Portofelul sau viața. Sau propunerea rațională a Ministerului Muncii

Foto: trm.md

Xenia Florea

Recent, ministrul muncii, protecției sociale și familiei Ruxanda Glavan, într-un interviu pentru ziarul „Timpul” a declarat că la moment se examinează propunerea, potrivit căreia, pensionarii moldoveni vor trebui să aleagă: sau serviciu, sau pensia.

Din punct de vedere al funcționarului, care în virtutea postului se confruntă cu un deficit de acumulări la bugetul asigurărilor sociale și încearcă prin orice metode să cîrpească găurile bugetare, această inițiativă pare destul de logică. Încă în anul 2013, înaintîndu-și proiectul de reformă pentru dezbateri publice, reprezentanții ministerului muncii spuneau că reforma pensiilor nu mai poate fi tergiversată – conform estimărilor specialiștilor, deja peste 30 de ani, statul nu va fi în stare să-și întrețină pensionarii.

Dar un ministru în Moldova nu este doar un funcționar, ci și o figură politică. Iar să declari așa ceva în ajunul alegerilor este nu este extrem de inoportun din partea doamnei Glavan, numită în acest post conform cotei Partidului Democrat și care este membru al PDM.

Banca Mondială: „Mergeți pe calea cea dreaptă, tovarăși!”

Conform datelor Casei Naționale de Asigurări Sociale, în Moldova sunt 670 de mii de pensionari. 20 din 100 continuă să lucreze și după ieșirea la pensie, deoarece pensia minimă (circa 1100 de lei) nu acoperă minimul de existență pentru pensionari (1343 lei în 2014).

Bugetul asigurărilor sociale nu face față acestui număr de pensionari. Deocamdată, bugetul asigurărilor sociale este salvat de transferurile din bugetul de stat, însă în fiecare an necesitatea lor crește.

Dacă în anul 2000, raportul dintre pensionari și populația ocupată a RM constituia 2,1:1, în 2010 – 1,8:1, atunci în prezent, această proporție este de 1,2:1, pe cînd „normativul ideal” prevede 3-4 lucrători la un pensionar. Adică, peste vreo cîțiva ani, un angajat din Moldova va întreține un pensionar. Iar în perspectivă, acest raport s-ar putea inversa.

Totodată, nici pe departe toți cetățenii angajați în cîmpul muncii transferă onest cotizațiile la bugetul asigurărilor sociale. Mulți agenți economici, din cauza creșterii impozitelor, preferă să activeze astăzi după schema „Salariul minim garantat în sectorul real al economiei în calitate de salariu oficial (din 1 mai aceasta constituie 1900 de lei), restul – în plic”.

Recent, centrul analitic „Expert-Grup” și-a prezentat un studiu, principala concluzie a căruia este că sistemul de pensii din Moldova se află în colaps din cauza emigrării în masă a persoanelor apte de muncă, a economiei tenebre, a achitărilor salariilor „în plic” și a îmbătrînirii populației. Din aceste motive, sistemul de pensii din RM este instabilă și, precum susțin specialiștii de la „Expert-Grup”, s-ar putea prăbuși în orice moment.

Într-un raport de jumătate de an în urmă, Banca Mondială era mai „optimistă” în această privință. Experții de la BM au ajuns la concluzia că sistemul de pensii din Moldova va falimenta aproximativ peste 20 de ani: către anul 2050 numărul persoanelor cu vîrste de pensionare în țară va ajunge la o pătrime din populație.

Pentru a preveni colapsul sistemului de pensii, experții Băncii Mondiale le-au recomandat autorităților de la Chișinău să creeze oportunități pentru ocuparea persoanelor în etate. Nu cumva cei de la ministerul muncii au considerat această recomandare drept punerea în funcție a schemei „Salariul sau Pensia?”

Munca „la negru”

Moldova nu e sigura țară din spațiul post-sovietic, ce implementează această schemă. Însă vecinii noștri au utilizat un scenariu mai puțin dur.

De exemplu, în Ucraina, ce se află la limita falimentării, în fața alegerii „Ori salariul, ori pensia” au fost puși doar „pensionarii speciali” – judecătorii, procurorii, deputații, funcționarii etc. Pensionarii de rînd nu cad sub incidența acestei reguli.

Precum a declarat ministrul politicii sociale din Ucraina Pavel Rozenko, aplicarea acestei scheme față de toți pensionarii „este inechitabil în condițiile noastre”. „Deși în Europa, dacă lucrezi – lucrezi, dacă ești pensionar – ești pensionar”.

Din luna martie curent, față de pensionarii „simpli” din Ucraina este aplicată următoarea schemă de achitare a pensiilor: în perioada angajării ei vor primi o pensie în mărime de 85% din suma stabilită. Această normă se referă doar la pensionarii care au pensii mai mari de 1423,5 hrivne.

Rusia a mers pe altă cale, de stimulare. Pensionarii care lucrează, dar care au ieșit la pensie pînă în 2015 și continuă să muncească, primesc pensia în mărime deplină. Iar cei care vor ieși la pensie din 2015, pensia va fi calculată conform noilor reguli. Scopul noii strategii de pensii este de a motiva persoana să lucreze cît mai mult. C cît mai tîrziu va ieși la pensie, cu atît mai mare va fi pensia pe care o va primi.

