X 
Coronavirus stiri: 8213
Obiectiv european stiri: 316
Criza energetică stiri: 931

Soluții europene pentru parcările chișinăuiene

21 feb. 2015,, 11:31   Societate
7211

Европейские модели для кишиневских автостоянок
Foto: noi.md

Trăim contracronometru, într-un adevărat secol al vitezei. Avem mereu ceva de făcut, undeva de mers, iar timpul este tot mai deficitar. Capacitatea de a ne deplasa cît mai rapid şi comod a devenit pentru fiecare dintre noi foarte importantă. Este greu să ne închipuim lumea fără transport, iar Chişinăul resimte mai mult ca oricînd această efervescenţă a mobilităţii. Oraşul nu a fost construit însă pentru traficul de astăzi, care se reflectă în ambuteiajele zilnice şi în miile de automobile staţionînd pe trotuare…

10.000 de locuri de parcare pentru 270.000 de automobile

Potrivit ÎS „Registru”, la 1 ianuarie 2015, în Chişinău erau înregistrate oficial 269.872 de autoturisme. Pentru o urbe cu circa 800.000 de locuitori, aceasta înseamnă aproximativ o maşină la fiecare al treilea orăşean. Totuşi, numărul locurilor de parcare disponibile în capitală este mult mai mic – doar 10.000. Unde ar trebui să fie parcate toate celelalte peste 250 de mii de autoturisme? Şi este oare acest lucru normal pentru un oraş care se vrea european?

În octombrie 2014, Primăria Chişinău a aprobat Strategia de parcare a oraşului, potrivit căreia în centrul istoric al capitalei urmează să fie amenajate 2500 de locuri de parcare cu plată. Taxa pentru o oră de parcare va fi între 4-6 lei, iar terenul va fi dat în arendă unui agent economic. Autorii proiectului optează pentru instalarea parcometrelor şi a camerelor video. Plățile ar putea fi efectuate în numerar, cu cartele sau prin SMS. Primăria estimează că 30 la sută din taxa plătită de şoferi va ajunge în bugetul municipal. Dar cînd vor apărea de facto aceste parcări şi se va găsi oare agentul economic ce va dori să investească în ele?

Pînă se mişcă lucrurile din loc, avem un oraş ce abundă în parcări neautorizate, iar puținele care sînt legale „înghit” trotuarele şi spațiile verzi. Indicatoarele rutiere ce ne anunță că parcarea este interzisă aproape că nu sînt respectate de către participanții la trafic. Maşinile, staționînd pe marginea carosabilului, îngreunează circulația şi creează ambuteiaje, iar cele de pe trotuare transformă deplasarea pietonilor într-o cursă cu obstacole. Iar atunci cînd, periodic, autoritățile municipale şi poliția încearcă să facă ordine în acest domeniu sensibil, conducătorii auto se plîng pe lipsa parcărilor, inclusiv a celor cu plată… Dar sîntem noi oare, într-adevăr, pregătiți să plătim pentru un loc de parcare? Şi, dacă cei 4-6 lei, stipulați în Strategia pentru parcare, ne par mult, haideți să vedem cum stau lucrurile prin alte părți.

Transport public eficient şi soluții inteligente

În țările europene politica în domeniul transportului public este orientată spre crearea unor astfel de condiții, care să-i facă pe oameni să opteze pentru transportul urban în defavoarea celui privat. O călătorie virtuală în capitalele a trei state din Uniunea Europeană ne-ar putea ajuta să găsim răspuns şi la problema parcărilor din țara noastră. Să pornim la drum!

BUCUREŞTI: taxa de parcare, achitată on-line

În capitala României, cu două milioane de locuitori, circulă astăzi aproape două milioane de maşini. Pentru ele, există peste 200 de mii de locuri de parcare administrate de Primărie: parcări fără plată, cu plată în parcările de reşedință şi cu plată ale municipalității.

Potrivit administrației locale, centrul Bucureştiului oferă în prezent aproape 6800 de locuri de parcare, dintre care 2590 cu plată în parcări sub- sau supra-terane, mai mult decît oraşe precum Bruxelles (4000), Viena (2300) sau Barcelona (5000). Tarifele în parcările publice sunt fixate de Consiliul General şi nu pot depăşi 3,5 RON (16 MDL) pe oră, scrie „Ziarul Financiar”. Modalitățile de plată sînt diverse, iar cuantumul unei taxe lunare de parcare de reşedință începe de la 37 RON (202 MDL) şi ajunge pînă la 75 RON (337 MDL). Tot la Bucureşti există automate de tichete de parcare, panouri informative cu numărul locurilor libere, dar şi o aplicație pe telefonul mobil care găseşte cele mai apropiate locuri de parcare. Deşi proiectul e nou pentru România, mulți şoferi s-au arătat deschişi tehnologiei.

Cei care nu prind un loc de parcare pot avea ghinionul ca maşina să le fie ridicată, iar taxa diferă de la sector la sector. În Sectorul 1, taxa de ridicare este de 434 RON (1973 MDL) în primele 24 de ore, urmați de alți 60 RON/zi (273 MDL). Anul trecut, în Sectorul 1 au fost ridicate 7200 de maşini. Din taxele percepute, Primăria de sector susține că amenajează străzi cu sens unic, ce permit parcarea pe ambele părți. Însă numărul parcărilor de reşedință rămîne prea mic în acest sector – 8000 pentru peste 160.000 de automobile înregistrate. Situația este similară şi în celelalte sectoare, dovadă că la Bucureşti este loc de mai bine.

