Coronavirus stiri: 8213
Obiectiv european stiri: 316
Criza energetică stiri: 931

Granturile europene fac plăcintele mai rumene și dau lemnului viață (FOTO)

14 mar. 2015,, 14:15   Business
6513

С европейскими грантами и плацынды румянее, и древесина оживает (ФОТО)
Foto: noi.md

Doi tineri din raioanele Glodeni şi Cahul au muncit aproape doi ani în Rusia, însă au hotărît să revină acasă, în Moldova, şi să-şi inițieze propriile afaceri. Zis şi făcut! Unul şi-a deschis o plăcintărie, altul o lemnărie. Fiind la început de cale, tinerii au fost susținuți cu granturi mici, provenite din fonduri europene.

Lilia Zaharia,
Asociaţia Presei Independente



Andrei Mutiuc din oraşul Glodeni, acum în vîrstă de 29 de ani, mărturiseşte că ideea de a-şi crea propria afacere în domeniul patiseriei o avea demult, fiind născut într-o familie de bucătari renumiți în zonă. A lucrat aproape doi ani în Federația Rusă, dar a revenit la baştină pentru a-şi întemeia o familie. Cum dragostea trece şi prin stomac, el, împreună cu soția sa, Mariana, a hotărît să cîştige banii proprii.

„Trebuia să ne întreținem cumva. În plus, nu puteam să las nevalorificate studiile în domeniul culinar, pe care le-am obținut în oraşul Bălți, mai ales că provin dintr-o familie de bucătari. Trăiam la părinții mei. Am început să facem plăcinte şi să le vindem la piața din oraş. Țin minte şi acum că aveam o boxă, ca o căldare, pe care o umpleam cu plăcinte dimineața şi... hai la piață! Mă ajuta şi mama să le învîrt, cuptorul din bucătărie era mai mereu pornit, zilnic acolo se coceau zeci de plăcinte…”, îşi aminteşte Andrei de începuturile afacerii sale, în anii 2009-2010.

În cuptorul nou se coc 60 de plăcinte odată…

Pe atunci tînărul nu ştia deloc cum să gestioneze o afacere, care sînt paşii necesari pentru a o extinde… „Am pornit fără cunoştințe în domeniul businessului. O verişoară însă mi-a spus că la Bălți există cursuri unde înveți cum să conduci o afacere. Le-am urmat şi am aflat multe lucruri foarte utile”, povesteşte Andrei.

Instruirea despre care vorbeşte Andrei a fost organizată în anul 2011 de Organizația Internațională pentru Migrație (OIM) în Moldova şi Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii (ODIMM). După absolvirea cursurilor, Andrei a elaborat un proiect pentru dezvoltarea afacerii sale şi, deoarece a fost unul reuşit, tînărul a cîştigat un grant în formă de echipament: un cuptor performant, un cîntar şi un aparat de casă în valoare totală de două mii de euro. „Erau utilajele de care aveam nevoie urgentă. Cu micile role pe care le aveam, nu reuşeam să facem față comenzilor. Iar în acest cuptor performant se coc 60 de plăcinte odată…”, spune tînărul, arătînd spre plăcintele care se rumeneau.

Astăzi Andrei Mutiuc nu mai coace plăcintele în bucătăria mamei, ci închiriază în acest scop un local din centrul oraşului Glodeni. Plăcintăria lui Andrei Mutiuc este situată lîngă piață. Este o locație strategică, fiindcă aici sînt clienți în permanență.

Făină, drojdie, sare, zahăr, apă şi … foarte multă dragoste

„Aici mănînc dimineața, dar şi la amiază. Eu vînd mere la piață, vin în fiecare zi de la Donduşeni şi nu reuşesc să-mi iau mîncare de acasă”, ne mărturiseşte Lidia Ghetisina, o vînzătoare de fructe pe care am găsit-o la plăcintăria lui Andrei.

Lora Mutiuc, mama lui Andrei, a rămas mîna dreaptă a fiului său, doar că acum o face în calitate de angajată a plăcintăriei. Ea spune că, pentru a avea clienți fideli, plăcintele trebuie făcute cu dăruire. „Nu ascund rețeta: făină, drojdie, sare, zahăr, apă şi foarte multă dragoste pentru ceea ce faci. „Nu trebuie să vii la serviciu doar ca să-ți treacă ziua, ci să îți faci munca în aşa fel, încît să fie clientul mulțumit”, spune femeia, care nici nu-şi ridica ochii de la bucata de aluat pe care o frămîntă…

Alături de ea, la plăcintărie mai muncesc soția lui Andrei şi încă o tînără. Astfel, în patru, ei reuşesc să satisfacă toate cerințele cumpărătorilor, al căror număr creşte simțitor din luna mai şi pînă toamna tîrziu. Iar peste cîțiva ani Andrei îşi vede afacerea mai mare – în locul acestei mici plăcintării, vrea să facă o cantină publică.

