Principialitatea pe jumătate a PLDM și impasul constituțional

Foto: pldm.md

Xenia Florea

Miercuri, în cadrul ședinței consiliului politic, Partidul Liberal Democrat a adoptat o decizie – să nu participe la negocierile privind crearea noii majorități parlamentare și să plece în opoziție.

Precum a anunțat președintele interimar al partidului Valeriu Streleț, PLDM nu mai consideră Partidul Democrat drept unul „cu adevărat european”. Liberal-democrații s-au trezit, brusc, și au depistat că PDM a „uzurpat instituțiile de stat și implementează reforme formale”.

Dar cît de sinceri sunt liberal-democrații în principialitatea lor? Anunțîndu-și plecarea în opoziție PLDM însă nu și-a rechemat miniștrii din guvernul în exercițiu, care, deși a fost demis, mai poate activa în regim interimar încă cel puțin trei luni.

În paralel, liberal-democrații s-au adresat la Curtea Constituțională, care reieșind din definiția lor, la fel poate fi considerată „instituție uzurpată”. Deputații PLDM contestă procedura de demitere a Guvernului lui Valeriu Streleț, considerînd că cabinetul de miniștri „poeuropean”, în care (din nou, reieșind din declarațiile lor) au activat șase miniștri „pseudoeuropeni” din partea PDM, a fost demis ilegal. Să admitem că Curtea Constituțională va fi de acord cu această opinie, cum vor proceda în acest caz liberal-democrații?

Politologul Alexei Tulbure a calificat aceste acțiuni ale PLDM drept „un comportament apolitic”.

„Comportament politic este ceea ce a făcut miercuri consiliul politic al PLDM, adoptînd decizia de a se retrage în opoziție și de a nu participa la negocierile privind crearea noii coaliții. După aceasta, liberal-democrații, după idee, trebuiau să se căiască, să iasă în stradă, să-și anunțe programul viitoarelor acțiuni, ca partid politic, dar nimic din acestea nu se întîmplă”, a declarat politologul.

Mai mult, joi, cînd în cadrul ședinței parlamentului a fost pusă problema demisiei Comisiei Electorale Centrale „acaparate”, deputații PLDM nu doar nu au susținut această inițiativă a eolegilor lor socialiști, dar și prin vocea vicepreședintelui lor Liliana Palihovici au declarat că nu văd motive pentru reformatarea conducerii CEC.

„Cred că ceea ce s-a întîmplat miercuri în cadrul ședinței consiliului politic al PLDM a fost o reacție instinctivă la presiunea exercitată asupra partidului. Cînd hoții au înțeles că nu vor mai fi lăsați să fure. E puțin probabil că PLDM va deveni o forță de opoziție reală. În primul rînd, din el fac parte multe persoane, care nu foresc să plece în opoziție și se străduie să rămînă la putere. În al doilea rînd, apare automat apare întrebarea privind încrederea societății civile față de PLDM, ca partid, ce a fost implicat în toate cele întîmplate în țară”, consideră Alexei Tulbure.

Anunțînd despre refuzul de a coopera cu democrații și despre plecarea în opoziție, liberal-democrțaii le-au dezlegat mîinile foștilor săi aliați. Și acum distrugerea definitive a „stejarilor” este o chestiune de timp. După ședința consiliului politic, Valeriu Streleț a recunoscut că PLDM simte asupra sa „o presiune puternică, o atitudine obraznică, sfidătoare din partea primelor persoane din PDM. Presiune în teritorii, cumpărarea reprezentanților noștri”.

De regulă, elitele locale de partid sunt foarte sensibile față de ceea ce se întîmplă la conducere și simpt cînd trebuie să spele putina. Iar cei care au o sensibilitate redusă, de regulă, sunt ajutați prin dosare penale, amenințări asupra afacerilor etc.

PLDM a început să se dezintegreze încă pînă la ședința „istorică” a consiliului politic. După demisia guvernului Streleț din partid au început să plece în masă consilierii locali și primarii. În urma acestei decizii a consiliului politic, acest proces, cel mai probabil, se va amplifica. Politologul Bogdan Țîrdea consideră că PLDM sau se va diviza, sau va fi acaparat printr-un atac raider.

„Din Partidul Liberal Democrat fac parte mulți, să zicem, oligarhi de nivel local. Oameni, care făceau parte din scheme, pe numele cărora este foarte ușor de intentat nu un singur dosar penal. Persoane principiale în partid sunt puține. Acestea, de regulă, sunt umaniștii, care nu au nimic de pierdut. Pe numele profesorilor Tudor Deliu sau Maria Ciobanu e greu de „fabricat” ceva, spre deosebire de Vladimir Hotineanu sau Nae Simion Pleșca.

