Cine va prelua CEC, sau rotaţia planificată la Comisia Electorală Centrală

Foto: tv7.md

Xenia Florea

Astăzi, expiră mandatul actualei componenţe a Comisiei Electorale Centrale. Din 11 februarie pînă la desemnarea noii componenţe, membrii CEC vor activa în regim de interimat. Sau, cum s-a exprimat preşedintele comisiei Iurie Ciocan, vor fi locţiitori.

Cît de rapid va fi efectuată rotaţia planificată la CEC, membrii comisiei juridice, numiri şi imunităţi ezită să spună. Majoritatea parlamentară controlată de democraţi încă nu a stabilit cum va fi împărţită CEC. Şi face oare să i se ofere opoziţiei (şi care concret) funcţia de preşedinte a CEC.

Conceptul de depolitizare

În ajunul expirării mandatului actualei componenţe a Comisie Electorale Centrale, în secretariatul parlamentului a fost înregistrat un proiect de lege, ce conţine un şir de modificări la Codul electoral.

Acest document, în general, este un lider incontestabil al legislaţiei moldoveneşti după numărul modificărilor operate. Cu jumătate de an în urmă, în cadrul conferinţei internaţionale ştiinţifico-practice „Procese electorale în RM: realităţi, tendinţe, perspective” au fost meţionate următoarele date: timp de 18 ani de acţiune a Codului electoral au fost introduse 526 de modificări în 97 de articole din 205. Şi iată acum o nouă „perfecţionare”.

Autorii acesteia - deputaţii PLDM, care a trecut în opoziţie – propun modificarea în regim de urgenţă a modului de numire a membrilor Comisiei Electorale Centrale, pentru „depolitizarea” instituţiei electorale.

Conform proiectului de lege, cei nouă membri ai Comisiei Electorale Centrale trebuie aleşi în bază de concurs de o comisie specială, membrii căreia sunt „experţi notorii, neangajaţi politic, propuşi de opoziţia parlamentară şi societatea civilă”. În rezultat, noua componenţă a CEC va deveni „independentă, imparţială, competentă şi integră”.

Componenţa nominală şi regulamentul de activitate a comisiei de selectare vor fi aprobate prin hotărîre de parlament. Aşa că organul legislativ nu va fi eliminat definitiv din procesul de rotaţie la Comisia Electorală Centrală.

Totodată, consideră liberal-democraţii, acest principii de selectare va permite numire la CEC „a celor mai competente şi oneste persoane, care vor fi independente în decizii şi vor acţiona conform cadrului legal”.

În legătură cu faptul că termenele sunt restrînse şi mandatul actualilor membri ai Comisiei Electorale Centrale au expirat, autorii proiectului de lege propun examinarea în regim de urgenţă şi adoptarea lor, crearea comisiei de selectare din 7 membri, care în termen de o lună vor desfăşura un concurs deschis şi vor selecta pretennţii la funcţiile de noi membri ai CEC.

Lucrurile „mari” se văd din opoziţie

Proiectul de lege al fracţiunii PLDM este a cincea variantă de numire a membrilor Comisiei Electorale Centrale, din momentul adoptării Codului electoral în 1997.

În versiunea originală a Codului electoral, trei membri ai CEC erau numiţi de preşedinte, trei – de parlament, trei – de Consiliul Superior al Magistraturii. Anume conform acestei scheme, la finele anului 2003 (din partea fracţiunii PCRM), a fost numit actualul preşedinte al CEC – pe atunci profesor la Academia de administrare publică la catedra „Drept internaţional şi politică externă”, Iurie Ciocan.

În 2005, la insistenţa partenerilor occidentali, modul de numire a membrilor CEC a fost modificat: controlul asupra CEC a fost transmis opoziţiei, deşi noile reguli au încălcate drepturile membrilor în funcţie ai CEC, numiţi în funcţii pe şase ani, dar care au activat nici doi ani.

Conform formulei din 2005, din nouă membri ai Comisiei Electorale, cinci erau numiţi de opoziţie. În final, în pofida faptului că Alianţa „Moldova Noastră” şi Partidul Democrat, care erau adversari cu comuniştii aflaţi la guvernare, au delegat la CEC cîte doi membri, creştin-democraţii – unul, iar preşedinte al CEC a devenit fostul secretar general al PDM Eugen Ştirbu, iar vicepreşedinte – Renata Lapti din partea PPCD. PCRM aflată la guvernare „s-a mulţumit” cu funcţia de secretar al CEC, pe care a ocupat-o atunci Iurie Ciocan, înaintat de comunişti.

