X 
Incendii stiri: 558
Criza energetică stiri: 1669

Particularitățile pieței de mobilă din Moldova

18 noi. 2014,, 11:45   Business
21636 4
Foto: belmebelhit.ru
Anghelina Taran

Nimeni nu știe exact care este mărimea actualei piețe de mobilă din Moldova. În ultimul studiu, efectuat în anul 2011 în cadrul proiectului CEED II/USAID, aceasta a fost estimată la aproximativ $140. De asemenea, în opinia experților, pe acele timpuri producătorii autohtoni și străini împărțeau piața în două. Reieșind din interviul cu operatorii, în ultimii trei ani, piața a crescut din contul sporirii vînzărilor fabricilor locale. Potrivit specialiștilor, creșterea totală a producției de mobilă autohtonă în această perioadă a constituit 10-15%. Însă noi exportăm cu mult mai mult decît producem. Înseamnă că volumul reexportului din țară este semnificativ. Unii importatori, dimpotrivă, au redus volumul vînzărilor sau în cel mai bun caz își mențin pozițiile cîștigatepînă la criză.

Producătorii de mobilă sunt în creștere

Potrivit BNS, numărul întreprinderilor din ramură crește constant, chiar și în perioada de criză, care în țara noastră a apărut în 2008-2009. Înseamnă că mediul de afaceri vede perspective în acest domeniu.

Anul 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012
Numărul întreprinderilor 161 178 202 224 275 327 362 379


Ținînd cont de această tendință, putem presupune că în prezent, cu producția legală de mobilă se ocupă 400 de întreprinderi. Care este dinamica volumului de producție în această ramură se vede din tabel. În anul 2010, producătorii de mobilă deja au început să-și revină și de atunci înregistrează creșteri.

Anul 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Costul producției, mil. lei 363,1 434,6 567,4 640,3 555,3 615,4 722,2 723,2 759,4*

*Acest indicator este calculat de autorul materialului în baza indicelui producție industriale în 2013 (105%), publicat de BNS.

Potrivit BNS; în 9 luni ale anului 2014, în comparație cu perioada similară a anului trecut, producția de mobilă a crescut cu 9,2%, adică la finele acestui an va înregistra un rezultat pozitiv, deoarece apogeul vînzărilor acestor mărfuri este înregistrat în a doua jumătate a anului. Din ianuarie pînă în septembrie, exportul de mobilă și de articole din ea a constituit $80,5 mil. sau cu 7,8% mai mult decît în 9 luni ale anului trecut. Reiese că noi exportăm mai mult decît producem. Deci, volumul reexportului din RM este semnificativ.

Aproximativ 70% din producția ramurii este fabricată de 23 de întreprinderi, ce fac parte din Uniunea producătorilor de mobilă. „Cred că importul pe piață crește mai puțin față de creșterea generală, deoarece se importă în special mobilă scumpă. Iar deoarece timpurile sunt grele din punct de vedere economic, atunci creșterea are loc din contul segmentelor de preț mediu și „econom””, menționează vicepreședintele Uniunii, directorul „Anturaj-nou” (MC Ambianța) Dorin Dumbraveanu.

Pînă la proclamarea independenței, în Moldova se producea mai multă mobilă decît în medie în Uniunea Europeană, iar ramura noastră era specializată. Datorită acestui fapt, noi avem tradiții. Chiar dacă acele producții acum nu au sens din cauza tehnologiilor învechite, totuși, au rămas cultura producției de mobilă și cadrele calificate.

Anterior exista o specializare mai îngustă a întreprinderilor (o fabrică producea dormitoare, alta – mobilă pentru salon, a treia – bucătării etc.). Astăzi, divizarea muncii se face după alte criterii. Există producători de mobilă capitonată, cu carcasă și din lemn masiv (volume mai mici, mai mult lucru manual). Mobila cu carcasă este fabricată, în special din PAL melaminat și include toate tipurile, pentru care înainte exista o specializare îngustă – bucătării, mobilă de salon, dormitoare, biblioteci, antreuri, etc.). De aceea, la prima vedere se pare că în ramură nu există specializare.

Există excepții

Cei care produc mobilă cu carcasă, nici nu visează la segmentul de mobilă moale, deoarece aceasta se execută mai greu. În această privință, întreprinderea „Confort” are un avantaj, deoarece această fabrică din start (creată cu peste 20 de ani în urmă, de la zero) s-a specializat pe mobilă moale (cota ei în acest segment este de circa 60%, avînd peste 50 de modele). Spre exemplu, tehnologia de desfacere a locului pentru dormit a unei canapele a fost elaborată nemijlocit la întreprindere.

