Serghei Pirojkov: Ucraina trebuie să-şi întărească independenţa şi suveranitatea

Foto: noi.md

Pe 23 august, Ucraina marchează Ziua Drapelului, iar pe 24 august – Ziua Independenţei. Aceste sărbători naţionale vor fi marcate în Ucraina într-o situaţie politică şi economică foarte complicată. Despre punctele comune în situaţia din ţările noastre şi cum pot fi depăşite problemele existente prin eforturi comune, a relatat într-un interviu pentru Irina Astahova, Ambasadorul Extraordinar şi Plenipotenţiar al Ucrainei în Moldova, Serghei Pirojkov.

- Dle Pirojkov, ţara Dvs. marchează 23 de ani de independenţă, aflîndu-se într-o situaţie destul de complicată. Ce semnificaţie capătă evenimentele curente pentru independenţa Ucrainei?

- 23 de ani pentru orice stat este o perioadă de tinereţe, Ucraina deocamdată doar se formează ca stat independent. Actuala perioadă este, de fapt, principala ameninţare în calea independenţei, de care depinde viitorul nostru. Dacă noi vom rezista în acest conflict armat, vom lichida acele fenomene de criză, ce persistă în Estul Ucrainei, atunci ţara noastră doar se va întări. Eu cred că acesta va fi un punct de reper. Ucraina trebuie să-şi apere suveranitatea, independenţa şi statalitatea. Dacă ea nu va face acest lucru, atunci independenţa ei va fi pus sub semnul întrebării.

- Va fi sărbătorită Ziua Independenţei Ucrainei în anul cesta la Chişinău?

- Numaidecît. Potrivit tradiţiei, în ajun, în dimineaţa zilei de 22 august, pe teritoriul ambasadei noastre noi vom arbora solemn drapelul de stat al Ucrainei şi vom desfăşura un mic miting, după care vom depune flori la monumentul lui Taras Şevecenko de la Chişinău. În această zi avem planificate întîlniri cu ucrainenii din RM: cu conducătorii comunităţilor ucrainene şi activiştii, care sunt preocupaţi de soarta Ucrainei, car nu doresc să piardă legătura cu ea şi care, aflîndu-se în afara Ucrainei, în inimă şi în suflet se simt ucraineni.

Pe 23 august noi vom merge în stînga Nistrului, la Bender, la Memorialul mormintelor militare, unde vom depune flori în cinstea cazacilor căzuţi pentru independenţa Ucrainei, sub conducerea hatmanului Mazepa și Filip Orlik. Apoi, vom depune flori la monumentul lui Tars Şevcenko de la Tiraspol, unde va fi organizat un miting. Pe 25 august, vom organiza o recepţie cu ocazia aniversării a 23-a a independenţei ţării noastre, la care este invitată conducerea RM, deputaţii şi liderii de opinie din RM. Desigur, recepţia nu va fi de amploare, ca de obicei, pentru că situaţia din Ucraina nu ne permite să organizăm petreceri fastuoase. Va fi o recepţie modestă, în semn de recunoştinţă faţă de oamenii, care apără astăzi independenţa Ucrainei.

- Moldova şi Ucraina se află acum într-o situaţie economică destul de complicată, după semnarea Acordului de Liber Schimb cu UE – în condiţiile interdicţiei la importul în Rusia a unor mărfuri din aceste ţări. Ţările noastre poartă negocieri privind depăşirea în comun a problemelor comerciale, a fost adoptat vreun plan, vor acorda ajutor reciproc în problema promovării produselor alimentare?

- Într-adevăr, astăzi domeniul economic în relaţiile noastre este prioritar. Şi Moldova, și Ucraina, după semnarea Acordului de Liber Schimb cu UE, în esență, se confruntă cu aceleași probleme din partea vecinului nostru mare, Federația Rusă. În primul rînd, au fost introduse un șir de interdicții la livrarea producției noastre: brînzeturilor, produselor din carne, produse de patiserie, cartofi, legume etc. Și acesta este deja un procedeu tradițional pe care FR îl utilizează în relațiile economice cu Ucraina. Aproximativ aceeași listă a produselor interzise există și pentru RM. De aceea, noi ne aflăm, cum s-ar spune, sub aceeași presiune.

Astăzi, Ucraina și Moldova își unesc eforturile pentru extinderea relațiilor comercial-economice reciproce. Recent, m-am întîlnit cu ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare al RM, Vasile Bumacov. Noi am primit apelul oficial fin partea ministerului ca Ucraina să efectueze suplimentar achiziții de mere și alte fructe din RM, pentru că pentru Moldova acestea constituie cea mai sensibilă marfă, iar schimbarea bruscă a pieței de desfacere are un impact negativ asupra producătorilor. Acum, această problemă este examinată de către Ministerul Economiei al Ucrainei și la guvern și eu sper că va fi luată o decizie pozitivă.

Totodată, noi examinăm proiectele de extindere a investițiilor – atît ucrainene în Moldova, cît și moldovenești în Ucraina. Desigur, situația economică în acest plan nu este cea mai favorabilă. Însă, totuși, recent producătorii noștri de autobuze – Uzina de autobuze de la Lvov – a depus cererea de participare la concursul anunțat de Primăria Chișinău. Totodată, Ucraina este interesată în participarea la reabilitarea drumurilor auto, care acum este efectuată activ în Moldova. În general, noi ne-am impulsionat relațiile comercial-economice și sperăm că acest fapt va atenua consecințele negative ale sancțiunilor comerciale din partea FR.

