Coadă la postul de bașcan al Găgăuziei. Lista va fi lungă

Foto: mail.ru

Xenia Florea

La scurt timp de la alegerile parlamentare, autonomia teritorial-administrativă Găgăuzia se pregătește de o nouă campanie electorală. Pe 14 februarie expiră mandatul actualului președinte al autonomiei, Mihail Formuzal. De aceea, sîmbăta trecută, Adunarea Populară a stabilit data alegerilor conducătorului regiunii – bașcanului, și a aprobat componența comisiei electorale.

Ținînd cont de experiența electorală anterioară, deputații găgăuzi au stabilit și data turului doi. Potrivit legislației în vigoare, candidatul la postul de șef al autonomiei se consideră ales, dacă acesta a acumulat mai mult de jumătate din voturile alegătorilor care au participat la alegeri. Însă de-a lungul istoriei alegerilor bașcanului (din 1995) nimeni nu a reușit să fie ales din primul tur. Așa că primul tur al alegerilor bașcanului va avea loc pe 22 martie 2015, iar cel de-al doilea – pe 5 aprilie.

Avînd în vedere faptul că Mihail Formuzal nu-și mai poate înainta candidatura (legislația locală interzice deținerea mai mult de două mandate consecutiv), următorul bașcan al Găgăuziei va deveni o persoană cu totul nouă. Dar cine? Politologii consideră că de data aceasta lista pretendenților va fi lungă

Ghicitul în boabe

Din punct de vedere logic, cele mai mari șanse de a obține victoria o au adversarii lui Mihail Formuzal din alegerile din 2010: primarul Comratului, Nicolai Dudoglo, și deputata PCRM Irina Vlah. Acum patru ani, Dudoglo a cedat în fața lui Formuzal cu o diferență de doar 2,7% și a încercat o perioadă îndelungată să conteste în instanțe rezultatul obținut de actualul bașcan. Însă instanța a aprobat victoria lui Mihai Formuzal.

După cîțiva ani, liderul democraților găgăuzi, împreună cu colegii săi din Partidul Democrat din Adunarea Populară, cu susținerea activă a „centrului“ (Dudoglo afirma că nu are nicio atribuție față de membrii comitetului, deși este solidar cu acuzațiile lor împotriva bașcanului) a încercat să „salveze” Găgăuzia, prin acordarea votului de neîncredere față de Mihail Formuzal.

Formuzal și Dudoglo au divergențe mai vechi. Ei au fost adversari nu doar în anul 2010, dar și la alegerile bașcanului din 2006. Ambii au trecut în turul doi, devansîndu-l pe bașcanul de atunci Gheorghe Tabunșcic și pe adjunctul procurorului general de atunci, Alexandru Stoianoglo. Însă atunci Formuzal a cîștigat în fața lui Dudoglo. Este puțin probabil ca actualul primar de Comrat să se mulțumească cu veșnicul rol de secund. Cu atît mai mult că acum i se oferă o șansă de a ocupa mult rîvnita funcție – Formuzal nu mai poate candida la postul de bașcan.

În debutul carierei sale politice, Nicolai Dudoglo era considerat drept o persoană apropiată de Partidul Comuniștilor. Acum, în spatele lui se află PDM, o puternică resursă administrativă a Comratului și controlul asupra Companiei Publice „Teleradio Găgăuzia”, condusă de sora lui, Anna Harlamenko.

Încă în luna aprilie curent, în cadrul forumului organizațiilor teritoriale ale PDM s-a anunțat că Nicolai Dudoglo va fi candidatul oficial la postul de bașcan din partea Partidului Democrat. Pe de o parte, susținerea celui mai influent (inclusiv din punct de vedere financiar și instituțional) partid al puterii – constituie un mare avantaj pentru primarul de Comrat. Pe de altă parte, acest fapt este și punctul slab.

Deoarece în cadrul alegerilor bașcanului, Dudoglo, vrînd-nevrînd va trebui să țină cont de linia generală a partidului. Adică să-i convingă pe alegătorii din autonomie care au aspirații tradiționale prorusești că viitorul luminos al Republicii Moldova este în Uniunea Europeană. Totodată, el, în calitate de candidat al PDM, va trebui să „răspundă“ pentru toate deciziile nepopulare ale partidului și ale reprezentanților lui din Guvern și Parlament – de la politica fiscală și socială pînă la optimizarea școlilor și instituțiilor medicale.

