nu trebuie să constituie un indicator al eficienței activității organului concurențial. Așa a fost în primii ani de existență a acestuia. Însă nu e corect, deoarece acest lucru motivează aplicarea amenzilor. În lume există foarte multe instituții, de exemplu, în Turcia, al cărui buget se formează din contul amenzilor. Sancțiunile aplicate de Consiliului Concurenței din Moldova sînt încasate de buget (suma totală a amenzilor în anul 2015 a constituit 38,4 milioane de lei.). Totuși, mărimea amenzilor trebuie să fie impunătoare. Atunci ele poartă un caracter educațional.

- Mărimea amenzilor, aplicate de Consiliul Concurenței agenților economici, este impresionantă. Cum se stabilesc acestea?

- Legea concurenței conține o mulțime de criterii de stabilire a pedepsei pentru agentul economic. Există nivelul de bază al amenzii (procentul din cifra de afaceri), care se stabilește în funcție de gravitatea și durata infracțiunii și care poate fi majorat sau redus, în funcție de circumstanțe (agravante sau atenuante). Mărimea maximă a amenzii nu poate depăși cinci la sută din cifra de afaceri a întreprinderii.

Trebuie să menționez că amenzile prevăzute de legislația moldovenească sînt de cîteva ori mai mici decît în țările UE, Ucraina și Rusia.

- Anul trecut, Consiliul Concurenței a amendat cu aproape 5 milioane de lei compania „Paralela 47”, ce deține rețeaua de supermarketuri Magazin nr.1, pentru împiedicarea desfășurării controlului inopinat. În cazul rețelelor comerciale, nu se ține cont că aceste amenzi, în final, se răsfrîng asupra consumatorilor care fac cumpărături în aceste rețele?

- Această abordare este greșită. Reieșind din această logică, întreprinderile nu trebuie amendate, deoarece acestea au un impact asupra consumatorului. Posibil, o parte din amenzi o suportă consumatorul, însă dacă mîine întreprinzătorul va majora prețurile, atunci cine va veni la el după cumpărături? Mediul concurențial reglementează prețurile.

Noi amendăm pentru încălcarea concurențială. Anume aceasta, în cele din urmă, conduce la majorarea prețurilor, pentru că dacă cineva s-a înțeles cu altcineva, înseamnă că a ridicat prețul sau a înlăturat concurentul, deci din nou a ridicat prețul.

Mărimea amenzii trebuie să fie adecvată încălcării. Dacă întreprindere a încălcat ceva neintenționat și imediat a înlăturat această scăpare, atunci acest fapt este considerat ca circumstanță atenuantă. Însă în cazul înțelegerii de cartel, nu există facilități, deoarece acesta are un impact negativ major.

- Auditorii Curții de Conturi consideră că în baza normativă în vigoare nu există metode eficiente pentru depistarea înțelegerilor de cartel. Cum în acest caz este depistată înțelegerea de cartel?

- Noi am depistat anumite lacune în legislație și am elaborat propuneri pentru perfecționarea ei în domeniul depistării acordurilor anticoncurențiale (cartelurilor). Acestea au fost expediate Guvernului și Parlamentului spre examinare și aprobare. De exemplu, este propusă aplicarea politicii de clemență față de întreprinderile care au participat la carteluri și au comunicat despre aceasta Consiliului Concurenței, pentru a nu fi trași la răspundere penală. Și introducerea mecanismului informatorilor pentru obținerea informației în schimbul unei recompense. Un asemenea mecanism este aplicat în cîteva țări.

Cercetările privind înțelegerea de cartel, de regulă, încep în baza declarației agentului economic, care a avut de pătimit. Sînt colectate dovezi (avem multe instrumente, inclusiv, controalele inopinate), precum și pe piața serviciilor de intermediere în domeniul asigurărilor obligatorii a răspunderii civile auto „Carte verde”.

Înțelegerea de cartel are lot deseori în cadrul tenderelor. Cînd concursurile sînt desfășurate onest, participanții nu cunosc ofertele celorlalți concurenți, iar în final cîștigă cel care a propus condiții mai bune. În cazul unei înțelegeri, participanții se înțeleg în prealabil în privința ofertelor, iar acolo deja nu e vorba de cel mai mic preț.

Concurența loială duce întotdeauna la reducerea prețurilor. Acest lucru se vede foarte bine din exemplul operatorilor de telefonie mobilă. Amintiți-vă cînd era doar un singur operator, cît costau serviciile.

- Din nou Curtea de Conturi s-a îndoit de independența instituțiilor de stat și consideră că acolo există riscul obținerii unor succese modeste în domeniul protecției concurenței și a utilizării ineficiente a mijloacelor bugetare. Cît de independent este Consiliul Concurenței? Au existat cazuri cînd unele dintre structurile puterii v-au solicitat ceva?

- Potrivit Legii concurenței, Consiliul Concurenței este un organ autonom al puterii publice, subordonat Parlamentului. Nu putem vorbi despre independența sau autonomia unei instituții de stat, fără a privi sistemul în general. Consiliul Concurenței în activitatea sa se ghidează de o mulțime de acte legislative, ce reglementează relațiile juridice cu alte instituții ale administrației publice. Respectiv, sînt necesare modificări în legislația conexă, care ar întări autonomia și independența organelor publice subordonate Parlamentului. (Consiliul Concurenței, Curtea de Conturi etc.).

