Cine va conduce Procuratura pentru combaterea crimelor organizate?

Concursul pentru funcția de șef al Procuraturii specializate pentru combaterea crimelor organizate și cazuri speciale (PCCOCS), se pare, a eșuat : membrii comisiei de evaluare s-au autorecuzat, iar unii candidați s-au declarat disponibili să părăsească cursa pentru această funcție

Toți așteptau că situația în jurul concursului va putea fi clarificată de Consiliul superior al procurorilor (CSP); dar din lipsă de cvorum ședințele, inclusiv cele extraordinare, erau anulate una după alta. Procurorii implicați în procesul decizional privind personalul, au declarat comportament incorect, crearea unor obstacole artificiale și blocarea deliberată din partea unor persoane interesate . Următoarea ședință a CSP, care are pe agendă zeci de chestiuni, este preconizată pentru 9 februarie.

În ianuarie, în jurul concursului s-a aprins un scandal, deoarece un șir de politicieni, partide și activiști civici au cerut anularea sau sistarea lui. Pe de altă parte, unii experți vorbesc despre situația fără precedent și lipsa unor temeiuri serioase pentru ca autoritățile să renunțe la concurs. Altfel, potrivit lor, ulterior această practică ar putea fi folosită pentru blocarea oricărui proces de schimbări.

«Obstacole artificiale»

Pe parcursul ultimilor săptămîni, ședințele Consiliului superior al procurorilor, pe agenda cărora includea și chestiuni privind personalul PCCOCS, au fost amînate cu regularitate. Startul concursului pentru funcția de șef al procuraturii specializate a fost dat încă la 10 noiembrie, 2022. La ea pretindeau trei candidați. Este vorba despre Serghei Rusu, care a asigurat interimatul funcției, și despre ex-procurorii Eugen Rurac și Andrei Mațco.

În prezent PCCOCS este condusă de Victor Furtună, pe care la 16 ianuarie, 2023 CSP l-a numit șef-interimar. El este cunoscut pentru faptul, că în a.2021 a condus reținerea procurorului general Alexandr Stoianoglo. Furtună și-a început cariera în a. 2011 la procuratura Buiucani. În a. 2016 a trecut la procuratura municipală Chișinău. Din aprilie, 2019 a lucrat la Procuratura Anticorupție, din noiembrie, 2022 a fost șef-adjunct al PCCOCS. Furtună nu a depus cererea de participare la concurs.

Serghei Rusu, primul care și-a înregistrat participarea la concursul pentru funcția de șef PCCOCS, a devenit procuror în a. 2009 și de atunci a activat în mai multe procuraturi specializate. Înainte de ianuarie,2013 a ocupat funcția de șef-interimar al PCCOCS. Apoi CSP a refuzat să prelungească împuternicirile lui Rusu în această funcție, deși Ion Munteanu, care asigura interimatul funcției de procuror general, a propus candidatura lui.

Un alt candidat, Andrei Mațco, fost șef-adjunct al direcției judiciare și investigații generale la Procuratura Chișinău, a părăsit sistemul în a. 2016, după care a practicat avocatura. În a. 2018 a pretins la funcția de judecător la Judecătoria Chișinău.

Eugen Rurac, fost procuror pentru combaterea corupției, a plecat din sistem în ianuarie, 2020. În prezent asigură interimatul funcției de șef al Direcției principale urmărire penală de la CNA. Anterior a condus Direcția protecție a regimului constituțional a Serviciului de informații și securitate a Moldovei. În perioada în care activa la Procuratura anticorupție, el a instrumentat dosarele ex-deputatului în parlament Kiril Lucinschi, al ex-șefului Curții supreme de justiție Ion Druță, precum și dosarul ” Metalferos”.

Conform procedurii, comisia specială de selectare prealabilă a candidaților, creată de CSP, trebuie să examineze dosarele lor din punct de vedere al eligibilității. Pretendenții vor susține un interviu, scopul căruia este evaluarea calităților lor manageriale și profesionale, reputația ireproșabilă și lipsa unor bănuieli rezonabile de corupție sau acțiuni care contravin Legii privind integritatea. La această etapă candidații răspund la întrebări și prezintă concepția administrării și dezvoltării instituționale. Întregul proces este filmat și plasat pe site-ul CSP.

Dar nu s-a mai ajuns la audierea candidaților, preconizată pentru 1 februarie. În jurul concursului pentru funcția de șef PCCOCS s-au iscat discuții aprinse. Toți așteptau că la următoarea ședință CSO va putea clarifica situația, dar din lipsă de cvorum ședințele, inclusiv cele extraordinare, au fost anulate una după alta. Procurorii implicați în procesul luării deciziilor de personal au declarat comportament incorect, crearea unor obstacole artificiale și blocarea deliberată din partea unor persoane interesate . Următoarea ședință a CSP, care are pe agendă zeci de chestiuni, este preconizată pentru 9 februarie.

