Persoanele aflate în probațiune vor fi monitorizate cu ajutorul brățărilor electronice (FOTO)

Foto: noi.md

Parlamentul a adoptat în lectură finală un proiect de lege potrivit căreia, din acest an, persoanele condamnate la închisoare cu suspendare sau cele eliberate condiţionat ar putea fi monitorizate electronic prin intermediul unor brăţări speciale. Experții sunt de părere că această metodă de supraveghere este eficientă atât din punct de vedere economic, cât și social.

Dispozitivul în formă de brățară va fi montat pe braţ sau pe piciorul persoanei condamnate sau a celei eliberate condiționat. Mecanismul va fi dotat cu emițătoare speciale, ce vor permite consilierului de probațiune să afle locul exact unde se află persoana monitorizată. În cazul în care subiectul monitorizării va merge în locațiile care îi sunt interzise, dispozitivul va semnala acest lucru. Vladimir Popa, șeful Oficiului central de probațiune, menționează că nu toți condamnații cu suspendare sau cei eliberați condiționat vor fi monitorizați prin această metodă. ,,În primul rând, se va lua în considerare gravitatea faptei pentru care omul a fost condamnat, apoi el va fi evaluat din punct de vedere psihologic. Vor fi monitorizate electronic persoanele condamnate pentru comiterea actelor de violență în familie care, după emiterea ordonanței de protecție, nu au dreptul să se apropie de casă sau de victimă. De asemenea, vor fi supravegheați electronic și cei care comit infracțiuni doar în stare de ebrietate, persoanele cu recidivă (care au comis o infracțiune după ce anterior au fost condamnate pentru săvârșirea altei infracțiuni)”, a precizat Vladimir Popa.

Monitorizarea electronică, mai economă

Subiecții monitorizării vor fi supravegheați non-stop, iar informațiile vor fi transmise în centre speciale de monitorizare. Inițial va fi deschis un asemenea centru-pilot la Chișinău, apoi și în alte localități ale țării. Costul unei brățări electronice ajunge până la șapte euro, iar actualmente statul cheltuie peste 120 de lei zilnic pentru întreținerea unei persoane în penitenciar. ,,Este mult mai ieftin ca persoana să fie monitorizată electronic, decât de un consilier de probațiune sau de un gardian. Totodată, există și avantajul social: persoana rămâne în comunitate, este în familie, iar dacă activează în câmpul muncii, își întreține apropiații și plătește impozite”, spune Vladimir Popa.

Metodele alternative detenției promovează drepturile omului

Vladimir Grosu, ministrul în exercițiul al Justiției, afirmă că această metodă de monitorizare este una eficientă, iar prin măsurile alternative detenţiei sunt promovate drepturile omului, şansa de integrare în societate, dar şi prevenirea recidivei infracționale. ,,Legea va permite monitorizarea electronică a deținuților eliberați înainte de termen, dar și a condamnaților, iar această metodă pune accent pe respectarea drepturilor omului, obiectiv specificat și în Planul de acţiuni pentru implementarea Strategiei de Reformă a Sectorului Justiţiei pentru anii 2011-2016”, a declarat oficialul la evenimentul de lansare a Proiectului Consiliului Europei ,,Susținerea reformei justiției penale în Republica Moldova’’, desfășurat la 15 iulie curent.

Sistemul de monitorizare electronică este aplicat pe larg și în alte state. El a fost introdus prima dată în Germania în 2011, după o decizie a Curții Europene a Drepturilor Omului care a considerat că anumite forme de detenție preventivă încalcă drepturile omului. Printre țările europene care au implementat cu succes monitorizarea electronica sunt: Luxemburg, Lituania, Marea Britanie, Austria, Norvegia, Bulgaria, Finlanda, Estonia, Danemarca, Slovacia, Polonia, Franța, Spania, Suedia, Bosnia etc.

În Republica Moldova, circa 9000 de persoane sunt condamnate la închisoare cu suspendare sau au fost eliberate condiţionat din detenție.

Autor: Lilia Zaharia

Legende

Foto 1: Brăţările electronice vor fi montate pe piciorul sau pe braţul persoanei supuse monitorizări. Foto: Lilia Zaharia

Foto 2: La evenimentul de lansare a Proiectului ,,Susţinerea reformei justiţiei penale în Republica Moldova” (de la stânga la dreapta): Jose-Luis Herrero, Șeful Oficiului Consiliului Europei la Chișinău, Vladimir Grosu, ministrul în exerciţiu al Justiţiei și Corneliu Gurin, Procurorul General al R. Moldova. Foto: Lilia Zaharia