TEMELE PRINCIPALE Toate Știrile

mai multeminimizează

Provocările anului 2016: ce urmează să aibă loc în Moldova

Foto: blogspot.com

Vladislav Bordeianu

Anul 2015 a fost unul dificil atît pentru populaţie, cît şi pentru mediul de afaceri. Cum va fi următorul? NOI.md a făcut un sumar al provocărilor anului 2016.

Fără guvern, preşedinte şi parlament

Mulţi experţi şi specialişti prognozează că noul an pentru Moldova va fi mai dificil decît anul acesta, din cauza unor factori obiectivi. În primul rînd, din cauza situaţiei politice incerte din ţară şi a lipsei încrederii în stabilizarea ei. Anul Nou promite cel puţin cîteva procese electorale: alegerile preşedintelui ţării şi ale premierului, iar în cazul unor scenarii negative – şi alegeri parlamentare anticipate.

Evenimentele din acest an au arătat că actorilor politici le este greu să ajungă la un compromis. Deşi e puţin probabil că recordul din acest an să poată fi depăşit: cinci componenţe ale guvernului, dintre care trei interimare. În afara recordurilor privind termenele de alegere a preşedintelui (în acest scop, autorităţile au avut nevoie de doi ani şi jumătate) şi a numărului de guverne, anul viitor, Moldova ar putea stabili un nou record la lipsa puterii.

Prin decizia sa din 24 noiembrie, Curtea Constituţională a creat un precedent periculos. Dacă pînă la sfîrşitul lunii februarie în Moldova nu va fi creat un nou guvern, atunci ţara riscă să rămînă atît fără executiv, cît şi fără parlament, iar ulterior – şi fără preşedinte, al cărui mandat expiră la finele lunii martie.

Fără guvern, parlament şi preşedinte ar putea fi blocată activitatea întregului mecanism de stat. Spre exemplu, potrivit Constituţiei Republicii Moldova, „dacă funcţia preşedintelui țării devine vacantă sau dacă preşedintele este înlăturat din funcţie, sau dacă se află în imposibilitatea temporară de a-şi exercita atribuţiile, interimatul se asigură, în ordine, de preşedintele Parlamentului sau de prim-ministru.

Iar în cazul în care nu există nici spicher, nici premier? Are dreptul oare premierul interimar să exercite interimatul preşedintelui?

Sau, spre exemplu, ce e de făcut „în cazul imposibilităţii exercitării de către premier a atribuţiilor sale sau în cazul morţii lui”? Or, potrivit articolului 101 (alin.2) al Constituţiei RM, în acest caz, anume „preşedintele RM îl desemnează pe unul dintre membrii Guvernului drept premier interimar, pînă la formarea noului guvern”. Iar dacă preşedinte nu este? Sau dacă atribuţiile lui sînt exercitate de acelaşi premier interimar?

O altă prevedere a Constituţiei: „Parlamentul este convocat de preşedintele RM nu mai tîrziu de 30 de zile după alegeri”. Iar dacă preşedintele nu va fi ales? Activitatea celor trei instituţii ale puterii – parlamentul, preşedinția şi guvernul – se află într-o legătură de interdependență. Iar în cazul în care unul dintre elemente lipseşte, ar putea apărea dificultăţi în funcţionarea întregului aparat de stat şi a întregii ţări, iar în lipsa celor trei elemente – cu atît mai mult.

Desigur, punctul pe i în aceste probleme l-ar putea pune Curtea Constituţională, care a făcut deja acest lucru anterior. Multe dintre deciziile ei sînt puse la îndoială nu doar de experţi, dar şi de partenerii externi.

Avînt economic post-criză sau recesiune?

E clar că anul ce vine promite a fi bogat în evenimente politice, însă acest lucru nu anulează importanţa veştilor economice şi financiare.

În 2015, situaţia politică din ţară a plasat pe locul doi sau poate chiar pe al zecelea alte probleme economice importante. În ultimul timp, chiar şi discuţiile privind reformele practic au dispărut de pe agenda investitorilor. Toate discuţiile în Moldova se rezumă la luptele politice, instabilitatea politică, demisiile guvernelor, deciziile controversate ale Curţii Constituţionale şi războiul oligarhilor.

În orice caz, nici una dintre prognoze nu promite Moldovei un avînt economic după criză, indiferent cînd va începe acesta. E puţin probabil ca acesta să înceapă anul viitor. Instituţiile financiare internaţionale prognozează o creştere nulă.

Printre cauzele crizei, pe lîngă lipsa reformelor structurale şi instituţionale, se numără şi neîncrederea mediului de afaceri faţă de autorităţi, o activitate economică scăzută, extinderea sectorului public ineficient, slăbirea instituţiilor de drept şi de piaţă.

Economia este prinsă în menghină din cauza poverii fiscale înalte, a cheltuielilor administrative în creştere, a resurselor financiare ce se scumpesc, a deciziilor subiective a unui cerc îngust de persoane. Deocamdată, economia nu are stimulente pentru creştere.

