Ostalep: reacţia societăţii va fi foarte dură, dacă va fi anulată neutralitatea

Foto: noi.md

Nu există nici o cale legală de a anula statutul de neutralitate al Republicii Moldova prevăzut în Constituţie, iar în cazul în care acest lucru se va întâmpla, va exista o reacţie dură din partea societăţii, a declarat pentru Sputnik fostul viceministru de Externe, Valeriu Ostalep, directorul Institutului de Studii Diplomatice, Politice şi Securitate, autorul unei analize juridice a neutralităţii RM.

Potrivit lui Ostalep, anularea statutului de neutralitate reprezintă un pericol cu bătaie lungă. „Aceasta ar însemna tensiuni nu doar în societate. Primele reacţii ar veni de la partenerii internaţionali, în primul rând de la Federaţia Rusă. Anularea statutului de neutralitate ar trezi mari întrebări şi în Transnistria şi în Găgăuzia”, a declarat ex-viceministrul.

Ostalep susţine că magistraţii de la Curtea Constituţională (CC) nu au dreptul să schimbe Constituţia, ci doar să interpreteze Legea Supremă.

„Dacă un asemenea lucru se va întâmpla, întreaga componenţă a CC va trebui eliberată. De data aceasta, reacţia societăţii va fi una foarte dură. Membrii CC nu trebuie să spere că nu vor exista reacţii ca în cazul deciziei referitor la limba moldovenească, reacţiile dure şi protestele sunt garantate”, a comentat Ostalep.
Mesaj incifrat al democratului Marian Lupu

Liderul democraţilor, Marian Lupu, a declarat în cadrul primei şedinţe plenare a Parlamentului din sesiunea de toamnă-iarnă, că dispune de informaţia potrivit căreia se încearcă anularea statutului de neutralitate al Republicii Moldova.

În opinia lui Valeriu Ostalep, această declaraţie nu a fost făcută în zadar. „Am impresia că acest mesaj a fost adresat altor actori, externi, deocamdată îmi este complicat să înţeleg cui”, a notat expertul.

Ostalep mai afirmă că, în prezent, statutul de neutralitate al Moldovei nu se respectă. „Acest statut este unul politico-militar. Aceasta înseamnă că noi nu trebuie să participăm nu doar în blocuri militare, dar în nici un conflict între părţi beligerante. Când vorbesc de păţi beligerante, nu este vorba neapărat despre un război în sens clasic. Un conflict economic, social, ideologic, de asemenea, presupune părţi beligerante. Şi dacă eşti neutru, nu trebuie să participi la aceste conflicte”, a declarat fostul viceministru de Externe.

„Moldova se află încă în secţiunea conflictului geopolitic dintre SUA şi Rusia, inclusiv pentru regiunea în care se află. În acest conflict noi nu putem lua nici o parte, dar uitaţi-vă la politica externă a Moldovei din ultimii ani şi o să observaţi că statutul de neutralitate este încălcat”, a continuat Ostalep.
Rezultatul unui referendum ar fi previzibil

Directorul Institutului de Studii Diplomatice, Politice şi Securitate susţine că anume instituţiile care trebuie să vegheze asupra respectării statutului de neutralitate: Preşedinţia, Parlamentul, Guvernul, sunt cele care în primul rând încalcă art.11 din Constituţie.

În eventualitatea unui referendum constituţional, Ostalep susţine că populaţia Moldovei va opta pentru păstrarea articolului 11 din Constituţie în actuala formulă. „Sunt sigur că doritori de a participa la războaie astăzi în Moldova nu sunt”, a declarat Ostalep.

Solicitarea de a interpreta art. 11 din Constituţie, care prevede că Republica Moldova este stat neutru, a fost depusă la Curtea Constituţională (CC) de către deputaţii liberali la 26 mai 2014.

Potrivit autorilor sesizării, Republica Moldova trebuie să renunţe la statutul de neutralitate şi să adere la NATO, în caz contrar, riscă să-şi piardă independenţa şi suveranitatea.

Sesizarea liberalilor trebuia să fie examinată de CC la 8 decembrie 2014. Preşedintele Nicolae Timofti s-a adresat atunci magistraţilor cu apelul de a amâna examinarea acestei chestiuni. Şeful statului şi-a argumentat solicitarea prin „aspectul politico-juridic extrem de important al statutului de neutralitate al Republicii Moldova” şi necesitatea concentrării eforturilor pe validarea rezultatelor alegerilor parlamentare din 30 noiembrie 2014.