«Factorul uman»

Iulian Groza, director executiv al Institutului de politici europene și reforme (IPER) a îndemnat CSP să anuleze concursul pentru funcția de procuror-șef al procuraturii specializate și a făcut trimitere la amenințările venite în adresa sa. Încercările de intimidare el le explică prin participarea sa la selectarea prealabilă a candidaților, el fiind membru al comisiei speciale.

În adresarea către CSP Groza a povestit despre amenințările făcute prin intermediul unor conturi de Telegram, care în opinia sa se fac expres în scopul influențării procesului decizional. «Eu cred că acest concurs a fost compromis, căci a fost lezată onestitatea și credibilitatea procesului de selectare, deci și rezultatele concursului. Eu cred că concursul trebuie anulat», - a scris Groza pe pagina sa de pe o rețea socială. El a menționat, că este gata să vină în fața CSP pentru a oferi mai multe detalii. Examinarea adresării figurează printre temele următoarei ședințe.

Situația dată este legată de scandalul, în centrul căruia s-a pomenit Institutul de politici europene și reforme. Angajații organizației non-guvernamentale au fost acuzați că au obținut accesul la datele personale ale unui candidat la funcția de șef PCCOCS. Este vorba despre Eugen Rurac, fost ofițer SIS, actual șef interimar al Direcției principale urmărire penală de la CNA.

În plîngerea depusă pe numele procurorului general interimar Ion Munteanu, Rurac a declarat că anul trecut un angajat IPER a accesat ilegal datele sale personale. «Agenția servicii publice mi-a adus la cunoștință, că la 25.06.2022 Institutul politici europene și reforme a obținut acces la datele mele personale, și anume la informațiile privind casa (apartamentul) în care locuiesc », - scrie Rurac, care la acel moment era colaborator SIS, ceea ce presupune protejarea datelor sale de accesări nesancționate.

Eugen Rurac a adresat cererea privind anularea deciziei CSP, prin care a fost creată comisia pentru selectarea candidaților la funcția de șef al procuraturii specializate. El a cerut excluderea lui Iulian Groza din comisie, pentru că acesta «nu corespunde cerințelor prevăzute de Legea procuraturii ».

În acest context, IPER a venit cu o declarație, în care a confirmat că este de vină «factorul uman»: unul dintre specialiști din greșeală «a accesat date imobiliare, care nu au legătură cu tema cercetării ». Anul trecut IPER a angajat un grup de experți pentru o evaluare independentă a integrității candidaților la calitatea de membru al CSJ și CSM. În cadrul cercetării, ei au verificat corectitudinea datelor pentru ultimii 5 ani din declarațiile de avere și interese personale.

În acest scop, IPER a încheiat cu Agenția servicii publice un contract privind accesul la cadastrul imobiliar. Cei de la Agenție susțin că expertul a obținut accesul la datele lui Rurac dintr-o eroare, care a fost observată la încheierea lucrărilor, și întreaga informație a fost ștearsă fără a fi analizată. Despre incident a fost informat Centrul național pentru protecția datelor personale. IPER a adus scuzele de rigoare persoanelor care au avut de suferit în urma accesului eronat la datele imobiliare.

Ulterior s-a dovedit, că în scandalul acesta figura și Mihail Ivanov, adjunctul procurorului pentru combaterea corupției, care zilele trecute a înregistrat plîngerea respectivă la Procuratura generală. El a mai descoperit, că IPER a accesat ilegal informații cu caracter personal.

«Ceva nu a mers»

Serghei Litvinenco, ministrul justiției, crede că trebuie să se renunțe la concursul pentru funcția de șef PCCOCS. «Reieșind din toată această situație, ce ține de incredibilitate și pericol iminent de corupție, eu cred că trebuie găsite soluții legale pentru anularea sau sistarea lui », - a scris Litvinenco pe o rețea socială. Din spusele sale, concursul va fi inițiat în mod repetat sau, în funcție de circumstanțe, reluat după ce va apare un CSP cu mandat deplin, adică după încheierea verificării prealabile.

Ministrul a fost susținut de Vasile Grădinaru, deputat PAS, care spune că în actuala situație concursul «nu are credibilitate». «Și înainte de scandal au existat informații că este un candidat favorit. A doua problemă este faptul, că pe unii membri ai comisiei de evaluare se pun presiuni. Și a treia – că nici cei evaluați nu au încredere în această comisie, pentru că unul dintre candidați a adresat CSP două cereri : să fie înlăturat unul dintre membri și să fie anulată decizia privind formarea comisiei », - a argumentat deputatul.

În opinia sa, CSP trebuie să găsească o soluție juridică pentru a anula concursul, dat fiind că «nici evaluații, nici evaluatorii, nici societatea nu au încredere în proces». Ca și ministrul justiției, Grădinaru crede că noul concurs va fi posibil doar după ce va fi curățat CSP. «Din punctul nostru de vedere, pentru ca reforma justiției să aibă efect, ea trebuie să se bazeze pe două componente: să fie credibilă și să fie efectuată corect », -a subliniat parlamentarul.