Deşi Comisia Electorală Centrală de modelul anilor 2005-2011 era controlată de opoziţie, candidaţii căreia ocupau majoritatea posturilor de conducere din CEC, acest fapt nu a împiedicat opoziţia să acuze în aprilie 2009 Comisia Electorală Centrală de falsificarea alegerilor parlamentare în favoarea comuniştilor.

Consecinţa acestei nemulţumiri au fost violenţele din 7 aprilie 2009 şi alegerile anticipate, iar, în final, totuşi, nu au fost prezentate dovezi de falsificare. Mai mult, unul dintre liderii PLDM, Alexandru Tănase a recunoscut ulterior că falsificarea, în opinia lui, în general nu a avut loc: au fost unele manipulări, care nu au avut un impact semnificativ asupra rezultatelor alegerilor.

Ajungînd la putere în 2009, fosta opoziţie, în primul rînd şi-a asigurat controlul asupra Comisiei Electorale Centrale. Iniţial, în Codul electoral a fost introdusă sintagma „fracţiunile parlamentare propun membrii CEC, reieşind din nivelul lor de reprezentativitate”. Apoi, o nouă regulă: Comisia Electorală Centrală are nouă membri, dintre care unul este propus de preşedinte, iar ceilalţi opt – de parlament, cu respectarea principiului de reprezentare proporţională a majorităţii şi opoziţiei.

Pe 11 februarie 2011, parlamentul a aprobat noua componenţă a Comisiei Electorale Centrale pe termen de cinci ani. Care activează pînă în prezent. Preşedintele interimar Marian Lupu l-a numit în funcţia de preşedinte al CEC pe fostul reprezentant al PDM la CEC Andrei Volentir. Liberal-democraţii i-au delegat la CEC pe Ştefan Creangă, Vasile Gafton şi Iurie Ciocan, pe care în primăvara anului 2009 l-au acuzat în complicitate la falsificarea alegerilor din 5 aprilie. Comuniştii - pe Vadim Moţarschi, Igor Vrema şi Alexandru Simionov. Democraţii – pe Svetlana Guţu, iar liberalii – pe Ştefan Urîtu.

Astfel, din nouă membri ai Comisiei Electorale Centrale de modelul 2011, şase erau înaintaţi de partidele de guvernămînt. Mai mult, toate funcţiile de conducere în CEC le-au ocupat reprezentanţii partidelor puterii: preşedinte – Iurie Ciocan (PLDM), vicepreşedinte –Ştefan Urîtu (PL), secretar – Andrei Volentir (PDM).

Deputatul PCRM de atunci Eduard Muşuc a calificat această distribuţie a funcţilor drept „dezmăţ total al democraţiei”. „În 2005, opoziţia deţinea majoritatea şi organele de conducere în Comisia Electorală Centrală, în 2011 – minoritatea şi nicio funcţie de conducere. Simţiţi diferenţa. Dezmăţ total al democraţiei”, a declarat el.

Şi iată acum, liberal-democraţii, certîndu-se cu foştii aliaţi şi plecînd în opoziţie, care timp de şase ani de aflare la putere nu au văzut nimic rău în controlul partidelor de guvernămînt asupra CEC, acum cer modificarea în regim de urgenţă a modului de numire a membrilor CEC, pentru a scoate organul electoral de sub influenţa politicului.

E remarcabil faptul că o propunere similară, pe care o explică prin necesitatea trecerii definitive a Comisiei Electorale Centrale la activitatea profesionistă, deja de cîţiva ani vine actualul preşedinte al CEC Iurie Ciocan. Însă pînă acum liberal-democraţii nu au ţinut cont de părerea lui.

„An considerat şi consider că numărul membrilor Comisiei Electorale Centrale urmează a fi redus de la 9 pînă la 7 persoane. Toate acestea vor trebui să activeze la CEC permanent. În prezent, în acest regim activează doar trei persoane – preşedintele, vicepreşedintele şi secretarul, ceilalţi membri ai comisiei sunt convocaţi în funcţie de necesitate. De asemenea, urmează a fi modificat mecanismul şi modul de numire a membrilor CEC. Dacă dorim să avem profesionişti la CEC, trebuie să facem o selecţie de cadre – selectarea lor în bază de concurs, desfăşurarea examenului în scris sau oral. Doar aşa vom putea scăpa de valul de critici privind angajarea politică a Comisiei Electorale Centrale”, a declarat Iurie Ciocan pentru Noi.md.

Însuşi actualul preşedinte al CEC, ţinînd cont de experienţa de 13 ani de activitate la CEC, se consideră profesionist în domeniul electoral şi mizează pe un nou mandat. Însă, deocamdată, potrivit lui, nu a primit propuneri în acest sens.