„Mobila de import nu face concurență pentru „Confort”, deoarece ea face parte din alt segment de preț, - susține directorul general Aurel Corcimari. – Eu nu văd concurenți printre întreprinderile locale după volumul de producție, fapt ce poate fi observat după numărul de lucrători – noi avem peste 500 de angajați, apropo, cu salarii în „alb”.

Mobila cu carcasă de la „Confort” a apărut ca răspuns la cererea consumatorilor care cumpărau mobila noastră moale și doreau să mai cumpere ceva adiționat. Noi am decis să satisfacem această cerere. Astăzi, noi avem un atelier, unde producem bucătării, mobilă pentru salon. Cantități esențiale în această direcți au apărut acum 10 ani. Însă noi doream să producem nu doar la comandă.

Noi monitorizăm preferințele cumpărătorilor, vedem ce se bucură de succes și implementăm aceste idei în producția în serie. La întreprinderea noastră mobila în serie și la comandă se află în proporție de 50/50, ultima fiind cu 25% mai scumpă.


Tendința spre exclusivitate

În opinia experților, pînă la 90% din mobila cu carcasă este fabricată la comandă. O asemenea tendință a consumatorilor spre exclusivitate nu există nicăieri – este particularitatea noastră. În opinia lui Dorin Dumbraveanu, această tendință se menține de două decenii, pentru că oamenii au obosit de mobila standard din perioada sovietică și au mers spre altă extremă – toți vor mobilă la comandă. Aici sunt și plusuri și minusuri. Desigur, este bine că omul poate obține ce vrea. Dezavantajul este că mobila este foarte scumpă. Comanda include lucrul designerului, măsurările, care se fac de mai multe ori – toate acestea creează cheltuieli suplimentare. Ce producător poate lucra la comandă cu o marjă de 10%? E imposibil. Iar în modelul în serie, care are cinci ani, cheltuielile de întreținere a biroului de design demult au fost distribuite pe întregul volum, spre exemplu, în 40 mii de articole. Producția în serie înseamnă un design bine gîndit, tehnologii corecte, respectarea standardelor. Iar cel mai mare avantaj este prețul (de două ori mai ieftin), deoarece filozofia companiei – o marjă mică și volum mare de vînzări, precum și calitate stabilă.

Totodată, calitatea designului pentru comanda individuală lasă de dorit. Mulți beneficiari cred că ei sunt designeri înnăscuți. Iar deoarece producătorii se conduc de principiul „Orice capriciu de banii voștri”, uneori nu te poți uita la această mobilă.

Fabrica „Ambianţa” este unul dintre puținii producători în serie din Moldova. Cîndam început activitatea, am efectuat măsurări în apartamentele din casele din serii-tip, care erau pe atunci la Chișinău (5-6 serii) și la aceste dimensiuni ale bucătăriilor și dormitoarelor propuneam mobilă.Datorită legăturii directe cu consumatorii, modelele evoluează și corespund cerințelor cumpărătorilor. Timp de 15 ani, „Ambianța” a devenit un jucător important nu doar pe piața noastră, dar și în regiune, fiind un producător de mobilă din clasa econom. În companie activează 650 de persoane. În România sunt vreo 2-3 fabrici mai mari ca a noastră, - relatează directorul întreprinderii.

Totuși, comenzi individuale

- Sunt nișe diferite pe piață. În Occident, mobila la comandă costă de cîteva ori mai mult, - susține managerul unei întreprinderi, care a creat circa 100 de locuri de muncă. – În Moldova oamenii tot procură mobilă în serie, însă deseori, produsă în Polonia sau România. La Piața Calea Basarabiei este expusă mobilă foarte ieftină, inclusiv de import. Întreprinderea noastră activează în segmentul „premium”, deoarece există o categorie de consumatori, care preferă mobilă scumpă.

Decît să importăm din Italia, mai bine cumpărați de la noi, deoarece, în primul rînd, dacă designerul a greșit, eroare nu trebuie îndreptată prin Milano. În al doilea rînd, noi avem calitate bună. Oamenii care lucrează la întreprindere învață cu anii, toți specialiștii sunt cu experiență. În procesul tehnologic sunt folosite utilaje și materiale de calitate înaltă.

