Europenii reînvie Cetatea Sorocii (FOTO)

Foto: noi.md

Restaurarea şi reabilitarea bijuteriei medievale de pe malul Nistrului face parte dintr-un proiect transfrontalier finanţat de Uniunea Europeană. Două dintre cele trei milioane de euro din valoarea totală a proiectului i-au revenit Republicii Moldova.

De circa un an şi jumătate, Cetatea Sorocii – fortăreaţa de pe malul Nistrului care se numără printre principalele atracţii turistice ale Republicii Moldova – se află în proces de restaurare. Muncitorii lucrează de zor, astfel încît în luna mai cetatea să-şi redeschidă larg porţile, iar vizitatorii să poată admira arhitectura fortăreţei aşa cum a fost gîndită încă de Domnitorul Ştefan cel Mare şi Sfînt. Restaurarea Cetăţii Soroca face parte din proiectul transfrontalier „Bijuterii medievale” – în valoare de trei milioane de euro, finanţat din fonduri europene – în care mai sînt incluse cetăţile Hotin din Ucraina şi Suceava din România.

Lilia Zaharia,
Asociaţia Presei Independente

Acoperişul de şindrilă de pe turnuri îi dă un suflu nou cetăţii. Şi nu o spun eu, un simplu vizitator care vine rar pe aici, ci muncitorii, care menţionează că şindrila a fost aleasă special pentru a-i reda Cetăţii Sorocii un aspect medieval.

Cetatea Sorocii este închisă pentru vizitatori încă din august 2013, cînd muncitorii – în mare parte, specialişti din România – au purces la restaurarea fortăreţei. Iniţial, redeschiderea cetăţii era planificată pentru luna mai 2014, însă lucrările au decurs mai anevoios decît s-a planificat, din care motiv proiectul a fost extins cu un an.

Materia primă a fost adusă din România

Ion Boghean, şeful echipei de restauratori din România, ne povesteşte că, inițial, au fost consolidate şi acoperite cu şindrilă turnurile cetății. „Toată materia primă – atît cimentul făcut special pentru a conferi pereților un aspect arhaic, cît şi şindrila – a fost adusă de peste Prut. A fost o procedură mai complicată, scîndura pentru şindrilă fiind prelucrată chimic pentru a rezista în timp”, a explicat specialistul.

În prezent, cei circa zece muncitori lucrează în interiorul clădirii. „Nu este o muncă grea şi nici prea nouă, căci noi am participat şi la lucrările de reconstrucție a Cetății Neamț din România”, a spus unul dintre muncitori, Iosif Ciobanu, în timp ce şlefuia o bucată din peretele cetății pentru a-i reda clădirii aspectul său istoric. Într-un alt turn al cetății muncea Constantin Tătăruşanu, care, asemenea colegului său, a lucrat la restaurarea Cetății Neamț. „Zilele friguroase de iarnă au coincis cu vacanța noastră. Acum însă vremea ține cu noi, este cald, fapt ce ne va permite să instalăm, chiar în aceste zile, podeaua de la ultimul nivel în toate turnurile cetății”.

Cetății medievale nu i se potriveşte zidăria sovietică

Potrivit lui Ion Boghean, cel mai mult a durat consolidarea pereților – procedură complicată, care garantează însă fortificarea edificiului. „În pereții turnurilor au fost fixați circa şapte sute de metri de tijă zincată, după care a fost injectat un material special pentru a astupa spațiul gol dintre pereți, astfel fiind coagulate toate pietrele clădirii. Din punct de vedere tehnic, este o lucrare dificilă, însă ea va asigura o rezistență deosebită edificiului”, menționează specialistul, arătîndu-ne o bucată de tijă cu care a fost consolidată clădirea. El ne-a mai spus că, pe vremuri, turnurile erau cîrpite cu ciment şi cărămidă veche, pentru a nu se surpa pietrele, însă aceste cîrpituri ştergeau din farmecul cetății cu o istorie grea în spate. „Se vede că acest ciment a fost pus doar pentru o consolidare temporară a pereților, însă cetății medievale nu i se potriveşte zidăria sovietică”, a conchis Ion Boghean.

„Europenii ne dau bani, dar nu și minte”

Sorocenii au doar cuvinte de laudă pentru acest proiect, deşi iniţial s-au arătat cam deranjaţi de defrişarea copacilor din parcul de lîngă cetate. „Cînd am văzut cum sînt tăiaţi copacii pe care îi ştiam de zeci de ani, nu mi s-a părut o idee bună. Acum însă parcul este curat, iar acest acoperiş îi dă un aer arhaic cetăţii”, ne-a spus Zoia Simonova, pe care am întîlnit-o în preajma fortăreţei. Mai mult, ea este convinsă că schimbările vor fi apreciate şi de nepoţii ei, care la vară vor veni în vacanţă din Marea Britanie, unde sînt stabiliţi, dar care au crescut la Soroca…

Victor Purice, un alt locuitor al oraşului, este foarte mîndru de lucrările ce sînt în derulare, dar se teme că oamenii nu vor şti să păstreze ceea ce ni s-a făcut gratis. „Europenii ne dau bani pentru renovare şi reconstrucţie, nu însă şi minte. Nu avem conştiinţa lor, deocamdată. Sper totuşi ca nimeni să nu se apuce să spargă felinarele proaspăt instalate ori să strice băncile din parc”, afirmă soroceanul.