Pe de altă parte, un șir de experți cred că autoritățile nu au temeiuri suficiente pentru a anula concursul pentru funcția de șef al procuraturii pentru combaterea criminalității organizate și cazuri speciale. Nicolae Eșanu, ex - viceministru al justiției, crede că nici presiunile la care a fost supus Iulian Groza nu pot servi drept motiv. În opinia sa, cererea de anulare a concursului este periculoasă prin faptul, că deschide drumul celor cu intenții proaste, care pe viitor vor putea aplica practici asemănătoare pentru a bloca orice schimbări. «De fiecare dată, dacă concursul va merge nu așa cum doresc răuvoitorii, este foarte posibilă coordonarea procesului de imitare a actelor de intimidare sau presiune », - este convins el.

«În cerere nu este pomenit vre-un neajuns în procesul selectării prealabile sau a concursului . Faptul că unul sau mai mulți membri ai comisiei au fost intimidați și supuși presiunilor, este regretabil și condamnabil. Organele competente trebuie să ia măsuri urgente și eficiente pentru a curma această practică și a-i pedepsi pe cei vinovați. Dar deoarece nimeni nu spune că anumite decizii au fost luate sub presiune sau influență, eu nu văd cum putem spune că procesul a fost compromis», - subliniază Eșanu.

Iar fostul prim-ministru Ion Chicu îl acuză pe Iulian Groza, care a cerut anularea concursului, că el a obținut ilegal acces la datele personale, iar acum caută motiv ca să scape de pedeapsă. «Ce naivitate... Groza este intimidat? Acest om a obținut ilegal acces la datele personale . Și fiind tras la răspundere pentru aceasta, el se declară intimidat?» - a scris Chicu pe pagina sa socială.

Fadei Nagacevschi, ex-ministru al justiției, menționează că legea obligă autoritățile să organizeze concursul, în pofida evenimentelor din jurul acestuia. «În esență, acest Consiliu al procurorilor a fost creat de PAS. Ei au introdus amendamente legislative de cel puțin șase ori, doar să obțină controlul asupra CSP. Tot prin acest CSP au adus-o pe Veronica Dragalin, și totul era normal. Da aici ceva nu a mers. Și pentru a rezolva cumva această confuzie, a fost găsită o soluție unică, în urma căreia, straniu sau nu, membrii comisiei au demisionat», - a conchis Nagacevschi.

CSP va examina scenariile

Ministrul justiției S.Litvinenco a cerut anularea concursului pentru funcția de șef al PCCOCS, dar cererea sa a fost respinsă. Drept răspuns, Litvinenco a declarat că va insista în continuare pe propunerea sa. «Dacă în societate nu există încredere față de acest concurs, indiferent de aceea cine ar putea fi ales ipotetic,el nu va putea activa eficient. Noi vom găsi soluții. Eu insist în continuare că concursul trebuie oprit din lipsă de încredere », - a spus el.

Ministrul justiției a fost susținut de comisia specială de selectare a candidaților pentru funcția de șef al PCCOCS, care a declarat că e imposibilă continuarea concursului. La ședința din 1 februarie, la care urmau să se desfășoare interviurile cu pretendenții, s-au prezentat doar trei din cinci membri ai comisiei speciale. Ei au luat act de cererea lui Eugen Rurac privind retragerea candidaturii sale din concurs.

Participanții la ședință au fost informați despre aceea, că Ion Guceac și Iulian Groza, care lipseau în acea zi, s-au retras din componența comisiei. Tot atunci au fost sonorizate cererile orale analoage ale celorlalți trei membri ai comisiei (Tudor Osoianu, Roman Eremciuc și Boris Poiată). În rezultat, comisia a ajuns la concluzia că continuarea concursului este imposibilă, și i-a anunțat pe candidații rămași despre decizia luată. A fost informat și CSP, care joi urmează să dezbată situația creată.

Pe ordinea de zi a apropiatei ședințe CSP stau cel puțin trei teme, care țin de concursul pentru funcția de șef al PCCOCS, inclusiv solicitările lui Eugen Rurac și Iulian Groza. Se preconizează și examinarea chestiunii privind desființarea, suspendarea sau modificarea componenței comisiei speciale pentru selectarea preliminară a candidaților.

Experții menționează, că în ședință CSP ar putea analiza mai multe scenarii. Dacă un membru al comisiei refuză să participe la procesul de preselecție, este examinată oportunitatea înaintării unui alt membru al comisiei. Dacă componența acestui organ va fi înlocuită, selectarea preliminară a candidaților poate fi reluată. Iar dacă CSP nu va reuși să numească o altă comisie, va trebui să se decidă – să fie continuat concursul și cum anume, sau acesta să fie sistat.

În același timp, Eduard Bulat, unul dintre adjuncții fostului procuror general interimar Dumitru Robu, solicită anularea concursului și numirea sa în funcția de șef al PCCOCS în afara procesului de concurs. Bulat menționează, că după plecarea din funcția de procuror general adjunct, legea îi permite să aleagă orice loc vacant din sistem. «Respectiv, această funcție nu mai poate fi subiectul unei proceduri de concurs », - scrie el în cererea depusă.

Victor Surujiu