Se pregătește unirea Moldovei cu România pînă în 2019?

Foto: gagauzinfo.md

Xenia Florea

În ultimele zile, în Moldova, și-au intensificat activitatea mișcările unioniste. Mai mult, acestea au ajuns la un alt nivel.

Maia Sandu, care pînă nu demult era foarte atentă în declarații, acum face propagandă de pe micile ecrane pentru desfășurarea unui referendum privind unirea Republicii Moldova cu România. Iar pînă atunci ne propune să reflectăm asupra pașilor ce trebuie întreprinși pentru atingerea acestui scop: un spațiu comun de telefonie mobilă, un singur tip de ecartament pentru calea ferată.

Recentul candidat la funcția de premier Ion Sturza salută introducerea administrării externe a României în Moldova, sub patronatul SUA: așa a caracterizat el cele 7 condiții ale lui Dacian Cioloș.

„Un fel de impunere la pace pentru oligarhia de la Chișinău. Un fel de administrare externă sub înaltul patronat al americanilor. Eu unul salut acest demers extrem de curajos al Guvernului Cioloș”, a scris Sturza pe o rețea de socializare.

Unioniștii moldoveni (care Constituție și Cod penal?) anunță lansarea canalului specializat Unirea TV. Iar ceva îmi spune că Consiliul Coordonator al Audiovizualului nu-l va sancționa pentru lipsa pluralismului de opinii, fapt pentru care CCA amendează regulat de fiecare dată aceleași posturi „nedemne de încredere”. Autoritățile nu reacționează la aceste modificări în spațiul mediatic: ele luptă „eroic” cu propaganda rusească.

Directorul Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale al Academiei de Științe din România, Dan Dungaciu, afirmă, în cunoștință de cauză, într-un interviu acordat unei publicații române, că proiectul guvernamental „Republica Moldova” a eșuat și că „unirea cu România este singurul lucru ce i-a mai rămas Republicii Moldova în condițiile în care i s-a luat totul”.

Și, în sfîrșit, mărturiile vicepreședintelui Partidului Liberal Veaceslav Untilă.

Potrivit portalului Independent.md, weekendul trecut, Untilă s-a întîlnit cu activiștii de partid din Cantemir. Activiștii locali ai Partidului Liberal l-au întrebat pe șeful lor de partid de ce conducerea PL a acceptat cîrdășia cu Partidul Democrat și a votat pentru Guvernul Filip, dar nu Guvernul Sturza.

„Eu cred că singura noastră șansă este unirea cu România. Iar Plahotniuc ne-a promis că, dacă noi vom vota acum, atunci în 2019, el va efectua unirea cu România”, a răspuns Veaceslav Untilă.

„Acutizarea” sezonieră

Analistul politic Alexei Tulbure consideră că actualul flux de declarații unioniste este un fel de acutizare „sezonieră” pe fundalul declarațiilor de criză și că acestea nu vor ajunge mai departe.

„Ritorica unionistă întotdeauna se amplifică cînd criza din țară se acutizează. Așa a fost la începutul independenți Moldovei. Cînd a avut loc conflictul de pe Nistru, mulți spuneau că e mai bine să ne unim cu România, doar să înceteze războiul. Astăzi, la fel, ne aflăm într-o situație de criză. Mai degrabă, în pragul unei catastrofe: statul nu funcționează, bani nu-s, clasa politică s-a discreditat. Toate acestea provoacă anumite dispoziții în societate. De aici și activizarea unioniștilor profesioniști, care, am putea spune, stau de gardă”.

Cît privește mărturiile lui Veaceslav Unitilă, Alexei Tulbure nu exclude că vicepreședintele PL a spus adevărul. Adică, în cadrul negocierilor cu liberalii, Vladimir Plahotniuc le-a promis că într-o perspectivă medie ar putea avea loc unirea Moldovei cu România.

„Eu cred că Plahotniuc, convingînd PL să voteze pentru Guvernul Filip, le-ar fi putut promite liberalilor ceea ce vor ei – unirea cu România. În cadrul negocierilor cu cei care au plecat de la comunişti, cu siguranță, a promis altceva. Este un element al jocului politic. Fiecare a auzit ceea ce a dorit să audă”, susține analistul politic.

