Noi reguli pentru controlul de stat: cu cît e mai mare venitul, cu atît e mai înalt riscul

Foto: newsmoldova.md

Victor Surugiu

În 2015, companiile ce activează în domeniul comunicațiilor electronice vor fi supuse unor controale planificate și neplanificate din partea Agenției Naționale pentru Reglementare în Comunicații Electronice și Tehnologia Informației (ANRCETI), ce vor fi desfășurate conform regulilor noi. Săptămîna trecută a intrat în vigoare hotărîrea Consiliului de administrație al instituției, prin care a fost adoptată noua metodologie de planificare a controlului de stat asupra activităţii de întreprinzător în domeniul comunicaţiilor electronice.

În cadrul controalelor, ANRCETI va verifica nu doar respectarea prevederilor legale generale și a condițiilor licențelor sau autorizațiilor, dar și calitatea serviciilor, respectarea drepturilor consumatorilor, transparența tarifelor, veridicitatea informației din descrierea serviciului, asigurarea protecției datelor cu caracter personal.

La baza planificării controalelor se află analiza criteriilor de risc. Fiecare dintre aceste criterii este evaluat în grade, în rezultatul cărora este determinată frecvența și intensitatea controlului de stat. Cu ajutorul experților de la Institutul de Politică Informațională, portalul NOI.md a clarificat care este specificul noilor reguli privind controlul de stat al întreprinzătorilor.

„În total, sînt cinci criterii de risc: perioada activității furnizorului pe piață, data efectuării ultimului control, încălcările anterioare, volumul venitului anual, prezenţa informaţiilor veridice privind eventualele încălcări, - comentează directorul de Institutului de Politică Informațională, Alexei Marciuc. – Pentru fiecare criteriu este elaborat un sistem de gradare și regulile de stabilire a gradului de risc. Totodată, există probabilitatea că asupra rezultatului final ar putea influența unele formulări neclare, incluse în noua metodologie și Regulamentul privind desfășurarea controalelor în domeniul comunicațiilor electronice. Spre exemplu, „criteriul eventualului prejudiciu” pentru controlul planificat, „motive speciale și plauzibile” pentru controlul neplanificat sau, să zicem, „informația veridică privind eventualele încălcări”.

Însă în general, la repartizarea intensității riscului se aplică reguli mult mai clare și mai obiective. Cel mai mic risc al comiterii încălcărilor, potrivit noii metodologii, îl are furnizorul cu o experiență de peste 12 ani de activitate în domeniul comunicațiilor electronice, care a fost verificat cu cel puțin 6 luni în urmă și nu au fost găsite încălcări (sau acestea au fost nesemnificative și au fost înlăturate operativ), precum și lipsește informația veridică și confirmată privind eventualele încălcări. Totodată, venitul anual al acestuia trebuie să constituie 500 de mii de lei.

Pe de altă parte, cel mai mare risc îl comportă întreprinderile ce activează mai puțin de 3 ani, unde nu au avut loc controale sau au avut loc cu peste 3 ani în urmă, cu depistarea încălcărilor și emiterea a două prescripții, iar încălcările nu au fost înlăturate la timp, fapt ce a condus la aplicarea măsurilor speciale. Venitul anual al furnizorului cu cel mai înalt grad de risc constituie peste 1 miliard de lei. Un rol important îl joacă încălcările depistate – cel puțin un caz de netransparență a tarifelor și condițiilor, neasigurarea calității și continuității prestării serviciilor, dacă acest fapt a prejudiciat interesele a peste 50% dintre utilizatori etc. Aceste companii au cele mai mari șanse să se întîlnească cu organele de control în cel mai apropiat timp.

„Aplicarea acestor criterii, în opinia mea, este destul de întemeiată și logică, a continuat interlocutorul. - Or, cu cît mai mult timp furnizorul activează pe piață, cu atît mai bine cunoaște cerințele legislației și este mai atent față de reputația sa, implementează sisteme interne de control al calității. Lipsa încălcărilor în cadrul ultimului control sau prezența lor nesemnificativă demonstrează disponibilitatea de a respecta legea și interesele utilizatorilor. Totodată, cu cît este mai mare venitul întreprinderii, cu atît este mai mare probabilitatea cauzării unui prejudiciu mai mare”.

Surse din cadrul Institutului de Politică Informațională notează că companiile ce activează în domeniul comunicațiilor electronice trebuie să știe că durata controlului nu trebuie să depășească 3 zile, cu rare excepții, prezentate printr-o dispoziție specială a conducerii ANRCETI. Furnizorul poate fi supus controlului pe una și aceeași problemă cel mult o dată pe an. În cadrul verificării, este obligatorie prezența conducătorului întreprinderii sau a altei persoane împuternicite. Specialiștii de la Direcția monitorizare și control al ANRCETI nu trebuie să se abată de la tematica controlului.

Controlul planificat este anunțat cu 3 zile înainte, prin transmiterea către companie a unui mesaj prin fax, telefonogramă sau prin aviz. Această regulă însă nu este valabilă în cazul verificării neplanificate, despre care furnizorul este informat cu o zi înainte. La etapa finală a acestei vizite este întocmit un act în care figurează toate concluziile. Documentul este semnat de ambele părți, iar ulterior poate fi emisă o prescripție privind înlăturarea încălcărilor.

Experiența arată că majoritatea încălcărilor din partea furnizorului rețelelor și serviciilor de comunicații electronice țin de interesele legale ale utilizatorilor de rînd. Cel mai frecvent încălcarea se reduce la faptul că contractele încheiate cu consumatorii nu corespund prevederilor juridice. În practica agenției au fost și cazuri de prestare neautorizată a rețelelor sau serviciilor, încălcare regulilor de protecție a liniilor și de trasare a comunicațiilor electronice.

Anual, specialiștii ANRCETI efectuează peste 100 de controale planificate și peste 40 neplanificate. Vizitele planificate trebuie introduse în Registrul controalelor de stat: www.controale.gov.md. În caz contrar, rezultatele controlului sînt nevalabile. Mai mult, dacă în rezultatul unei asemenea verificări a fost comis un prejudiciu, inclusiv nematerial, atunci acesta trebuie restituit de către organul de control.

În rezultatul controlului, ANRCETI emite prescripții prin care cere furnizorilor să sisteze încălcările și să întreprindă măsuri pentru înlăturarea consecințelor acestora. De regulă, întreprinderile reacționează operativ la observații, revenind în cadrul legal. În cazul în care este vorba despre o încălcare serioasă a legislației, atunci este întocmit un proces verbal privind încălcările comise.

În practică, în vizorul ANRCETI deseori ajung nu doar companiile specializate, dar și alte întreprinderi, precum și consumatori. Sînt aplicate și sancțiuni față de cetățenii care se conectează ilegal la rețelele de comunicații electronice. De asemenea, sînt întocmite procese verbale și pe numele companiilor de construcții, ce activează în zona de protecție a liniilor, firelor și instalațiilor de comunicații electronice, fără o autorizare din partea proprietarilor acestei infrastructuri. Procesele verbale sînt transmise spre examinare Judecătoriei sectorului Centru, care, de regulă, aplică amenzi.