Conștientizînd perfect acest lucru, Nicolai Dudoglo, la finele lunii octombrie, în cadrul clubului de presă „Rezonanța socială“ a declarat că nu intenționează să participe la alegerile bașcanului în calitate de candidat al PDM și că își va înainta candidatura din partea mișcării obștești „Noua Găgăuzie“, al cărui cofondator și președinte este.

Însă este puțin probabil că prin acest pas liderul democraților găgăuzi ar putea să inducă în eroare pe cineva. În Găgăuzia toți știu că Dudoglo este omul PDM. Totodată, oponenții lui în campania electorală, cu siguranță, le vor aminti alegătorilor nu doar despre legăturile lui cu conducerea Partidului Democrat, dar și despre donarea/vînzarea terenurilor municipale, a întreprinderilor și altui patrimoniu municipal al Comratului, fără organizarea licitațiilor sau ignorînd deciziile Consiliului Municipal. Asemenea învinuiri i-au fost deja înaintate cu un an în urmă, într-o scrisoare deschisă în adresa lui Nicolai Dudoglo de la deputatul PLDM, Piotr Vlah. Criticînd activitatea primarului de Comrat, alesul poporului a promis atunci să spună multe lucruri interesante, „dacă Dudoglo nu se va astîmpăra“.

Însuși Nicolai Dudoglo, respingînd atacurile, acum promovează următoarea tactică: „Formuzal se teme că eu voi cîștiga alegerile bașcanului și că el va fi tras la răspundere pentru toate fărădelegile sale din Găgăuzia. Or, nu este secret că el se teme de răspundere pentru că a furat rezervele materiale. Este de neconceput faptul că toate rezervele materiale ale autonomiei se pierd undeva, dar nimeni nu este responsabil pentru aceasta”.

Nici în privința altui presupus favorit al cursei electorale – Irina Vlah – lucrurile nu sînt chiar simple. Pe de o parte, ea este femeie. Iar unii politologi au mari dubii că într-o regiune patriarhală cum este sudul, o reprezentantă a sexului frumos ar putea cîștiga alegerile și ar putea conduce puterea executivă.

Pe de altă parte, în 2010, primul secretar al comitetului raional Comrat al Partidului Comuniștilor a fost desemnată, în cadrul unei proceduri interne secrete, în calitate de candidat unic al PCRM la postul de bașcan. Inițial se presupunea că candidatul comuniștilor la această funcție va fi Demian Caraseni, care s-a manifestat ca un lider regional al PCRM în cadrul alegerilor în Adunarea Populară din 2008 și care era pe atunci vicepreședintele AP a Găgăuziei. Însă Conducerea PCRM a decis să parieze pe Irina Vlah (în anul 2012, Karaseni a plecat de la comuniști).

Însă după alegerile parlamentare din 30 noiembrie, și mai ales după deciziile strategice și schimbările de cadre neunivoce ale PCRM, în Partidul Comuniștilor au început mișcări interioare. Unii lideri regionali, în semn de protest, au părăsit partidul, un șir de comitete raionale refuză să se supună Comitetului Central, cerînd demisia CC și a președintelui partidului, Vladimir Voronin.

Totodată, liderul PCRM în ultimele sale afirmații privind rolul și locul în PCRM a fostului ideolog principal Mark Tkaciuk, a comis o gafă inadmisibilă, urmată de acuzații că în Partidul Comuniștilor are lor un proces de epurare pe criterii etnice. În cadrul actualei campanii electorale, adversarii Irinei Vlah nu vor ezita să profite de acest „cadou“, slăbind subminînd astfel considerabil pozițiile candidatului PCRM, care, precum au arătat alegerile parlamentare, și așa sînt șubrede în regiune.

În aceste condiții, Irina Vlah a decis să meargă va bank. Chiar la prima ședință a noului parlament ea a anunțat că refuză să facă parte din fracțiunea PCRM, preferînd să rămînă deputat independent și să reprezinte în Parlament interesele Găgăuziei, care au fost trădate de către Partidul Comuniștilor prin politica sa conciliantă.

“Orice format de colaborare a Partidului Comuniștilor cu partidele proeuropene în schimbul unor funcții butaforice, constituie din start un eșec pentru PCRM, deoarece acest fapt va însemna trădarea intereselor alegătorilor de stînga, pro-ruși. Inclusiv a locuitorilor Găgăuziei. Pentru mine, în calitate de deputat ce reprezint în Parlament din 2005 autonomia Găgăuză, un asemenea scenariu este categoric inacceptabil”, a declarat Vlah.