Odată noi am făcut o bucătărie mare de 10 mii de euro. Clientul a spus că este prea scump. Apoi, la o expoziție din Milano noi am stabilit colaborarea cu o companie italiană. Ei au calculat cît va costa acest proiect în Italia, cu o reducere de 50% ca întreprindere-partener. Dacă noi am fi adus această mobilă în Moldova și am fi luat un comision de 15%, atunci aceasta ar fi costat 65 mii de euro. Este diferență.

Sunt consumatori, care sunt hipnotizați de cuvintele „mobilă italiană”. Însă italienii folosesc aceeași furnitură și la fel fac fațade din diferite materiale. Iar oamenii noștri plătesc sume mari, fără a comanda mobila în Moldova, deși nu ar regreta.

În anii 90 noi fabricam și mobilă ieftină din laminat – bucătării, antreuri. Însă acum mulți fac acest lucru. Și pentru a menține o poziție pe piață, trebuie să tindem mereu să fim cu un pas înaintea concurenților. Trebuie să propunem ceva ce alții nu pot face.

Nouă nu ne convine să producem mobilă ieftină. Noi am investit multe mijloace în producție, am creat condiții bune de muncă, teritoriul este păzit și salubrizat, salariile sunt achitate „în alb” (impozitele pe salariu pentru persoane fizic și întreprindere constituie 55-57% din salariu).

Adică noi avem multe cheltuieli, din cauza cărora noi nu putem concura cu importul „sur” și producția ilegală”, a concluzionat interlocutorul.

Șurubelnița ca mijloc de producție

„Bucătării la comandă” –asemenea anunțuri sunt din belșug în presă și chiar pe garduri. Particularii ilegali sunt principala forță distructivă a industriei de mobilă (pe segmentul mobilei cu carcasă). Instrumentul lor de bază este șurubelnița, iar locul de muncă – garajul, iar uneori și fără el. Ei fac măsurări, fac schița bucătăriei (antreului, dulapului-cupe), fac comandă de materiale la întreprinderea ce produce PAL melaminat de peste hotare sau de la dealerul acesteia, tot acolo, la strunguri speciale, croiesc detaliile, încleie ramele și fac găuri pentru furnitură.

Mai departe, meșterul-individual, transportă cu taxiul toate acestea la beneficiar, unde asamblează și instalează mobila. Și nici un fel de cheltuieli, inclusiv impozitele. Oferta lui e cu mult mai ieftină decît a unui producător legal, iar marja de venit – mai mare.

În Occident nu poate exista așa ceva în principiu, ca persoana să efectueze activitate antreprenorială individuală și să nu achite impozite. La dorință, acești întreprinzători pot fi prinși foarte ușor, după anunțurile plasate. Ei trebuie să procure măcar patente. Și poate trebuie de început nu cu ei, ci cu cei are îi deservesc.

Foarte ieftin …

Mobila de import pe piața Calea Basarabiei nu poate fi atît de ieftină – susțin producătorii moldoveni. Pentru a fi vîndută la asemenea prețuri, ea nu trebuie să treacă vama, dar să se strecoare. TVA și taxele vamale (a fost 10%, acum e 8,5%) la vamă pot fi achitate, sau nu.

- În țară este importată mobilă atît de calitate inferioară, cît și bună. Concurenții noștri nemijlociți este mobila ieftină din Ucraina, - consideră Dorin Dumbraveanu. – Anterior, pe segmentul nostru domina mobila poloneză. Noi am eliminat-o în totalitate de pe piață, deoarece am reușit să producem mobilă de aceeași calitate, dar mai ieftină. Anterior, dacă doreați să procurați bucătărie mai ieftină, atunci aceasta era poloneză, iar acum aceasta e „Ambianța”.

Principalele probleme ale ramuri sunt: importul ilegal și producția individuală înfloresc din cauza culturii joase de consum a populației noastre. Pentru mulți, principalul criteriu este prețul. Însă eu am văzut mobilă fabricată din MDL pentru construcții și încleiată cu hîrtie – seamănă cu mobila, însă ea emană o cantitate enormă de formaldehide. Se vînd dulapuri, care au marginile superioare neacoperite, ceea ce este inadmisibil.

Trebuie să știți să există mobilă periculoasă pentru sănătate. MDL laminat este de diferite categorii. Noi utilizăm PAL de categoria „zero”, cel mai scump, produs de concernul austriac Egger, furnitură și tehnologie germană, utilaj de la unul dintre cei mai bun producători –compania Homag (Germania).

