NOI.md a fost desemnat „Mass-media patriotică a anului”

Foto: S. Derevshikova

În cadrul adunării festive „Moștenirea Moldovei”, dedicată aniversării a 655-a a statalității moldovenești, portalul NOI.md a fost desemnat „Mass-media patriotică a anului”.

În discursurile lor de salut reprezentanții comunităților ruse, ucrainene, belaruse, găgăuze, armenești au menționat într-un glas că sînt de naționalități diferite, dar în același timp sînt cetățeni ai Moldovei, pe care o iubesc din toată inima ca pe propria patrie. Baronul romilor din Moldova, Artur Cerari, a recunoscut că în nicio țară romii nu se bucură de asemenea condiții favorabile și drepturi cetățenești ca în Moldova. Toți vorbitorii au spus cu speranță că este necesar ca societatea civilă să se consolideze în fața pericolului real de a pierde suveranitatea și să păstreze statalitatea țării.

Doctorul în istorie Vasile Stati a adus mai multe exemple ce demonstrează că moldovenii nu sînt români. În particular, Stati a amintit că „încă în anul 1572 au fost publicate primele 7 texte în limba moldovenească, care pot fi citite și înțelese de elevii de clasa a doua de azi, iar despre români nu s-a pomenit încă cîteva sute de ani”. De asemenea, istoricul a spus că acuzațiile la adresa lui Dimitrie Cantemir că ar fi contribuit la aceea ca Basarabia să devină parte componentă a Imperiului Rus sînt nefondate. Savantul a amintit că „pentru prima dată cu rugămintea de a lua Moldova și pe feciorii săi sub protecție i s-a adresat lui Petru cel Mare încă domnitorul Valahiei Constantin Brîncoveanu, în anul 1709”. „Atunci Brîncoveanu i-a promis țarului rus ajutor sub formă de 20 de mii de ostași în campania de la Prut, însă nu s-a ținut de cuvînt, cum procedau de fiecare dată valahii”.

Stati a amintit și despre legenda din „Descrierea Moldovei” de Dimitrie Cantemir, care a fost scrisă la începutul secolului XVIII în limba latină: „... Dragoș, feciorul lui Bogdan, a decis să treacă munții la est împreună cu 300 de vînători. În timpul călătoriei el a dat întîmplător de urmele unui bour sălbatic, pe care moldovenii l-au numit zimbru. Urmărind animalul, vînătorii au coborît la poalele munților. Cîinele favorit al lui Dragoș pe nume Molda se ținea scai de bour, care s-a aruncat în rîu, unde a fost străpuns de săgețile vînătorilor. Cîinele s-a aruncat după zimbru în rîu și a fost luat de curenții de apă. În memoria acestui eveniment Dragoș a numit acest prim rîu întîlnit în cale pe această parte a munților Moldova și a cerut ca pe stema noului stat să fie imprimat capul bourului sălbatic – al zimbrului”.

În replică, Artur Cerari a menționat: „În limba romilor cuvîntul «vin» sună ca «mold», iar «ova» înseamnă «acolo». Noi am fost cîndva parte a imperiului grec și eram numiți de ei Moldova – acel ținut îndepărtat al vinului”. Baronul a înaintat ipoteza că „actualii romi din Moldova sînt urmașii vechilor sciți”. „Sciții nu aveau limbă scrisă, cu toate că erau un popor dezvoltat și puternic. Romii la fel nu au limbă scrisă. Oare nu este o dovadă a provenienței noastre?! Le doresc tuturor oamenilor care locuiesc în Moldova noastră minunată fericire, iar statalității Moldovei – bunăstare pe veacuri”, a conchis Cerari.

Rămîne doar de menționat că evenimentul a trecut fără prea multă politizare și atacuri. Unicul lucru care i-a uimit pe toți participanții a fost că un asemenea eveniment important a fost ignorat de autoritățile țării.