VIENA: bicicleta în favoarea maşinii

În capitala Austriei, primul program de administrare a locurilor de parcare a fost lansat în 1975, cînd au fost introduse primele parcări pe timp limitat, contra cost. În 1993, a fost pus în practică un proiect-pilot, prin care parcările pe timp limitat au fost extinse pe teritoriul unui district întreg. Au urmat alte districte, apoi Centrul... Astăzi vienezii au mai multe categorii de parcări: în stradă, la hoteluri, supraetajate şi la marginea oraşului (Park&Ride), amplasate chiar lîngă stațiile de transport public. Acestea din urmă sînt şi cele mai avantajoase: plăteşti trei euro pentru o zi, îți laşi maşina şi mergi cu transportul în comun. Avantajul parcărilor supraetajate din oraş e că maşina poate fi lăsată mai mult de două ore. Prețurile oscilează între patru euro (81 MDL) pe oră şi 24 de euro (486 MDL) pe zi.

Pe majoritatea străzilor din Viena există zone cu parcare plătită cu timp limitat, pentru care e nevoie de un tichet de parcare, ce poate fi cumpărat la tutungerii, la chioşcurile de ziare şi la unele benzinării. Tichetul se completează şi se lăsă pe parbriz. Cei care parchează ilegal sînt sancționați cu minimum 35 de euro, iar cei care ajung, „din întîmplare”, pe trotuar plătesc cel puțin 48 de euro. Iar dacă îți laşi maşina fără tichet de parcare, rişti să-ți fie blocate roțile… În schimb, în weekend-uri şi de sărbători parcarea în Viena este gratuită.

Administrarea inteligentă a locurilor de parcare este strîns legată de controlul traficului. Astfel, cu cît e mai restricționată parcarea în centrul oraşului (timp limitat, tarife mari), cu atît mai motivați sînt cetățenii să renunțe la maşina personală şi să folosească transportul în comun. Iar rezultatele sigur apar în timp: potrivit HotNews.ro, în prezent, două treimi din drumurile parcurse în Viena se realizează cu mijloacele de transport în comun, pe jos sau cu bicicleta şi doar o treime – cu maşina personală, cu motocicleta sau cu scuterul.

BERLIN: orașul în care telefonul te anunţă unde poţi parca

Berlinul are circa patru milioane de locuitori – o Moldovă întreagă! – şi un milion de maşini înregistrate. Totuşi, la Berlin nu vezi o maşină parcată aiurea. Ba mai mult, conform analizei Co.Exist., capitala Germaniei se plasează pe locul opt între cele mai verzi oraşe europene, pe locul 14 în ceea ce priveşte inovația şi pe locul 17 la capitolul calitatea vieții.

Potrivit Departamentului pentru Dezvoltare Urbană şi Mediu din Germania, în prezent Berlinul gestionează circa 94.350 de locuri de parcare în 42 de zone de parcare. Parcarea e permisă numai în locuri rezervate, contra cost (tichetele se cumpără fie de la aparatele din parcare, fie de la centrele de difuzare a presei). De facto, întreg centrul oraşului e împărțit în mai multe zone cu diferite tarife de preț. În cîteva sectoare se eliberează un permis de parcare special, care poate fi obținut la pretură de sector. Portalul www.nuberlin.com menționează că taxele diferă, în funcție de sector, zonă sau chiar stradă – între 1-4 euro/ora.

Autoritățile din Berlin au lansat şi o hartă interactivă unde sînt indicate zonele de parcare din oraş şi tarifele corespunzătoare. Totodată, pentru a facilita găsirea rapidă a unui loc de parcare liber, acum cîțiva ani municipalitatea a lansat un serviciu wireless, care le spune şoferilor, prin intermediul telefonului mobil sau al sistemelor de navigație GPS, dacă există sau nu spații de parcare disponibile în imediata apropiere. În ceea ce priveşte amenzile de parcare, în general, acestea oscilează între cinci şi 25 de euro, iar în situația în care maşina obstrucționează traficul sau se află pe un drum de acces, aceasta va fi sigur remorcată.

Sînt doar cîteva dintre soluțiile la care au recurs capitalele europene pentru ca oraşele să fie prietenoase oamenilor, nu maşinilor. Evident că ordinea nu poate fi făcută peste noapte. Însă, pentru a reuşi, important e să ne dorim cu toții această ordine. Şi să facem primul pas.

Ana-Maria Veveriţa,
studentă la Școala de Studii Avansate în Jurnalism

Articol publicat în suplimentul Obiectiv European, editat de Asociaţia Presei Independente. Alte articole la tema integrării europene le puteţi citi la adresa http://api.md/page/ro-obiectiv-european-99

Această publicaţie este posibilă datorită ajutorului generos al poporului american oferit prin intermediul Agenţiei SUA pentru Dezvoltare Internaţională (USAID). Opiniile exprimate aparţin Asociaţiei Presei Independente (API) şi nu reflectă în mod necesar poziţia USAID sau Guvernului SUA.

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Experții vorbesc despre un posibil deficit de apă în Moldova. Ce ar trebui să facem?
Cartea neamuluiКатрук Валерий
Balade despre strămoșiСандуляк Владислав