În Moldova, probabil, întotdeauna sună cu anumite rugăminți, însă în cazul nostru aproape toți trăiesc cu concurența în lumi paralele. Dacă sună, atunci, de regulă, solicită examinarea mai rapidă. Însă legea noastră reglementează foarte strict toate procedurile, de aceea nu pot accelera în nici un fel procesele.

- Ancheta se desfășoară numai la solicitare sau există și autosesizări?

- Legea ne permite să începem ancheta din proprie inițiativă, dacă există anumite semne.

- Publicarea în presă nu este un temei?

- Dacă acolo sînt anumite fapte, documente, ce pot fi privite drept temei. Vă închipuiți cînd începe ancheta, ce povară este asupra agentului economic, or, noi solicităm imediat informația necesară. Noi urmărim presa și ne străduim să monitorizăm toate piețele.

- Întreprinderile vinicole consideră că compania „Glass Container Company” trebuia anunțată monopolist, iar rentabilitatea ei – redusă. În opinia vinificatorilor, față de GCC trebuie aplicate măsurile antimonopol. Acest furnizor le vinde fabricilor de vin sticlele cu 23 de cenți, iar în alte țări acestea sînt mai ieftine. Însă pentru a o importa, trebuie să plătească taxa, deoarece afacerea acestui monopolist este protejată și în acest fel. Glass Container Company este clientul Dvs.? Acest fapt poate servi drept temei pentru o anchetă a Consiliului Concurenței?

- Pentru a stabili dacă această problemă este de competența Consiliului Concurenței, trebuie ca una dintre companiile vinicole să completeze formularul de plîngere (este pe site-ul CC). Nu trebuie să uităm că pentru obținerea dreptului de a depune o plîngere în legătură cu acțiunile anticoncurențiale, reclamantul trebuie să demonstreze existența interesului legal.

Totodată, Consiliul Concurenței poate demara, din propria inițiativă, procedura de investigație în baza materialelor existente privind presupusa încălcare a legislației concurențiale. Însă pentru aceasta, noi avem nevoie de o informație mai concretă de la întreprinderile vinicole privind acțiunile Glass Container Company.

- Dar mass-media (piața audiovizualului) concentrată în mîinile unui proprietar, nu merită atenția Consiliului Concurenței?

- Atenția Consiliului Concurenței merită orice cazuri de abuz de situația dominantă. Noi urmărim cu atenție situația pe piețele cu concentrație majoră. În unele cazuri (în scopul prevenirii abuzurilor de situație dominantă și promovării culturii concurenței) desfășurăm întrevederi cu participanții majori. Situația dominantă pe piață, dacă nu se face abuz, nu este o încălcare a legislației concurențiale.

Pe piețele reglementate (la acestea se referă și piața audiovizualului) noi cooperăm activ cu regulatorii. În cazul dat – cu Consiliul Coordonator al Audiovizualului. Acesta trebuie primul să observe și să ne informeze pe noi despre încălcări.

Toți vorbesc mult la această temă, dar nimic concret. Am propus să organizăm o platformă de discuții - Competition CaFE – cu presa, însă, nu știu de ce, nimeni din presă nu dorește să participe. Spuneți-ne, în ce constă concret încălcarea și noi vom începe cercetarea.

- Nu pot să nu vă întreb despre faptul că Consiliul Concurenței eliberează autorizația pentru ajutorul de stat. În cazul în care, în toamna anului 2014, BNM a solicitat autorizația de a ofer ajutor de stat celor trei bănci în valoare de 9,5 miliarde de lei cu 0,1% anual, iar în rezultat, beneficiarii trebuiau să restituie sub 9% (dobînda, reieșind din rata de bază, rotunjită pînă la următorul procent întreg în cadrul operațiunilor politicii monetare pe termen scurt și majorarea cu 5 puncte procentuale - în total, 9%). Se știe că această datorie va fi transformată în datorie publică, care va cădea pe umerii contribuabililor. De ce atunci nu se face restituirea sub 0,1%, or, băncile au falimentat?

- Potrivit legii cu privire la ajutorul de stat, dacă Consiliul Concurenței emite o decizie negativă, atunci furnizorul ajutorului de stat trebuie să întreprindă toate măsurile necesare pentru restituirea acestuia, inclusiv, a dobînzilor.

În decembrie 2015, Plenul Consiliului Concurenței a constatat o încălcare a Legii cu privire la ajutorul de stat la acordarea mijloacelor publice Băncii de Economii, Băncii Sociale și Unibank, de aceea beneficiarii lui (cele trei bănci) sînt obligate să restituie resursele obținute și dobînzile pentru utilizarea lor, iar organele puterii executive – Banca Națională și Ministerul Finanțelor – trebuie să întreprindă măsurile necesare pentru restituirea acestor mijloace.

- Adică, nicio abatere de la legislație…. Vă mulțumim pentru interviu.


Anghelina Taran