Iar democrații nu au unde se grăbi. De aceea, ne așteaptă clătinarea PLDM, vor fi presiuni, scandaluri, interceptări, impulsionarea activității procurorului general și a dlui Chetraru. Un exemplu elocvent deja le-a fost demonstrat membrilor PLDM: îndată ce președintele interimar al partidului Valeriu Streleț s-a opus, imediat a apărut un întreprinzător, căruia Streleț îi datorează de 20 de ani $30 de mi și a depus o plîngere la procuratură și Centrul Național Anticorupție. Cred că în timpul apropiat ne așteaptă încă multe mărturii de acest gen”, susține Bogdan Țîrdea.

Scopul final al acestor acțiuni punitive este transformarea divizării ideologice a liberal-democraților (iar faptul că aceasta există, este demonstat de ședința consiliului politic, ce a durat aproape patru ore) în una politică.

Președintele de onoare a Partidului Democrat Dumitru Diacov a declarat într-un interviu pentru portalul Sputnik că cel puțin doi deputați liberal-democrați sunt gata să facă parte din viitoarea coaliție de guvernămînt. Potrivit informației noastre, din PLDM ar putea pleca șapte-opt deputați.

În final, 19 deputați PDM, 21 - de la partidul comunișrilor, cinci deputați independeni, printre care sunt conducătorii Partidului Popular European Iurie Leancă și Eugen Carpov, precum și deputații care vor părăsi fracțiunea PLDM, cel mai probabil, vor forma o nouă coaliție de gvernămînt. Iar Mihai Ghimpu și fracțiunea PL vor rămîne pentru siguranță, iar în martie 2016 vor vota pentru candidatura propusă pentru funcția de președinte.

Conducerea Partidului Democrat planifică să formeze noul guvern timp de două-trei săptămîni. Dacă în cadrul negocierilor ceva nu va fi în regulă, atunci există o variantă de rezervă: actualul status quo se menține pînă la alegerile prezidențiale, iar guvernul demis, sub conducerea premierului interimar Gheorghe Brega va activa liniștit încă vreun jumătate de an.

Problema constă în imperfecțiunea Constituției moldovenești, care ne împinge spre un nou impas constituțional.

Conform art. 85 (2) al Constituției, dacă deputații nu vor reuși să voteze guvernul timp de 45 de zile din momentul inițierii procedurii sau dacă ei vor respinge de cel puțin două ori candidatura înaintată, atunci președintele poarte dizolva parlamentul.

Numărarea inversă a celor trei luni, prevăzute de Constituție pentru crearea noului guvern, a început pe 29 octombrie, cînd guvernul, condus de Valeriu Streleț a fost demis. Adică, pînă pe 29 ianuarie 2016, președintele Nicolae Timofti trebuie să prezinte deputaților candidatura noului premier. Iar dacă parlamentul va respinge de două ori aceste candidaturi și nu va forma guvernul, atunci, către mijlocul lunii martie, șeful statului va trebui să semneze decretul privind dizolvarea organului legislativ.

Însă aici prevederile art. 85 (2) al Constituției intră în contradicție cu prevederile punctulu patru al aceluiași articol. Potrivit căruia, „Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele șase luni pînă la expirarea mandatului președintelui Republicii Moldova”. Mandatul lui Nicolae Timofti expiră anume în martie 2016.

Un demers în acest sens a parvenit la Curtea Constituțională din partea socialiștilor. CC trebuie să-l examineze în regim urgent. Însă 90%: dacă pe parcursul următoarelor trei luni, democrații nu vor reuși să încropească o nouă majoritatea parlamentară, sau să găsească 51 de voturi pentru crearea unui nou guvern minoritar, atunci nimeni nu va dizolva nimic. Iar guvernul, condus de Gheorghe Brega, va continua să activeze în regim interimar pînă la alegerile prezidențiale.

Iar ultimele dispoziții ale dlui Brega indică asupra faptului că membrii alianței PDM-PL nu exclud o asemenea evoluție a situației. Miercuri, la prima ședință a guvernului, premierul interimar i-a cerut ministrului justiției Vladimir Cebotari să pregătească modificările la Legrea cu privire la guvern, pentru a extinde competențele puterii executive în regim interimar.

„În ultimul timp noi primim multe semnalte de la oamenii, care sunt nedumeriți de ce guvernul nu adoptă decizii privind o problemă sau alta. Vreau să precizez că potrivit legii, actualul guvern este limitat în competențele sale. Dl Cebotari, poate, veți începe să elaborați modificări la această lege în partea ce ține de oferirea încheierilor pentru proiectele de lege, ce parvin din parlament, deoarece noi blocăm activitatea noastră e parțial și activitatea parlamentului”, a declarat Gheorghe Brega.

Așa că conducerea Partidului Democrat are timp berechet. Nu doar pentru a încropi o nouă coaliție „proeuropeană” și să efectueze reconfigurarea necesară a parlamentului, țintid spre viitoarele alegeri prezidențiale.