Algoritmul pentru Comisia Electorală Centrală

„Deocamdată e greu de spus cînd va fi numită noua componenţă a Comisie Electorale Centrale. Se pare cînd vor fi gata fracţiunile parlamentare – potrivit Codului, 8 membri ai CEC sunt înaintaţi de parlament, cu respectarea reprezentării proporţionale a majorităţii şi opoziţiei. Cît timp va fi necesar pentru aceasta, nu ştiu. Legea nu prevede un termen concret pentru desemnarea noilor membri ai Comisiei”, a declarat pentru NOI.md, reprezentantul comisiei juridice, numiri şi imunităţi, democratul Sergiu Sîrbu.

Opoziţia activă se teme că majoritatea parlamentare controlată de PDM ar putea profita de norma legală pentru a tergiversa procesul de rotaţie la Comisia Electorală Centrală. „Pentru ei e convenabil să aibă o comisie de buzunar. În eventualitatea organizării alegerilor anticipate”, consideră deputatul Vladimir Ţurcan.

Totul va devenit clar la prina şedinţă a sesiunii de primăvară-vară: socialiştii intenţionează să ridice problema numirii noilor membri ai Comisiei Electorale Centrale în legătură cu expirarea mandatelor lor şi să vadă poziţia majorităţii parlamentare.

Reieşind din faptul că, potrivit legislaţiei, componenţa CEC urmează să reflecte raportul de forţe în Parlament, elaborarea unui algoritm de distribuire a mandatelor în noua comisie va fi destul de problematică. În februarie 2011, totul era mai simplu: rotaţia planificată era desfăşurată imediat după alegerile parlamentare, fracţiunile erau monolite, de aceea, formula de distribuţie era destul de simplă 3 (PCRM)+3 (PLDM)+1 (PDM) +1 (PL).

Astăzi, doar majoritatea parlamentară constă din patru componente: fracţiunea PDM, liberalii, 14 foşti membri ai Partidului Comuniştilor şi 8 liberali-democraţi. Plus deputaţii minoritari – Partidul Socialiştilor, fracţiunea PCRM , PLDM care a plecat în opoziţie şi grupul Leancă. Adică la opt mandate în viitorul CEC, teoretic pretind 7-8 fracţiuni şi grupuri parlamentare. Iar aceste mandate încă trebuie distribuite cu respectarea reprezentării proporţionale a majorităţii şi opoziţiei.

La începutul lunii curente, în unul dintre interviuri, democratul Sergiu Sîrbu a declarat că, potrivit estimărilor preliminare, cinci mandate la CEC ar putea reveni majorităţii, iar trei – opoziţiei. Liderul socialiştilor Igor Dodon consideră că PSRM are dreptul la cel puţin 2 mandate în viitoarea Comisie. Totodată, cîte cel puţin un mandat ar putea cere PCRM şi PLDM, aflate în opoziţie. Aşa că lupta pentru CEC nu va putea fi evitată.

În calitate de gest de bunăvoinţă şi la insistenţa unor experţi, Partidul Democrat ar putea fi de acord să cedeze opoziţiei funcţia de preşedinte al CEC. Precum a declarat acum o săptămînă şi jumătate Sergiu Sîrbu, „experţii ne recomandă, ca, în mod obligatoriu, din această comisie să facă parte reprezentanţii opoziţiei parlamentare. Posibil, opoziţia nu va obţine majoritatea în CEC, însă eu nu exclud că preşedinţia CEC va reveni opoziţiei şi aş dori să spun că aceasta este o funcţie foarte importantă, avînd pîrghii destul de influente în această instituţie. Aceasta va compensa pe deplin faptul că opoziţia nu va deţine majoritatea la CEC”.

Atunci, Sergiu Sîrbu afirma că o decizie definitivă privind preşedinţia va fi adoptată pe 11 februarie, adică pînă la expirarea mandatelor actualilor membri ai Comisiei. Acum, Sergiu Sîrbu spune că „totul e posibil, pentru că preşedinţii CEC nu sunt numiţi de parlament, ci de membrii comisiei, cu majoritatea voturilor. Aşa că dacă persoana e un profesionist în domeniu, atunci oricine poate fi ales în această funcţie”.

Liderul socialiştilor Igor Dodon consideră că dacă majoritatea parlamentară va decide să cedeze opoziţiei preşedinţia la CEC, atunci, cel mai degrabă, acesta va fi un candidat înaintat de comunişti. Deşi, în linii generale, deţinerea de către opoziţie a postului de preşedinte nu va schimba prea multe: majoritatea în viitoarea comisie electorală centrală, prin urmare şi controlul asupra activităţii organului electoral, va fi deţinută de majoritatea parlamentară.