Der Spiegel: Scandal de miliarde în Republica Moldova

Foto: ipn.md

Republica Moldova decade până la nivelul de punct nevralgic al frontierei externe a UE. Oligarhii golesc băncile, îşi arestează concurenţii şi sunt acoperiţi de politica coruptă. În mod inevitabil, creşte furia poporului, notează prestigioasa publicaţie germană Der Spiegel.

Un furt de miliarde, şpagă de zeci de milioane, oligarhi care au anexat un stat şi duc între ei lupte înverşunate pentru putere – sună aproape ca un lucru imaginat. În Republica Moldova tocmai acest scenariu este realitate. Cu mai bine de un an în urmă, fosta republică sovietică era un exemplu de paradă al Parteneriatului Estic al UE.

Acum este un nou punct nevralgic la frontiera externă a UE

Despre „Furtul secolului”, aşa cum este numit în societatea moldovenească, s-a aflat cu aproape un an în urmă: la scurt timp înainte de scrutinul de la sfârşitul lui noiembrie 2014 au fost transferate prin intermediul unui model netransparent de creditare şi participare, în trei zile, de la trei bănci moldoveneşti în total, 750 de milioane de dolari, prin intermediul unor bănci letone şi conturi ale unor firme off-shore, către destinatari necunoscuţi, probabil în Rusia.

Când băncile au fost puse mai târziu sub supravegherea statului, s-a dovedit că lipsesc în total 1,3 miliarde de dolari - o sumă astronomică pentru una dintre cele mai sărace ţări ale Europei, ea corespunde cu aproape a şasea parte a Produsului Intern Brut din 2014.

Partide corupte şi crimă organizată

Până acum, actualii guvernanţi moldoveni – o coaliţie de partide care guvernează tocmai sub denumirea de „Alianţa pentru Integrare Europeană”, nu şi-au dat nicio silinţă să-i afle pe iniţiatorii furtului de miliarde. Nu e de mirare: elita politică şi aparatul unui stat cu trei milioane şi jumătate de locuitori sunt considerate corupte aproape integral.

Fostul politician reformator Ion Sturza, care în 1999 a fost pentru scurt timp în funcţia de premier, descrie situaţia din patria sa într-o recentă postare pe Facebook: „Viaţa luxoasă a conducătorilor politici se bazează pe corupţie, furt şi înşelăciune. Toate partidele se finanţează prin corupţie şi chiar şi prin crimă organizată. Toţi miniştrii, deputaţii şi funcţionarii lucrează contra cost pentru naşii lor politici.”

Fostul premier Filat: Victima unei dispute între oligarhi?

Proteste faţă de această situaţie şi manifestaţii pentru elucidarea furtului de miliarde din Republica Moldova sunt organizate de luni de zile, iar la acţiuni participă din ce în ce mai mulţi cetăţeni înfuriaţi, conduşi de Platforma Civică Demnitate şi Adevăr. Sub presiunea celui mai mare val de proteste de la independenţa ţării în august 1991, la sfârşitul săptămânii trecute a fost arestat fostul şef al guvernului Vlad Filat, care a fost în funcţie din 2009 până în 2013 şi este unul dintre cei mai bogaţi moldoveni. Acesta este învinuit că a participat la „furtul secolului“ şi că a acceptat 250 de milioane de lei şpagă.

Arestarea lui Filat este însă probabil numai o reglare de conturi între oligarhi sub pretextul luptei împotriva corupţiei, după cum presupun numeroase media moldoveneşti. Fostul şef de guvern a fost arestat tocmai în urma autodenunţării unui afacerist, care, potrivit raportului de investigare al firmei internaţionale de audit Kroll din primăvara acestui an, este considerat unul dintre organizatorii furtului de miliarde – Ilan Shor, un întreprinzător israelian-moldovean, cunoscut pentru afacerile lui dubioase. Shor urmează să obţină impunitate în schimbul autodenunţului.

Într-adevăr, există multe indicii pentru complicitatea lui Filat la furtul de miliarde. Însă iniţiator adevărat este considerat un actual rival al lui Filat: miliardarul şi oligarhul Vladimir Plahotniuc, poreclit „păpuşarul”, despre care se spune că ar controla părţi extinse ale aparatului de stat şi de justiţie al Republicii Moldova.

Oligarhul Plahotniuc: Presupus a fi adevăratul iniţiator

Plahotniuc ar fi planificat arestarea lui Filat pentru a distrage atenţia de la propria lui persoană şi pentru a provoca o criză de guvern, după cred mai mulţi observatori din ţară. Ar fi prelungirea unei crize politice permanente: ţara are deja al treilea guvern în acest an, iar alegerile în 2014 au fost umbrite de falsificări şi mari nereguli. Reforme ale justiţiei practic nu au loc.

Acum partidele populiste şi proruse, care sunt considerate reprezentante ale intereselor lui Putin în ţară, sunt pregătite să formeze o coaliţie guvernamentală binecuvântată de Plahotniuc. La fel, şi comuniştii pregătesc, potrivit propriei prezentări, o moţiune de cenzură împotriva guvernului. Ţelul apropierii de UE, stabilit prin Acordul de Asociere din iunie anul trecut, ajunge astfel în zări îndepărtate.

„Situaţia din Republica Moldova încă n-a fost niciodată atât de dramatică”, spune politologul român Dan Dungaciu, un bun cunoscător al situaţiei moldoveneşti. „La criza economică adâncă, care de asemenea a fost cauzată de furtul de miliarde, se adaugă o criză de încredere de o amploare, cum nu s-a mai pomenit.”

„Platforma Civică Demnitate şi Adevăr“ solicită de aceea un radical început nou politic în ţară. O „alianţă anticorupţie” din activişti civili şi politicieni independenţi ar trebui să elaboreze în perioada de tranziţie un program de reformă strict şi, după alegeri noi, să vegheze asupra transpunerii acestuia.

„Dacă aceasta nu se întâmplă“, avertizează avocatul Andrei Năstase, unul dintre cofondatorii alianţei, „atunci Republica Moldova rămâne un stat capturat, în care întreaga clasă politică participă la jefuirea ţării.”

Rezumat: Republica Moldova clocoteşte. Miliarde de lei au dispărut de la bănci, pretutindeni se extinde corupţia. O mână de oligarhi par să jupoaie mica ţară. Dar acum sunt din ce în ce mai multe demonstraţii, populaţia a văzut destule.