Experții nu exlclud că în alegerile bașcanului din 22 martie, I-ar putea face concurență deputatul PCRM în Parlamentul de legislatura a XIX, Oleg Garizan. În alegerile parlamentare, el s-a aflat pe locul 60 pe listele electorale ale comuniștilor, față de poziția a 8-a a Irinei Vlah, și nu a acces în noul parlament.

Banca candidaților

Nicolai Dudoglo și Irina Vlah nu vor fi singurii candidați la postul bașcanului autonomiei găgăuze. Actuala bancă a candidaților va fi cu mult mai lungă decît cele din alegerile anterioare, consideră politologii. Pînă în prezent, numărul maxim de candidați (6) a fost înregistrat în cadrul alegerilor bașcanului din 1999 și la alegerile anticipate din 2002.

Nu este exclus că și fostul deputat al PDM Alexandru Stoianoglo ar putea încerca să devină conducător al autonomiei.

La alegerile parlamentare din 30 noiembrie, Stoianoglo nu a fost inclus în listele electorale ale Partidului Democrat. Au fost înaintate diferite versiuni: de la „cu ajutorul alegerilor sale primare, Partidul Democrat a scăpat de deputații incomozi, inclusiv de originarul din autonomia găgăuză Alexandru Stoianoglo“ - pînă la „sînt oameni care se văd în primii 10 și nu vor fi niciodată de acord să fie al 53-lea“.

Însuși Alexandru Stoianoglo a numit printre cauzele renunțării de a participa la alegerile parlamentare „o anumită dezamăgire de politică, de situația dificilă din țară, lipsa dorinței de a participa la campaniile electorale, care la noi se transformă în niște reglări murdare de conturi“.

Participarea fostului președinte al Comisiei parlamentare pentru securitate națională în campania electorală pentru funcția de bașcan al Găgăuziei va fi destul de neplăcută pentru Nicolai Dudoglo: deși Stoianoglo a activat mult timp în echipa democraților, mulți adversari vorbesc bine despre el, considerîndu-l drept „un profesionist cu potențial major“. Precum a declarat acum cîteva luni Mihail Formuzal, „eu critic Organizația de partid din Găgăuzia a PDM, dar recunosc calitățile profesionale ale acestei persoane”.

Însuși Mihail Formuzal, care nu are dreptul să candideze pentru al treilea mandat de bașcan, cel mai probabil, va susține activ candidatura primului său adjunct în Comitetul Executiv, Valeri Ianioglo, și pe președintele raionului Ceadăr-Lunga, Serghei Buzadji, care a activat mulți ani în echipa șefului autonomiei. La întrebarea „de ce ar avea nevoie Formuzal de doi candidați?” analiștii locali răspund: „pentru a diviza tabăra forțelor de stînga“.

Printre potențialii candidați la funcția de președinte al Autonomiei mai sînt menționate numele președintelui mișcării obștești „Edinaia Gagauzia” Fiodor Gagauz (el a acces în Parlament pe listele PSRM), președintele Comisiei juridice din parlamentul găgăuz, Ivan Burgudji, și deputatul Sergiu Cimpoieș (ambii au susținut Partidul Socialiștilor la alegerile din 30 noiembrie).

Candidatul PSRM în alegerile bașcanului ar putea avea poziții bune de start: în cadrul alegerilor parlamentare din 30 noiembrie, Partidul Socialiștilor a obținut în autonomie 67% din voturi.

Cu atît mai mult cu cît pentru formațiunile politice alegerile bașcanului Găgăuziei, apoi și alegerile în organele puterii locale (care vor avea loc în vara anului 2015), vor constitui startul unui noi ciclu electoral, care se va încheia cu alegerile parlamentare din 2018, în cadrul cărora va fi decis din nou vectorul politicii externe a Republicii Moldova.

Alegerile din 30 noiembrie nu au oferit un răspuns clar cu cine și unde merge Moldova: majoritatea alegătorilor au votat pentru vectorul de Est, însă la putere în țară au rămas adepții integrării europene. Disputa principială privind vectorul politicii externe a fost amînată cu patru ani. Așa că lupta pentru regiuni, influența politică în acestea, precum și pentru resursele administrative regionale va fi destul de dură. Și cu siguranță (mai ales în cadrul alegerilor din Găgăuzia) va avea loc cu participarea activă a factorului extern.