X 
Coronavirus stiri: 8213
Obiectiv european stiri: 316
Criza energetică stiri: 931

Igor Boţan: Trebuie să ieșim la vot și să-i facem pe politicienii noștri victime ale integrării europene

26 noi. 2014,, 12:15   Politică
8969
Foto: europalibera.org
Cu analistul politic Igor Boțan, director al Asociației pentru Democrație Participativă (ADEPT), ne-am întîlnit la 17 noiembrie, chiar a doua zi după alegerile prezidențiale din România. După scrutinul parlamentar desfăşurat la 26 octombrie în Ucraina care, în premieră după 1990, a exclus din Rada de la Kiev partidul comuniştilor din această țară, votul românilor din toată lumea a consemnat o nouă turnură în peisajul politic regional. Astfel, în mod firesc, dialogul s-a axat pe alegerile care au fost, dar şi pe cele care urmează în Republica Moldova la 30 noiembrie.

Andreea Ștefan

„România a demonstrat că este o societate civică matură”

— Domnule Boțan, prin ce se explică entuziasmul a milioane de români față de rezultatul alegerilor din România, care l-au propulsat la cea mai înaltă funcție în stat pe un etnic german – Klaus Iohannis, primarul de Sibiu?

— Odată cu acest scrutin, România se afirmă ca o societate sănătoasă. Şi nu este vorba de faptul că românii au optat în proporție de circa 55% pentru un candidat de sorginte liberală în defavoarea unui exponent al partidei social-democrate. România se afirmă ca o societate sănătoasă în context european, deoarece a demonstrat că nu factorul etnic şi nici cel confesional contează, ci valorile civice. Klaus Johannis este german şi este luteran, dar iată că pentru societatea românească a anului 2014 acest fapt a însemnat mai puțin decît lozinca lui: „Justiția nu trebuie să aibă culoare politică”. Acum, România are şansa de a deveni un fel de Polonie la sud-estul Europei. Pe moment, nu pot să spun care vor fi efectele aflării lui Klaus Iohannis în fruntea țării vecine, dar este cert că România a intrat într-o etapă calitativ nouă a vieții politice.

— Şi asupra celor din Republica Moldova, ce efecte ar putea avea acest vot?

— Înainte de toate, li se va lua tot piuitul tuturor celor care, bazîndu-se pe sporadicele declarații unioniste ale unor politicieni de peste Prut, țipă despre naționalismul românesc. Iată că nu este aşa – România are un neamț luteran preşedinte. Iar naționalismul românesc, dacă şi există, se bazează pe valori civice, nu pe chemarea revanşardă a sîngelui. Apoi ar fi această lozincă, ce l-a făcut pe Iohannis şef de stat - „Justiția nu are culoare politică”. Şi dacă, prin venirea lui Iohannis, România reuşeşte să scape de blestemul acesta al baronismului, este un exemplu inspirat şi pentru noi. De facto, scrutinul din România este al doilea cadou nesperat, care ni se face în această toamnă după alegerile din Ucraina. Acum, noi vom fi flancați de două națiuni civice, care se raportează la valori, plus presiunea pe care, cu certitudine, o va exersa asupra noastră Uniunea Europeană, în baza Acordului de asociere. Într-un fel, problemele noastre le rezolvă vecinii. Bine şi aşa, dacă nu putem altfel.

„Cu o coaliție proestică, riscăm să fim şi mai izolați decît pînă în 2009”

— E valabil şi dacă se produce un schimb radical de forțe la noi?

— Eu cred că este puțin probabil să vedem o coaliție proeurasiatică. Dacă totuşi aceasta se va întîmpla, ea va fi cîntecul de lebăda al celor care o vor forma. Republica Moldova are un Acord de asociere cu UE. Cine se apucă să schimbe acest acord nimereşte într-o capcană din care nu are scăpare. Declarațiile liderului socialist precum că va denunța Acordul de asociere cu UE, va adera la Uniunea Vamală şi, totodată, va păstra comerțul asimetric cu UE sînt deplasate, pentru că aşa ceva este imposibil. UE are aceleaşi reguli de comerț pentru toți participanții la Uniunea Vamală. Europa nu va accepta aşa ceva şi pentru că, într-un val entuziast de umilință, acelaşi lider socialist a condamnat la 4 noiembrie la Moscova „invazia occidentală asupra Rusiei şi a spațiului estic”. Şi nu poți să ceri atitudine indulgentă de la „invadatori”, ei nici nu vor vorbi cu tine... Apropo, tot la 4 noiembrie, domnul Dodon a reuşit să ofenseze Polonia, condamnînd ocupația polono-catolică de acum 400 de ani. Un fel de aflat în treabă, probabil, dar care va fi remarcat de Polonia, care este un jucător-cheie în regiune, fiind şi unul dintre autorii Parteneriatului Estic. În plus, cu o coaliție ce salută politica Rusiei în Ucraina şi acceptă anexarea Crimeii, şi Kievul ne va trata ca pe un stat inamic, dar şi alții... Iar aceasta ar însemna să intrăm într-o izolare şi mai mare decît pînă la 2009.

— Faptul că vorbiți despre socialişti înseamnă că nu prea credeți în sondaje şi le dați şansa de a accede în Parlament?