Unirea Moldovei cu România este calificată de Alexei Tulbure drept „un scenariu politic ipotetic real”, însă doar „pe fundalul unei catastrofe”.

În primul rînd, consideră el, în unire nu sînt interesați funcționarii moldoveni: „Este o zicală – mai bine fruntaș în sat, decît codaș la oraș. Pentru funcționarii noștri, unirea cu România înseamnă pierderea poporului subordonat, pe care pot să-l fure, și înlăturarea de la asistența externă. Deoarece vor veni alți funcționari, cei români, iar ai noștri vor rămîne pe dinafară”.

Un alt aspect. Potrivit lui Alexei Tulbure, acum, o parte din societatea moldovenească are anumite așteptări, care după unire nu vor corespunde realității. „Înțelegeți, deși la nivel cultural, istoric și lingvistic, Moldova și România sînt foarte apropiate, timp de 200 de ani noi ne-am format într-un spațiu social, iar ei – în altul. Astăzi, relațiile noastre cu românii nu sînt simple, deși la distanță noi ne iubim. Iar după unire, aceste divergențe s-ar putea acutiza, pînă la opunerea rezistenței față de ceva”, susține politologul.

Pentru București, la fel, nu totul e simplu, cum s-ar părea. În primul rînd, unirea este un proiect foarte costisitor. Cu doi ani în urmă, senatorul pentru relații cu Europa și Asia Viorel Badea a calculat că pentru unirea cu Moldova statul său va avea nevoie de 20 de miliarde de euro, doar la prima etapă, care va dura 7-10 ani. Potrivit altor estimări, „unirea” ar putea costa cel puțin 25-30 de miliarde de euro.

În al doilea rînd, drept „supliment” la Moldova din dreapta Nistrului, România va primi Găgăuzia, posibil și Transnistria, nordul prorus al Moldovei și doar 20% din cetățenii moldoveni care pledează pentru unire.

Alexei Tulbure nu exclude că proiectul de înghițire a Moldovei de România în perspectivă medie ar putea fi susținut de Washington. Însă, deocamdată, nu s-a pronunțat Bruxelles-ul, a cărui poziție ar putea fi diametral opusă celei din partea SUA.

„În Europa sînt un șir de state cu conflicte teritoriale înghețate. Luați chiar România și Ungaria. Dacă acum i se va permite României să anexeze Basarabia, acest fapt ar putea servi drept catalizator și să provoace în UE un șir de probleme inutile. Iar prima care își va exprima pretențiile teritoriale, și nu doar față de România, ar putea fi Ungaria”.

Analistul politic Igor Boțan, de asemenea, crede că Chișinăul nu este interesat în proiectul de unire a Moldovei cu România. Iar actualul „val de unionism” este legat, în primul rînd, de criza politică și social-economică și că, imediat ce totul se va liniști sau se va aplana, va înceta și retorica unionistă.

Planurile geopolitice ale SUA

Iar politologul Bogdan Țîrdea consideră că în spatele amplificării retoricii unioniste în Moldova se află SUA, care, în opinia lui, au dat undă verde pentru accelerarea proiectului „România Mare”.

„Acest lucru este legat de acutizarea situației geopolitice. Rusia, implicîndu-se în conflictul din Siria, a împiedicat Washingtonul în realizarea planului „Marele Orient Apropiat”, legat, pe de o parte, de tendința de a lua sub control cel mai mare nod de extragere și de transport al petrolului, iar pe de alta – de reorganizarea radicală și subordonarea acestei regiuni imense, ce are o importanță geopolitică imensă”.

Implicarea Rusiei a înfuriat tare SUA, susține politologul, care, acum, drept răspuns, încearcă să lovească în așa-zisa „curte din spate” a Rusiei. Drept rezultat – Washingtonul a acutizat situația în Donbass și implementează un anumit scenariu și pe teritoriul Republicii Moldova.