Cînd poliția închide ateliere clandestine în garaje, ele se deschid în alte locuri. Soluția problemei constă, mai degrabă, în lucrul cu consumatorii, sporind nivelul de cultură și informare (căror cerințe trebuie să corespundă mobila). Este o cale lungă, dar sigură. Cu sprijinul Uniunii am lansat „Ghidul cumpărătorului”. Un succes indiscutabil – proiectul comun cu Mobimall, ideea căruia a apărut în cadrul Uniunii. Am fost susținuți de un expert american din cadrul proiectului CEED II/USAID. Noi nu mai vedem doar concurenți unul în altul și le-am propus consumatorilor o alternative civilizată pieței de mobile de pe Calea Basarabiei. Apropo, Mobimall are vînzări bune.

„Cu propriul samovar”

Deși în Moldova, practic, nu există materie primă pentru industria mobilei, totuși, fabricile moldovenești reușesc să-și exporte producția chiar și în țările, de unde importă materia primă. De exemplu, România este un jucător puternic, însă în segmentele scumpe (tradițional în nișa mobilierului din lemn masiv). Punctul slab al pieței române este segmentul „econom”. Însă datorită faptului că consumatorii din România cunosc bine calitatea mobilei, cît nu ar fi încercat businessmenii moldoveni să pătrundă pe piața românească cu mobilă ucraineană, nu au reușit.

- Cînd în a doua jumătate a anului 2008 a început criza, noi am decis să diversificăm piețele și am plecat în România, - își amintește dl Dumbrăveanu. – Pe timpul crizei noi am tăiat marja de profit, deoarece scopul principal a fost să menținem întreprinderea și colectivul. „Ambianța” a găsit raportul corect dintre preț și calitate. Datorită acestui fapt, am stabilit o colaborare cu rețeaua „Dedeman” (peste 30 de hipermarketuri – totul pentru casă, începînd cu materialele de construcție). Totodată, am deschis în România trei companii - la Iași, București și Brașov, care importă mobilă și o vînd dealerilor. În Moldova, vînzările principale se produc în 130 de magazine de mobilă (unele activează în sistemul de franciză). Dar pentru a nu pierde legătura cu consumatorii finali, există patru puncte comerciale la Chișinău. Datorită acestui fapt, după atenuarea crizei în 2011 noi am revenit la indicatorii din anul 2007. De atunci, avem o creștere stabilă de 20-25% pe an.

- „Confort” exportă 30% din producție (mobile moale) în Rusia și România, unde sînt deschise reprezentanțe, - spune Aurel Corcimari. – Deocamdată, în Rusia nu sînt probleme. Livrările sînt regulate, de 2-3 ori pe lună, în mai multe orașe ale FR. Volumele nu cresc, în schimb sunt stabile. Exportul mobilierului cu carcasă nu are sens, deoarece acolo ea există în cantități suficiente. Pe 24-28 noiembrie noi vom participa la expoziția de la Moscova „Mobilă, furnitură și materiale -2014”, unde vom prezenta mobilă moale. Despre popularitatea MC „Confort” pe piața rusă vorbește faptul că pe piață a apărut mobilă contrafăcută sub marca noastră. Pe viitor, dorim să majorăm volumul exportului și pe piețele existente, dar și să deschidem noi piețe în UE.

Cîndva veni IKEA în Moldova?

Mulți și-au exprimat temerile în legătură cu planurile gigantului în mobilă IKEA de a intra pe piața moldovenească (au apărut informații în presă). În realitate, IKEA a căutat un partener în Moldova. „Timp de jumătate de an, sau mai mult, noi am examinat propunerea IKEA privind producția mobilei pentru ea, or această compania nu produce, ci doar o distribuie și o vinde în lumea întreagă, - a relatat Dorin Dumbraveanu.

– Însă noi am refuzat colaborarea, deoarece compania a cerut volume mari, pe care noi nu le puteam realiza. În plus, trebuia să lucrăm în proporție de 80% doar pentru un client, ceea ce este periculos. Noi avem propriile planuri pe mulți ani înainte. Totuși, examinarea detaliată a standardelor de producție cu IKEA a devenit pentru noi o experiențe interesantă și utilă, deoarece această companie are cerințe foarte înalte de calitate, colectate în diferite țări. Cîteva din acestea noi le implementăm. Apropo, directorul vînzăripentru dinAmerica Latină și Europa de la IKEA, a spus că această companie nu va veni pe piața Moldovei încă cel puțin 20 de ani”.

0
0
0
0
0

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Ar trebui să demolăm monumentele din perioada sovietică?
Azi am văzut în vis un ARMISTIȚIU SLAVON!Сандуляк Владислав
Cartea neamuluiКатрук Валерий