— Eu cred că prezența lor în Parlament chiar ar fi benefică, pentru că îi face automat cea mai radicală forță, pe al cărei fundal Partidul Comuniştilor va fi un actor aproape centrist. Un actor ce va trebui să decidă ce este mai bine: să se zbată pentru un vector estic încă difuz ori să devină o forță proeuropeană, folosind Acordul de asociere. Mai ales că ei ştiu foarte bine cum e să lucrezi cu partenerii vestici. Să nu uităm: Corporația Provocările Mileniului i-a dat cîştig de cauză Moldovei atunci cînd la putere erau comuniştii; UE a semnat Planul de acțiuni cu două săptămîni pînă la alegerile din 2005. Sînt lucruri pe care domnul Voronin va trebui să le reconsidere. Dar, precum am mai spus, contextul politic creat de Ucraina şi România ne este atît de favorabil, încît diminuează dramatic o eventuală victorie a forțelor revanşarde, care doresc să scoată țara noastră de pe un parcurs pe care ni l-am asumat acum 12 ani.

„La 30 noiembrie, vom fi ghidați de decepție, frică şi speranță”

— Dacă tot vorbim de factorul regional, ar putea teama de război să-şi spună cuvîntul în ceea ce priveşte rezultatele votului din 30 noiembrie?

— Aş încerca să răspund prin prisma sondajelor. Ani de zile, Vladimir Putin a fost politicianul cel mai iubit de moldoveni. Acum, cea mai mare parte a moldovenilor se teme de o eventuală intervenție a Rusiei în Moldova. Aceste date conturează trei factori importanți înainte de alegeri. Primul este decepția de pe urma actualei guvernări, care şi-a găsit şi o proiecție în viața politică – proiectul Usatîi. Al doilea factor este cel al fricii, care înseamnă că dragostea față de Rusia va fi, din ce în ce mai mult, una „de la distanță”. Pentru oricine, cît de cît informat, e clar că tot ce se întîmplă acolo e departe de normalitate. Cel de-a treilea factor este speranța. Omul e construit astfel, încît să spere. Şi vreau să cred că mulți vor merge la aceste alegeri tocmai cu speranța că, prin integrarea europeană, vom avea mai multă securitate, dar şi mai multe pîrghii pentru asanarea clasei politice şi pentru excluderea celor compromişi din viața publică. Din păcate, decepția celor care cred în viitorul european poate provoca absenteismul, respectiv să încline balanța spre direcția estică.

— Am aflat recent, din presă, că şi dvs. sînteți printre cei dezamăgiți...

— Dar tocmai de aceea, voi merge la vot. Convingerea mea e că trebuie să-mi depăşesc, în acest 30 noiembrie, frustrările şi decepțiile, şi să merg la vot pentru ca țara mea să nu rateze vectorul european. Şi pe cetățeni îi îndemn să facă acelaşi lucru – să meargă la vot nu pentru politicieni, ci pentru Moldova. Doar menținînd vectorul european vor începe procese reale de combatere a corupției, nu doar la nivel declarativ, care vor scoate din circuitul public personajele compromise. Altminteri societatea noastră va rămîne totalmente dependentă de contextul regional. Şi este un lucru, cel puțin, umilitor.

„Viitoarea guvernare trebuie luată, la propriu, în cleşte”

— De ce Uniunea Europeană nu se implică mai direct şi mai tranşant, de ce nu pune condiții mai dure clasei politice din Moldova?

— Sînt convins că Europa va face acest lucru, fără nicio milă, după alegerile din 30 noiembrie şi va condiționa extrem de dur sprijinul oferit țării noaste. Şi oamenii ar trebui să înțeleagă că doar Uniunea Europeană ne va ajuta să luptăm cu „hoții” şi cu „oligarhii” de toate culorile şi de toate nivelurile. Să nu uităm, totodată, că în Uniunea Vamală tot „oligarhii” sînt la putere, iar acolo cu ei nimeni nu luptă, dacă sînt din clanul „patriotic” care trebuie...

— Ce poate şi ce trebuie să facă societatea pentru a susține această tendință?

— Viitoarea guvernare trebuie luată, la propriu, în cleşte. Societatea civilă, cetățenii şi partenerii europeni trebuie să le amintească politicienilor noştri că Acordul de asociere este un document prin care, timp de zece ani, ei sînt obligați să implementeze în Moldova circa 70 la sută din acquis-ul comunitar – şi să le ceară să facă acest lucru! Să adopte reglementările UE la nivel nu doar legislativ, ci să le transpună efectiv în toate domeniile vieții economice şi publice. Altminteri, reformele vor sta pe loc, la fel ca şi accesul la piețele europene. Căci poți scoate barierele vamale, însă rămîn cele de calitate şi standarde. De aceea şi trebuie să votăm – ca să-i transformăm pe politicienii noştri în victime ale integrării europene. Ca să nu aibă altă ieşire decît să se conformeze ei înşişi regulilor şi să adopte un comportament european.

— Vă mulțumim pentru interviu.

Această publicaţie este posibilă datorită ajutorului generos al poporului american oferit prin intermediul Agenţiei SUA pentru Dezvoltare Internaţională (USAID). Opiniile exprimate aparţin Asociaţiei Presei Independente (API) şi nu reflectă în mod necesar poziţia USAID sau Guvernului SUA.

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Experții vorbesc despre un posibil deficit de apă în Moldova. Ce ar trebui să facem?
Cartea neamuluiКатрук Валерий
Balade despre strămoșiСандуляк Владислав