„Desigur, prima provocare, nu economică, dar politică este lipsa unui sistem eficient de guvernare, care ar adopta decizii în favoarea bunăstării cetăţenilor şi pentru o dezvoltare economică rapidă. La această provocare cetăţenii vor răspunde deja anul viitor, a declarat pentru NOI.md economista Elena Gorelova.

Potrivit ei, „provocările economice nu s-au încheiat, dimpotrivă, s-au majorat. „Nu merită să sperăm că acest an va fi mai favorabil din punct de vedere economic. În primul rînd, nu trebuie să aşteptăm, chiar şi avînd o creştere a producţiei, că această creştere va fi mare. Potrivit prognozelor Fondului Monetar Internaţional (FMI), creşterea economiei mondiale şi a economiei vecinilor noştri, dacă va fi înregistrată, atunci va una nesemnificativă”, a spus expertul.

Gorelova afirmă că o altă provocare este „istoria nefinalizată a furtului miliardului, care a condus la deprecierea valutei naţionale şi la inflaţie”. „O inflaţie de 12-13% la noi nu a mai fost înregistrată de mulţi ani. Un răspuns la această provocare ar putea fi stoparea deprecierii leului şi a inflaţiei.

A treia provocare este nu atît de ordin economic, cît social. În a doua jumătate a acestui an deja au început să scadă veniturile reale ale populaţiei, adică indemnizaţiile sociale, salariile etc. Acest proces trebuie stopat şi nu trebuie admis pe viitor”, a spus ea.

Printre alte provocări ale viitorului an, potrivit expertului, este restabilirea relaţiilor comercial-economice cu Rusia, unde exportul moldovenesc s-a redus de două ori”.

„Este o provocare care ţine în general de dezvoltarea economiei. Dacă relaţiile noastre comercial-economice cu Rusia vor fi îngheţate, atunci noi nu trebuie să sperăm că exportatorii noştri vor putea majora semnificativ exportul”, a spus Gorelova.

În opinia expertei, la toate aceste provocări poate face faţă „o guvernare puternică şi eficientă, care va întreprinde neîntîrziat măsuri pentru a preveni procesele de criză care s-au aprofundat în a doua jumătate a acestui an”.

Politica bugetar-fiscală

Puţini ţin minte că Moldova intră din nou în noul an fără o politică bugetar-fiscală şi buget. Aceasta deja a devenit o tradiţie pentru autorităţile ţării. Timp de şase ani, partidele de guvernămînt au „reuşit” doar o dată să intre în noul an cu o politică bugetar-fiscală în vigoare şi un buget. Deşi politica bugetar-fiscală este principalul indicator pentru întreprinzători. Or, nu poţi să-ţi planifici afacerile fără a şti ce povară fiscală este prevăzută în anul viitor, modificări sau scutiri fiscale, mărimea TVA-ului, amenzile, accizele etc.

Merită oare să mai amintim că în ţările dezvoltate politica bugetar-fiscală este aprobată pentru cel puţin 3-5 ani, iar în baza acesteia mediul de afaceri îşi construieşte planurile de afaceri şi face prognoze privind dezvoltarea întreprinderilor, a pieţei în general. Atunci riscurile se reduc şi, prin urmare, se micşorează şi cheltuielile.

Cît priveşte bugetul, anul viitor ne aşteaptă cîteva provocări. Prima – lipsa banilor la buget. „E înaltă probabilitatea că din ianuarie nu vor fi bani pentru achitarea pensiilor şi salariilor”, avertizează candidatul la funcţia de premier, Ion Sturza.

O altă provocare este creşterea datoriei publice. În bugetul pentru 2016 urmau să fie prevăzuți 15 miliarde de lei (jumătate din bugetul pentru 2015), alocați de Banca Naţională, sub garanţia guvernului, celor trei bănci falimentare: „Banca de Economii”, „Banca Socială”, „Unibank”.

Aceşti bani îi vom restitui noi, contribuabilii. Deocamdată, nu se ştie cîţi ani vom restitui aceste datorii şi ce dobînzi vom plăti suplimentar. Or, Ministerul Finanţelor planifică să emită hîrtii de valoare de 15 miliarde de lei şi să le transmită Băncii Naţionale. Aceasta le va vinde pe piaţă. Acum, dobînzile la hîrtiile de valoare de stat ajung la 24-27%.

În acest sens, putem face concluzia că creşterea salariilor în sectorul bugetar va fi îngheţată şi în 2016, iar pensiile vor fi indexate la un nivel mai jos de inflaţie. În final, cea mai mare parte a populaţiei nu-şi va putea satisface nici minimul necesar – pentru mîncare şi îmbrăcăminte. Nemaivorbind de celelalte detalii ca: studii, sănătate, timp liber, comunicaţii, condiţii de trai.

În concluzie, menţionăm o aşteptare foarte importantă – scăderea ritmurilor de creştere a inflaţiei, stabilizarea cursului valutar şi asanarea sectorului bancar. Toate acestea vor contribui la reducerea ratelor dobînzilor la credite şi, prin urmare, la impulsionarea activităţii economice, fapt ce ar putea servi drept o locomotivă a dezvoltării economice.

Citește-ne pe Twitter, dacă vrei să afli mai multe

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter


Mai multe

Sondaj Toate

load