Gherete pentru meșterii populari

Lăsăm muncitorii înăuntrul clădirii să își facă lucrul mai departe și ieșim afară, pentru a vedea ce se întîmplă lîngă cetate. Căci proiectul nu prevede doar simpla ei restabilire, fiind planificate și alte lucrări. „Bunăoară, în jurul cetăţii, pe teritoriul acestui parc erau copaci și arbuști neîngrijiţi. Acum copacii bolnavi au fost tăiaţi, arbuștii au fost curăţaţi, au fost instalate bănci”, ne spune Nicolae Bulat, directorul Muzeului de Istorie și Etnografie din Soroca, cel a cărui viaţă s-a contopit demult cu viaţa cetăţii... Printre inovaţiile proiectului el menţionează gheretele construite pe dreapta fortăreţei: „Nu avem prea mulţi meșteri populari în regiune și trebuie să-i susţinem pe cei care sînt. Acolo își vor putea expune lucrările de artizanat meșterii populari din Soroca, dar și cei din raioanele megieșe. Iar turiștii vor pleca de la Cetatea lui Ștefan și cu un suvenir cumpărat din partea locului…”.

Nicolae Bulat ne povestește că, în cadrul proiectului, a fost planificată și reparaţia drumului ce duce de la intrarea în oraș pînă la monumentul istoric. „Se muncește mult pentru ca, pînă în luna mai, să fie reconstruite scările de la intrarea în cetate, iar drumul renovat va fi un fel de călăuză pentru cei care vin să vadă Cetatea”, ne spune muzeograful. Potrivit lui, aceasta e doar prima etapă de restaurare a Cetăţii Soroca, cea de-a doua cuprinzînd restabilirea pereţilor pe dinafară, a beciurilor care acum sînt foarte umede, a galeriilor de circulaţie, dar și a sălilor de expoziţie.

Insert

Cei mai mulţi bani europeni au revenit Cetăţii Soroca

Restaurarea Cetăţii Soroca are loc în cadrul Proiectului transfrontalier „Bijuterii Medievale”: Cetăţile Hotin, Soroca, Suceava, realizat de Programul operaţional comun România - Ucraina - Republica Moldova 2007-2013, finanţat de Uniunea Europeană. Partenerii proiectului sînt Primăria Soroca (Moldova), municipiul Suceava (România) și Rezervaţia de Stat de Istorie și Arhitectură – Cetatea Hotin (Ucraina). Din cele trei milioane de euro, care este valoarea totală a proiectului, două milioane de euro i-au revenit Cetăţii Soroca, adică Republicii Moldova.

Insert

Potrivit Ministerului Culturii, în anii 2013-2014, din fondurile UE au fost planificate lucrări de renovare și restaurare pentru următoarele monumente istorice/culturale:

Cetatea Soroca, Proiectul transfrontalier „Bijuterii medievale” (suma alocată pentru renovarea Cetăţii Soroca este de două milioane de euro);

Conacul „Manuc Bei”, Proiectul „Dezvoltarea turismului transfrontalier prin promovarea Conacului Manuc Bei, a Complexului mortuar Elena Ioan Cuza și a Conacului Blesciunov” (circa 2,5 milioane de euro, inclusiv pentru anul 2015, finalizarea restaurării fiind planificată pentru sfîrșitul lui august 2015);

De asemenea, în 2014, Guvernul României a anunţat că va aloca fonduri pentru construcţia Teatrului Republican Muzical Dramatic „B.P. Hașdeu” din Cahul (800 de mii de euro); renovarea Muzeului Naţional de Arte al Moldovei (un milion de euro) și renovarea Sălii cu Orgă (un milion de euro).

Articol publicat în suplimentul Obiectiv European, editat de Asociaţia Presei Independente. Alte articole la tema integrării europene le puteţi citi accesînd paginahttp://api.md/page/ro-obiectiv-european-99

Această publicaţie este posibilă datorită ajutorului generos al poporului american oferit prin intermediul Agenţiei SUA pentru Dezvoltare Internaţională (USAID). Opiniile exprimate aparţin Asociaţiei Presei Independente (API) şi nu reflectă în mod necesar poziţia USAID sau Guvernului SUA.