Promisiunile Ministerului Sănătăţii în lipsa bugetului: majorarea salariilor medicilor cu 20%, iar ale tinerilor specialişti – cu peste 50%

Foto: trm.md

Dumitru Barbalat

Problemele cotidiene, mai ales cînd cineva este bolnav şi are nevoie de tratament, şi situaţia din medicina noastră, cu lipsa cronică a mijloacelor financiare şi a deficitului personalului medical, ne fac să fim foarte atenţi cînd avem de a face cu medicii, farmaciştii, cu sistemul medical în general.

În ultimii ani, odată cu dezvoltarea furtunoasă a Internetului, noi am devenit mai competenţi în medicină – găsim rapid denumirile de medicamente şi scheme de tratament, cumpărăm aceste produse şi începem automedicaţia. Acest lucru e și bun, dar şi rău, deoarece consultaţiile şi recomandările specialiştilor sînt de neînlocuit şi nu se compară cu recomandările scrise de nu se ştie cine pe internet. Probabil, dacă pornim de la considerente practice, cînd medicul scrie reţeta pe blancuri de firmă, îţi trece un gînd că eşti expediat la o farmacie „concretă”, fără a ţine cont de faptul că ai o farmacie lîngă casă, în care sînt toate medicamentele necesare.

Politica în domeniul sănătăţii. Strategia de dezvoltare

Discutînd despre medicina noastră, este foarte important să ştim şi să înţelegem ce prezintă Ministerul Sănătăţii, în conformitate cu regulamentul său, pentru întreaga ramură şi, prin urmare, pentru cetăţenii ţării noastre. Conform regulamentului său, Ministerul Sănătăţii, în baza priorităţilor:

1) elaborează politici publice de dezvoltare a sistemului de sănătate pe termen lung, mediu şi scurt, elaborează cadrul bugetar pe termen mediu şi asigură realizarea acestora;

2) asigură reglementarea aplicării politicilor publice de dezvoltare a sistemului de sănătate, promovînd valorile comune de solidaritate, echitate şi participare a părţilor interesate în elaborarea, implementarea şi monitorizarea politicilor de sănătate, cu acordarea atenţiei adecvate necesităţilor populaţiei, în special din grupurile socialmente vulnerabile;

3) supraveghează sănătatea populaţiei şi stabileşte priorităţile ce ţin de sănătatea publică, promovează prevederi asupra aspectelor de sănătate în toate politicile publice şi susţine implementarea eficientă a acestora în alte sectoare, în vederea maximizării rezultatelor în domeniul sănătăţii;

4) elaborează şi coordonează implementarea politicilor publice privind dezvoltarea sistemului de sănătate, adaptarea serviciilor de sănătate la noile necesitaţi prin crearea unei infrastructuri corespunzătoare a acestora, receptive la nevoile adecvate ale utilizatorilor, la povara bolilor, precum şi prin elaborarea şi coordonarea politicilor publice privind reducerea inegalităţii accesului populaţiei la servicii de sănătate necesare, prin îmbunătăţirea nivelului şi distribuţiei serviciilor de sănătate;

5) organizează analiza şi evaluarea periodică a indicatorilor stării de sănătate a populaţiei, a activităţii sistemului de sănătate şi performanţei instituţiilor medico-sanitare publice şi asigură difuzarea informaţiei ce ţine de interesul public;

6) elaborează politici privind organizarea şi reglementarea asistenţei medicale integrate (asistenţa medicală primară, secundară/terţiară, reabilitare şi îngrijiri de lungă durată) şi asigură sporirea rolului şi autorităţii asistenţei medicale primare în sistemul de sănătate, cu focusarea prioritară pe măsurile de prevenire a maladiilor;

7) promovează şi realizează politici privind administrarea capacităţilor în sectorul asistenţei medicale integrate şi creează condiţii pentru asigurarea investiţiilor optimale în sectoarele privat şi public, pentru reducerea dublării serviciilor şi pentru evitarea irosirii resurselor publice destinate ocrotirii sănătăţii;

8) promovează şi realizează politici privind dezvoltarea parteneriatului public-privat în sănătate;

9) elaborează politici în domeniul managementului şi consolidării instituţionale a serviciilor de sănătate din sectorul public;

10) elaborează şi coordonează implementarea politicilor publice privind formarea şi dezvoltarea profesională a personalului medical şi farmaceutic;

11) elaborează şi coordonează implementarea politicilor publice în domeniul medicamentului;

12) elaborează şi coordonează implementarea politicilor publice în domeniul supravegherii de stat a sănătăţii publice, la nivel naţional şi local, colaborează cu reprezentanţii autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, ai societăţii civile, precum şi cu mass-media, în scopul prevenirii îmbolnăvirilor, protecţiei şi promovării sănătăţii;

Pentru soluţionarea acestor sarcini de bază, în structura Ministerului, începînd cu anul 2011, au fost create direcţiile corespunzătoare.

Vom menţiona de la bun început că o abordare complexă în elaborarea documentelor (pachetelor de documente) privind politicile Ministerului Sănătăţii pe parcursul tuturor acestor ani nu a existat. A fost elaborat doar Programul unic al asigurării obligatorii în medicină în decembrie 2007; în decembrie 2013, a fost aprobată Strategia naţională în domeniul sănătăţii publice pentru 2014-2020.

Ministerul Sănătăţii a fost obligat să prezinte Guvernului, anual pînă la 15 martie, raportul privind realizarea prevederilor strategiei menţionate. Au fost planificate cheltuieli pentru implementarea Strategiei timp de şapte ani, în valoare de 229,9 milioane de lei. În medie, cîte 33 de milioane pe an. Fiţi de acord că pentru 3,555 de milioane de oameni (sau 2,6 milioane, precum afirmă experţii) – este cîte 9 lei (sau 12 lei) pe an, adică aproape nimic. În octombrie 2014, a fost aprobată Strategia naţională privind profilaxia şi controlul bolilor neinfecţioase pentru 2012-2020.