Finanțările UE, salvatoare pentru tinerele afaceri moldoveneşti

Şi tînărul din sudul Moldovei a beneficiat de cursurile organizate de ODIMM şi OIM. Ca şi Andrei de la Glodeni, Mihai a primit un grant de circa 32 de mii de lei, bani cu care şi-a procurat utilaj performant, necesar pentru prelucrarea lemnului.

Această inițiativă de stimulare antreprenorială a tinerilor a avut două componente – seminare gratuite de două săptămîni şi granturi mici. Granturile – sub formă de echipament în valoare de pînă la 2000 de euro – au fost acordate în bază de concurs, în anii 2012-2013. Activitățile sînt parte a proiectului „Susținerea implementării componentei de migrație şi dezvoltare a Parteneriatului de Mobilitate UE-Moldova”, finanțat de Instrumentul European de Vecinătate şi Parteneriat (IEVP).

ODIMM este singura instituție publică non-profit, dedicată lansării şi dezvoltării afacerilor, avînd ca scop: crearea oportunităților de afaceri pentru întreprinderile mici şi mijlocii, formarea şi amplificarea culturii şi abilităților antreprenoriale, facilitarea accesului IMM-urilor la resurse financiare şi informaționale, susținerea dezvoltării infrastructurii de suport în afaceri şi stimularea dialogului public-privat.

Sculpturile în lemn de la Pelinei

Şi Mihail Acriş din Pelinei, raionul Cahul, are planuri mari – vrea să transforme mica lemnărie pe care o deține în prezent într-un atelier de amploare. Tînărul mai visează să-şi expună lucrările la tîrgurile meşterilor populari din țară, unde se vînd obiecte de artizanat. Căci din mîinile lui Mihail se nasc adevărate opere de artă…

Mihail spune că în Republica Moldova sculptura în lemn este o afacere profitabilă, tînărul avînd comenzi precum stîlpi pentru scări, balustrade sau mese. Pe pereții din mica sa lemnărie sînt atîrnate rame pentru oglinzi şi pentru portrete, precum şi diverse suveniruri din lemn. „Sînt zile cînd lucrez ore în şir la sculptarea unei flori sau a unei frunze, domeniul floral fiind preferatul meu”, mărturiseşte Mihail.

Arta de a însufleți lemnul a moştenit-o de la tatăl său, de mic copil fiind pasionat de sculptura în lemn. Pentru că nu avea ustensile necesare ce i-ar uşura munca, a lucrat şi el vreo doi ani în Federația Rusă. Într-un final, a decis să renunțe la munca în construcții, pe care o efectua acolo, şi să se dedice sculpturii în lemn.

„Bani pentru afacerea ta”

Acesta este titlul unei publicaţii dedicate moldovenilor de acasă, dar și celor din străinătate, care se gîndesc să-și lanseze o afacere în Moldova, însă nu știu cum să obţină fonduri pentru a-și materializa ideea. Autorii le vin în ajutor cu informaţie relevantă despre cele trei sectoare-cheie pentru care se acordă sprijin important – agricultură, eficienţa energetică și afacerile tinerilor -, despre sumele nerambursabile ce pot fi accesate și despre pașii pe care trebuie să-i facă pentru a obţine banii necesari ca să iniţieze o afacere ori să dezvolte un business existent.

Broșura a fost elaborată în 2014 în cadrul campaniei de informare a Guvernului privind integrarea europeană, cu genericul „Europa pentru fiecare” și poate fi găsită pe pagina electronică www.gov.md/europa ori în instituţiile publice din ţară. Scopul campaniei a fost informarea cetăţenilor Republicii Moldova despre procesul de integrare europeană a ţării, inclusiv valorificarea asistenţei externe, perspectivele comerţului liber cu UE, proiectele de modernizare a infrastructurii.

Articol publicat în suplimentul Obiectiv European, editat de Asociaţia Presei Independente. Alte articole la tema integrării europene le puteţi citi la adresa http://api.md/page/ro-obiectiv-european-99

Această publicaţie este posibilă datorită ajutorului generos al poporului american oferit prin intermediul Agenţiei SUA pentru Dezvoltare Internaţională (USAID). Opiniile exprimate aparţin Asociaţiei Presei Independente (API) şi nu reflectă în mod necesar poziţia USAID sau Guvernului SUA.

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Experții vorbesc despre un posibil deficit de apă în Moldova. Ce ar trebui să facem?
Cartea neamuluiКатрук Валерий
Balade despre strămoșiСандуляк Владислав