Spre exemplu, dacă persoana lucrează după atingere vîrstei de pensionare (55 de ani pentru femei și 60 de ani – pentru bărbați) trei ani fără a solicita pensia, atunci pensia acesteia va ti majorată cu 24%. Iar dacă stagiul vîrstei supra-pensionare, fără a solicita pensia va constitui 8 ani, atunci partea asigurată va crește de aproape două ori – cu 90%.

Ce schemă va utiliza ministerul muncii din Republica Moldova, deocamdată, nu se știe. Însă, reieșind din realitățile noastre politice și interpersonale „la vîrf”, e puțin probabil că instituția socială îi va pune în fața alegerii doar pe deputați, funcționari și judecători.

E clar că pensionarii moldoveni continuă să muncească nu de viață bună. Să trăiești cu 861 de lei (la moment atîta constituie pensia minimă) sau cu 1100 de lei (pensia medie) nu e real.

Ce-i drept, ministerul muncii și protecției sociale afirmă că la introducerea schemei „Ori salariul, ori pensia” va fi modificată formula de indexare a pensiilor și va fi majorată mărimea pensiilor. Dar cu cît? Astăzi, pensia medie pe țară constituie 79% din minimul de existență pentru pensionari.

Precum a fost anunțat recent, către anul 2020, ministerul muncii planifică să ridice acest raport pînă la 85%. Adică despre atingerea minimului de existență, pe termen mediu, nici nu poate fi vorba.

Expertul economic Victor Ciobanu, comentînd proiectul de lege, elaborat de ministerul muncii, a declarat că intenția ministerului a-i pune pe cetățeni să aleagă între salariu și pensie este o tentativă disperată de a menține deficitul bugetului, o decizie de moment, care pe termen lung va avea un impact negativ asupra întregii economii a țării.

„Dacă această propunerea va fi implementată, consideră el, atunci pensionarii se vor utiliza orice metode de a obține venituri suplimentare. Este vorba, desigur, despre angajarea la negru și, respectiv, despre creșterea sectorului tenebru al economiei, primirea salariului în plic. Toate acestea, în cele din urmă, va conduce la reducerea acumulărilor la buget”.

„Pensia pentru morți”

Un alt element al terapiei de pensii în timpul apropiat ar putea fi majorarea vîrste de pensionare.

Funcționarii de la guvern, deocamdată, răspund evaziv la întrebarea „Va fi oare majorată vîrsta de pensionare în Moldova?”, însă acum – din cauza poziției creditorilor – această problemă este foarte actuală. Și autoritățile de la Chișinău vor trebui să decidă: sau să aplice măsuri nepopulare și, astfel, să stimuleze creșterea nemulțumirilor în masă, sau să certe definitiv cu creditorii internaționali și să rămînă fără ajutor financiar, fapt ce poate genera probleme bugetare majore.

La începutul lunii martie, partenerii externi (șefii misiunilor diplomatice ale țările UE și USA, reprezentanții Băncii Mondiale, ai delegației UE în Moldova și ai altor organizații internaționale) i-au transmis premierului Chiril Gaburici „Notele informative din partea partenerilor de dezvoltare”. O instrucțiune pas cu pas, de 83 de pagini, ce și cum trebuie să facă noul guvern în timpul apropiat (100 de zile de activitate) și pe termen mediu (12 și mai multe luni).

Una dintre principalele cerințe ale donatorilor – demararea reformei sistemului de pensii și majorarea vîrstei de pensionare. Inițial, pentru femei, apoi pentru întreaga populație a Republicii Moldova.

În prezent, din cauza stopării reformei sistemului de pensii din 1999, vîrsta de pensionare în RM este stabilită la nivelul anului 2001: 57 de ani pentru femei și 61 de ani pentru bărbați. Partenerii externi cer de la guvern să egaleze, timp de un an, vîsta pentru femei și bărbați la nivelul de 62 de ani. Iar ulterior, să ridice limita de ieșire la pensie și pentru bărbați, și pentru femei – pînă la 65 de ani.

Sistemul de pensii ca atare a apărut în Germania, la sfîrșitul secolului XIX, datorită politicii cancelarului Bismarck. Prima pensie era destinată muncitorilor și angajaților care au atins vîrsta de 70 de ani. Iar deoarece durata medie de viață a nemților pe atunci constituia 45 de ani, doar cîteva persoane puteau beneficia de acest sprijin. Tot atunci, în Germania a apărut și o denumire pe măsură – „pensia pentru morți”.

Potrivit datelor statistice, bărbații din Republica Moldova, în medie, trăiesc 64 de ani, iar femeile – 72. Așa că mulți dintre cei care lucrează, după o nouă reformă a sistemului de pensii, riscă să nu ajungă pînă la pensie. În schimb, dacă e să reieșim din logica ministerului muncii, ei nu vor trebui să aleagă între salariu și pensie.