Guvernul a exclus limita sporului salarial pentru performanţă pentru funcţionarii publici

Foto: publika.md

Guvernul, la propunerea Cancelariei de Stat, a adoptat azi unele modificări în Regulamentul cu privire la evaluarea performanţei colective, aprobat prin Hotărîrea nr.94/2013.

În nota explicativă se menționează că, în scopul soluționării unor situații ambigui cu referire la aplicarea normelor privind partea variabilă a salariilor funcționarilor publici, a fost abrogată cerința de limitare de pînă la 30% din salariul de funcţie stabilit pentru funcţionarul public.

Ce poate să însemne aceasta și ce consecințe va avea modificarea recentă?

La prima vedere este ceva ordinar. Dar, pentru claritate, este necesar să fie date unele explicații referitoare la regulamentul respectiv. Acest act normativ este o primă încercare a Guvernului din 2013 de a stabili modul de organizare şi desfăşurare a procesului de planificare a activităţii, stabilire a criteriilor de evaluare a performanţei colective în cadrul ministerelor, Cancelariei de Stat, altor autorităţi administrative centrale subordonate Guvernului, în structurile organizaţionale din sfera lor de competenţă, altor autorităţi publice, precum şi în cadrul autorităţilor administraţiei publice locale.

Pentru realizarea procedurii de evaluare a performanţei colective, în toate instituțiile administrative publice au fost instituie comisii permanente de evaluare a performanţei colective.

Pentru evaluarea performanţei colective, se supun examinării și evaluării rapoartele semestriale de activitate a subdiviziunilor structurale ale autorităţii publice.

Subdiviziunilor publice care au fost evaluate cu calificativul “foarte bine” li se acordă un spor pentru performanţa colectivă în mărime de 15% din fondul de salarizare semestrial, calculat în raport cu suma salariilor de funcţie. Pentru subdiviziunile care au fost evaluate cu calificativul “bine” li se acordă un spor pentru performanţa colectivă în mărime de 10% din fondul de salarizare semestrial.

Funcţionarii publici care cad sub incidenţa Legii cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public, pentru care prevederile Legii privind sistemul de salarizare a funcţionarilor publici nu se aplică, pot beneficia de spor în mărime de 10% din salariul de funcţie, dacă la ultima evaluare anuală a performanţelor profesionale li s-a acordat calificativul de evaluare “bine” sau “foarte bine”.

Sporul pentru performanţa la nivel de fiecare funcţionar public acordat într-un semestru şi premiul anual nu pot depăşi limita de 30% din salariul de funcţie stabilit pentru funcţionarul public respectiv, în calcul total pe 6 luni. Iar mijloacele acordate în primul semestru pentru sporul pentru performanţa colectivă obţinută în al doilea semestru al anului precedent nu pot depăşi 50% din suma mijloacelor planificate în acest scop pe an.

Deci există modalitatea de autoevaluare a performanței tuturor organelor publice, inclusiv a subdiviziunilor lor structurale și a fiecărui funcționar public în parte.

Recent, Guvernul a exclus din Regulamentul respectiv limita de 30% pentru performanță din salariul de funcţie stabilit pentru funcţionarul public, precum și a limitei de 50% din suma mijloacelor planificate în acest scop pentru un an, acordate în primul semestru al anului.

Aceasta înseamnă că au fost scoase orice limite și deja totul va depinde de faptul dacă bugetul structurii respective va permite majorări nelimitate pentru așa-zisa evaluare a performanței de activitate.

Cum se zice, nu este bine să numeri banii în buzunar străin. Dar în cazul de față sîntem obligați să facem acest lucru, întrucît se numără banii bugetari, care se acumulează din impozitele tuturor și cu care se efectuează remunerarea funcționarilor publici. Deci banii noștri, ai tuturor. Astfel, punem cîteva întrebări – pentru Guvern și toate organele publice centrale și locale:

1. Care este rezultatul și efectul aplicării regulamentului respectiv?
2. Dacă deja al patrulea an, are loc trimestrial procedura de evaluare a activității organelor publice, a structurilor lor funcționale și a funcționarilor publici din aceste organe, de ce nu se fac publice rezultatele, de către fiecare organ în parte și de către Guvern integral?
3. Care sînt succesele și eșecurile fiecărui organ public?
4. Cîte organe publice centrale și locale, cite structuri funcționale din organele publice și cîți funcționari publici au fost sancționate/sancționați, sau chiar eliberați din funcție pentru neconformitate cu cerințele?
5. De ce la stabilirea mărimii indexării pensiilor se impun un șir de condiții, ca în rezultat să se indexeze doar cu cca 10% anual, iar suporturile pentru salarizarea funcționarilor publici se vor plăti trimestrial, fără limite?