Livada de nuci, o adevărată fabrică de bani

Foto: noi.md

Unul dintre cele mai căutate produse din lume, miezul de nucă, în Moldova crește pînă şi pe marginea drumului. Este un produs, al cărui deficit anual pe piaţa mondială se estimează la 100 de mii de tone. Pînă în prezent nicio ţară nu a reuşit să acopere acest gol. Condiţiile climaterice din Republica Moldova sînt perfecte pentru cultivarea nucului şi, dacă acum trei ani ţara noastră se situa pe locul opt în lume printre exportatorii de miez de nucă, în curînd, cu insistenţa fermierilor moldoveni şi cu ajutorul politicilor statului, putem fi printre primii.

Irina Perciun

Nucile de la Soroca, apreciate din Spania pînă în Irak

Victor Guțu este directorul Asociației AMG Kernel din Soroca, întrunind 270 de membri. Fermierul deține opt mii de hectare de teren pe care cultivă cereale, fructe şi legume, dar şi o frumoasă livadă de nuci care se întinde pe 750 de hectare.

Anul trecut livezile au dat prima roadă. Miezul a fost exportat în Spania şi Irak. Kilogramul de nucă în coajă a fost vîndut cu doi-trei euro, iar miezul – de la cinci la zece euro. Antreprenorul afirmă că nu are probleme atunci cînd ajunge să-și vîndă produsul, dimpotrivă, pe moment numărul solicitărilor depășește de cîteva ori capacitățile sale de producție. „Sperăm că în cinci ani, cînd vom obține mai multă roadă de pe această plantație, vom putea exporta şi mai mult”, spune agricultorul.

„Am început să strîngem roada peste cinci ani după ce am sădit prima livadă, deşi, de regulă, soiurile obişnuite de nuci rodesc în cel de-al șaptelea an. În 2013 am recoltat 700 de kilograme de nuci de pe hectar. Terenul este acoperit cu iarbă. Astfel, se păstrează mai bine calitatea miezului. Adesea, în perioada de recoltare a nucilor, plouă şi, dacă acestea cad pe pămîntul umed, are de suferit calitatea lor. Recoltarea se desfăşoară mecanizat”, povesteşte Victor Guțu.

Nucul moldovenesc ce rodeşte ca un smochin

Cînd și-a pornit afacerea cu nuci, agricultorul a studiat experiența internațională, în special, cea franceză şi italiană. Inițial i-a fost dificil să hotărască ce fel de soiuri de nuci să planteze. Într-un final, a înțeles că trebuie să cultive şi să promoveze soiurile autohtone, deoarece ele sînt apreciate mai ales de către străini. Astfel, el a optat pentru soiurile rezistente la capriciile vremii din Moldova, dar și care sînt dulci la gust: Cazacu, Costiujeni, Kogîlniceanu, Corjeuți, Schinoasa şi Călăraşi.

Totuși, cel mai mare potențial îl are soiul Kogîlniceanu, care rodeşte precum un smochin, cu pînă la şapte nuci în „ciorchine”. În comparație, un soi obişnuit are cel mult trei nuci în „ciorchine”. Acesta rezistă la îngheț şi are o productivitate medie de la două la patru tone. „Miezul de nucă de la noi este mai dulce, are o calitate gustativă mai bună şi un aspect mai frumos”, spune Victor Guțu.

Arborele care aduce profit de la rădăcină, pînă la coajă

Tot ce creşte pe copacul de nuc aduce profit: frunzele, coaja, crengile şi mai ales lemnul, care este foarte prețios. Coaja de nucă este utilizată la brichete, dar şi la producerea materialelor abrazive, necesare la şlefuirea motoarelor. Lemnul de nuc e folosit în industria mobilei, cea a avioanelor şi a automobilelor. Prețul lemnului de nuc poate ajunge pînă la 1500 de euro metrul cub. Pe termen lung, numai lemnul de nuc poate aduce venituri de aproximativ 450 de mii de euro per hectar.

Din miezul de nucă se extrage un ulei fin cu întrebuințări multiple: alimentare, fabricarea cernelii tipografice, a lacurilor şi vopselelor, în pictură. Uleiul de nucă e apreciat de medici şi nutriționişti, fiind o sursă extrem de bogată în antioxidanți şi acid elagic, care împiedică multiplicarea şi dezvoltarea celulelor canceroase. Din nucile verzi, recoltate înainte de întărirea endocarpului, se prepară dulceață sau lichior. „Cei care vor să cultive nuci trebuie să ştie că merită s-o facă. Evident, există şi dificultăți. La noi lumea crede că, dacă azi a investit un leu, mîine acesta trebuie să-i şi aducă profit… Nucul e o investiție de lungă durată. Dar prima roadă îți acoperă toate cheltuielile, începînd cu procurarea puietului”, spune Victor Guțu.

Puieții de nuci din Moldova, plantați şi în Caucaz

Asociația AMG Kernel deține şi o pepinieră – una dintre cele mai mari din Europa, cu un potențial de 300 de mii de altoiuri anual. În prezent, în pepinieră cresc 150 de mii de puieți de nuc, cu care poți planta 1500 de hectare de livadă. Sînt soiuri autohtone care cuceresc lumea. Puieții sînt exportați în Romînia, Ucraina şi chiar în Georgia caucaziană. Anul trecut 56 de mii de puieți au mers în Ucraina, 20 de mii în Georgia şi 15 mii – în Romînia, prețul oscilînd între şase-nouă euro bucata.

Cultivarea nucilor, în ascensiune

Republica Moldova exportă anual 11-13 mii de tone de nuci, ceea ce constituie două la sută din volumul exporturilor. În anul 2012, conform datelor Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, nucile reprezentau doar patru la sută din totalul exporturilor de produse horticole, însă contribuția lor financiară era de 44 la sută din exporturi. Aproape totul se vinde în Uniunea Europeană. Potrivit Centrului de Comerț Internațional de la Geneva, țara noastră este unul dintre cei mai mari exportatori de nuci în Europa, după Statele Unite ale Americii, Mexic şi China.

Acum cîțiva ani, Moldova oscila între locurile şase şi opt în lume la exportul de miez de nucă, dar ritmurile actuale de creștere ne pot apropia, în următorii zece ani, de locul trei-patru. În prezent, în Moldova sînt plantate circa 14 mii de hectare de nuc. Guvernul a luat mai multe măsuri pentru stimularea agricultorilor din domeniul nucifer. Astfel, fermierii care cultivă nuci beneficiază de subvenții. Iar în februarie 2014 Executivul a decis eliminarea taxei de 1,5% la exportul nucilor, care constituia o barieră în calea exporturilor şi condiționa costul exporturilor.

Articol publicat în suplimentul Obiectiv European, editat de Asociaţia Presei Independente. Alte articole la tema integrării europene le puteţi citi la adresa api.md.

Această publicaţie este posibilă datorită ajutorului generos al poporului american oferit prin intermediul Agenţiei SUA pentru Dezvoltare Internaţională (USAID). Opiniile exprimate aparţin Asociaţiei Presei Independente (API) şi nu reflectă în mod necesar poziţia USAID sau Guvernului SUA.