La finele lunii ianuarie, pe site-ul NATO a fost plasat un document privind planurile Alianței Nord-Atlantice pentru următorul an. În acesta este menționată Moldova. „La solicitarea Guvernului RM”, NATO planifică să le ajute colegilor moldoveni să elaboreze strategia securității naționale, planul de apărare și alte documente de acest fel. Iar în a doua fază – să continue consultările și să contribuie la „transformarea forțelor armate ale Republicii Moldova”.

„Am putea presupune că Alianța Nord-Atlantică încearcă să accelereze crearea aici a propriei infrastructuri militare. Nu este exclus că teritoriul nostru este privit drept un anumit cap de pod pentru NATO și SUA, pe fundalul confruntărilor cu Rusia. De aceea, Washingtonul (cu siguranță, în schimbul unor promisiuni din partea autorităților moldovenești) a susținut majoritatea nelegitimă și guvernul controversat din Moldova. Este un joc geopolitic și aici nu e vorba de reputații, este importantă adjudecarea unei părți din „curtea din spate a Rusiei”, așa cum s-a întîmplat cu Georgia și Ucraina”, a declarat Bogdan Țîrdea pentru NOI.md.

Pe acest fundal, România, care este tradițional „țara-pilon” al influenței americane în regiune, în opinia politologului, a primit undă verde de la Washington pentru a deveni „principalul suveran al teritoriului Republicii Moldova”.

„Eu cred că din cauza acutizării situației geopolitice și a eșuării anumitor planuri ale SUA, administrația americană ar fi putut adopta decizia privind accelerarea planului „România Mare”.

Informația privind susținerea tacită de către Statele Unite a aspirațiilor unioniste ale Bucureștiului venea din diferite surse și centre demult. Însă acum, după vizita Victoriei Nuland la București și după întrevederea cu Plahotniuc, în discuțiile particulare cu partea americană, s-ar fi putut da impulsul pentru unda verde a unirii Moldovei cu România”, susține Bogdan Țîrdea. Nu în zadar, ideea privind „salvatoarea” unire în ultimul timp este promovată activ anume de creaturile SUA. De exemplu, Maia Sandu.

Și dacă pînă nu demult erau pregătite premisele ideologice pentru „unire” (de exemplu, decizia Curții Constituționale, care a pus Declarația de independență mai presus de Constituție și care a anunțat Moldova drept stat ilegal), acum, consideră Bogdan Țîrdea, în ritmuri accelerate se construiește infrastructura unirii: majoritatea conducătorilor RM și reprezentanților elitei politice se află sub influența Bucureștiului.

După răcirea relațiilor dintre Moldova și Rusia, România este principalul partener economic al RM. În urma oferirii creditului de 150 de milioane de euro, Moldova devine dependentă financiar de București.

Are loc redistribuirea activă a pieței media din Moldova și impulsionarea activității presei românești și proromânești. Are lor prelucrarea activă a opiniei publice pe tema: „Unirea cu România este singura șansă de salvare a Moldovei”.

Următorul pas ar putea fi crearea unui comitet pentru cooperare interdepartamentală sau a altor organe similare, așa cum a propus recent președintele AȘM, Gheorghe Duca, pentru a „apropia termenul de reintegrare a Moldovei cu România”.

Și chiar dacă la alegerile anticipate vor învinge partidele de stînga, e puțin probabil ca Bucureștiul și Washingtonul, ce stă în spatele lui, să permită ca Republica Moldova să-i scape din mîini.

„În prezent, în Moldova activează 9200 de organizații neguvernamentale. Există un studiu potrivit căruia 85% dintre aceste ONG-uri există în baza granturilor europene și americane. Circa 100 de ONG-uri de orientare prooccidentală, inclusiv unioniste, sînt mega active. Acesta este nucleul, care în orice moment ar putea scoate oamenii în stradă pentru a destabiliza situația în țară. Statele unite au realizat deja cu succes acest scenariu în Ucraina”, a mai declarat Bogdan Țîrdea pentru NOI.md.