Astfel, din 17 denumiri de documente privind politicile în domeniul medicinii, enumerate în Regulamentul Ministerului Sănătăţii, au fost elaborate fragmentar doar două strategii, adică documentele orientate pe un termen mediu, precum şi Programul unic al asigurărilor obligatorii în medicină, în baza căreia, anual, după adoptarea Legii privind asigurarea în medicină pentru anul curent, este elaborat şi programul anual de activitate.

Cum o duce medicina noastră în toţi aceşti ani?

Acum putem trece la examinarea evenimentelor ce au avut loc în ultimii 15-17 ani şi, în baza datelor existente, să analizăm cum s-a schimbat (am vrut să scriu „cum a degradat”, dar mă abţin, deocamdată) medicina în toţi aceşti ani.

În septembrie 2001, printr-o hotărîre de guvern, a fost instituită Compania Naţională pentru Asigurări în Medicină. Prin aceeași hotărîre, Compania a fost obligată să elaboreze şi să prezinte Guvernului spre examinare un pachet de acte normative pentru implementarea primei etape a asigurărilor în medicină. 20 de zile este un termen record pentru o asemenea activitate – elaborarea, coordonarea cu alte ministere – Ministerul Economiei, Ministerul Finanţelor şi Ministerul Justiţiei, după care prezentarea la Cancelaria de Stat. Apoi, doar în februarie 2002, Guvernul a aprobat componenţa CNAS. Pe parcursul anului 2004, asigurarea medicală a fost implementată pe întreg teritoriul ţării.

Dacă ținem cont de hotărîrile elaborate și adoptate, reformele promovate de Ministerul Sănătății și Companie au fost tergiversate timp de 14 ani și încă continuă să „reformeze”! În total, au fost elaborate și adoptate de Parlament 18 legi.

Din1995, toți indicatorii de bază în sistemul Ministerului Sănătății sînt în declin continuu: numărul instituțiilor medicale s-a redus pînă la 423, inclusiv în raioane – doar 45. Numărul medicilor la 10 mii de populație s-a micșorat de la 40,1 pînă la 36,2, a medicilor de familie – pînă la 4,9, iar a personalului medical – de la 42,9 pînă la 25,9.

La finele anului 2015, erau 10.397 de medici și 25.948 de personal medical. Chiar și pentru un număr modest al instituțiilor medicale, deficitul personalului medical, la finele anului 2015, a constituit 15%. Medicii tineri, care au absolvit medicina, nu vor să vină la lucru. În anii trecuți – cîte 180-290 de persoane.

Totodată, numărul de cardiologi constituie 1,9 la 10 mii de populație, pediatri – 0,9, stomatologi – 4,9, chirurgi – 1,6, radiologi – 0,8, oncologi – doar 0,5.

Pentru comparație: în țările UE – cîte 347 de oncologi la 10 mii de populație. La noi, în special, sînt oncologii de la Institutul Oncologic – 350 de medici. În țară funcționează doar 1071 de farmacii comunitare, inclusiv în spitale – 89 și 664 de filiale. În acestea lucrează 1901 farmaciști și 1353 de laboranți. Adică cîte 1,8 în medie la fiecare farmacie/filială. Dintre aceștia, în farmaciile din sate lucrează doar 192 de farmaciști și 245 de laboranți. Iar aceasta înseamnă – cîte o farmacie la 7-9 sate.

Potrivit rapoartelor CNAS, anul trecut au fost înregistrate 11,1 milioane de chemări a medicilor de familie, 7,1 milioane – în instituții medicale, 65 de milioane – în spitale și 0,62 milioane – a serviciilor înalt calificate. ÎN TOTAL: 19,5 milioane. Pentru 2,6 milioane de populație stabilă a țării, în medie, fiecare locuitor a fost bolnav (sau nu?) și timp de un an a vizitat medicii de 7,5 ori. Incredibil, dar adevărat.

Potrivit statisticii, poporul nostru se îmbolnăvește des. E greu să nu crezi statisticilor. Despre rezultatele în medicină putem face concluzii, indirect, și după nivelul mortalității.

De la începutul anilor 1990, anual mor, în medie, cîte 38-46 de mii de oameni, totodată incidența mortalității (numărul decedaților la 1000 de populație) constituie anual circa 11. Totodată, durata medie de viață a bărbaților este de 67,5 ani, iar a femeilor – 75,4 ani. Potrivit datelor Ministerului Sănătății, în anii 2014-2015 au fost înregistrate 346/409 cazuri de diabet zaharat (?!), de pneumonie – 869/930, bronșită – 748/748.

Salariul medicilor, potrivit CNAS, a crescut în ultimii ani de două ori, iar a unui medic simplu – doar cu 8%. Un medic primea în medie 6200 de lei, un asistent medical – 3800 de lei, iar o infirmieră– 3100 de lei.

Promisiunile de a majora salariile medicilor au fost făcute. De unde vor fi luați banii

Săptămîna trecută, la Ministerul Sănătății a avut loc ședința colegiului, la care au fost discutat noul regulament privind majorarea salariilor angajaților medicali, începînd cu 1 iulie curent. Oficial, a fost anunțat că lefurile vor fi majorate cu 20%, iar pentru medicii tineri – cu peste 50%. Ce-i drept, nu a fost precizat din ce surse, or, bugetul pentru anul curent încă nu a fost aprobat.