- Noi aveam niște probleme comerciale mai vechi, cum sunt soluționate acestea în prezent?

- Din 1 iulie curent, Ucraina a anulat taxa suplimentară pentru livrarea producției divinurilor moldovenești, care era discriminatorie față de mărfurile moldovenești. Acum Ucraina așteaptă măsuri de răspuns din partea părții moldovene. De aceea că anterior, a fost introdus așa-zisa taxă ecologică în ambalaj tetra-pack. În rezultat, furnizorii ucraineni s-au pomenit într-o situație inechitabilă față ce producătorii moldoveni. Parlamentul EM deja a adoptat în prima lectură privind anularea taxei ecologice, însă nu a fost aprobată încă în varianta finală. Noi așteptăm ca această taxă discriminatorie față de producătorii de peste hotare să fie anulată.

- Ucraina are vreo experiență pozitivă de soluționare a problemelor de criză, pe care l-ar putea folosi și Moldova?

- La noi au fost adoptate un și de legi ce prevăd măsuri de depășire a crizei, dar acestea au un caracter mai extins. În primul rînd, pentru noi este critic domeniul energetic în ceea ce privește livrările de gaze. Cu atît mai mult cu cît Ucraina este țară de tranzit. Deocamdată noi nu am stabilit cu Federația Rusă prețul la gaz. Această situația ar putea crea probleme serioase cu livrările de gaz natural în perioada de iarnă, inclusiv, cu cele de tranzit. Vara, gazul trebuie acumulat în depozitele subterane. Aceste rezerve sunt utilizate ulterior pentru tranzitul de gaz în țările Uniunii Europene. Deocamdată, acumulare gazului este sistată, iar aceasta este o problemă serioasă. De aceea, Parlamentul a adoptat legea privind sistemul de transport al gazelor Ucrainei, ce prevede atragerea investitorilor străini în gestionarea acestui sistem.

Totodată, astăzi, Ucraina asigură livrările în revers. Sunt purtate negocieri cu un șir de țări, una dintre care – Slovacia – deja livrează, în regim de test, gaze în revers. În ce privește producătorii agricoli, deocamdată, noi nu avem probleme atît de mari ca în Moldova, deoarece după semnarea Acordului de Asociere și cel privind Zona de Liber Schimb cu UE, după ratificarea lor, pentru noi piața UE se extinde automat.

- Cînd intre în vigoare în Ucraina Acordul cu UE?

- Acesta încă nu este ratificat, spre deosebire de Moldova, și sperăm că acest lucru va fi făcut în septembrie.

- Rada Supremă a Ucrainei a adoptat o lege, ce prevede, printre altele, posibilitatea interzicerii tranzitului gazelor rusești pe teritoriul Ucrainei. Vor fi afectați consumatorii moldoveni? Va acorda Ucraina ajutor Moldovei – nu doar în problema asigurării cu gaz, dar și cu energie electrică în perioada de iarnă?

- Este o problemă serioasă și aceasta va fi o măsură extremă, dacă Ucraina va sista tranzitul, deoarece prin gazoductul ucrainean nu doar Moldova primește gaz, dar și un șir de țări din UE. Și eu cred că, astăzi, nu se pune problema privind sistarea tranzitului, aceasta a fost mai mult o avertizare, o măsură excepțională extremă.

În ceea ce privește ajutorul reciproc privind livrarea gazului, noi avem deja o experiență pozitivă în acest sens: în anul 2008, au fost sistate livrările de tranzit și Ucraina a livrat Moldovei gaz din depozitele sale. Acest fapt a ajutat Moldova să evite probleme serioase. Eu cred să Ucraina nu va lăsa Moldova la nevoie – în cazul dacă un asemenea scenariu va fi realizat.

Cît privește livrarea energiei electrice în RM, atunci problema majorării cantității livrate a fost discutată în cadrul vizitei premierului Moldovei, Iurie Leancă, la Kiev, unde el a avut o întrevedere cu premierul nostru Arseni Iațeniuk. Singura problemă constă în faptul că aceste livrări sunt controlate sau asigurate de o companie energetică, sediul căreia este la Donețk. Această firmă face parte din holdingul lui Rinat Ahmetov – DTEK. Compania astăzi întîmpină unele dificultăți în legătură cu acțiunile militare din regiunea Donțețk. Dar eu cred că ele nu afectează livrările efectuate în Vestul Ucrainei. Cu atît mai mult cu cît sistemul energetic al Ucrainei este unui închis și dacă există probleme pe un sector, într-o regiune, atunci are loc redistribuirea energiei electrice.

În timpul apropiat se preconizează desfășurarea negocierilor dintre Ministerul Energeticii al Ucrainei și structurile similare din RM, pentru a examina problema funcționării hidrocentralei de la Dnestrovsk și livrările energiei electrice în Moldova.

- Ucraina a declarat recent că va soluționa problema patrimoniului fostei URSS în folosul său. Se referă aceasta și la patrimoniul RM?

- Problema recunoașterii patrimoniului durează mulți ani: după prăbușirea URSS nimeni nu s-a gîndit că proprietățile ce aparțineau Moldovei de pe teritoriul Ucrainei se va pomeni peste hotare. La fel cum Ucraina nu se gîndea că o parte a barajului hidrocentralei de la Dnestrovsk, care a fost construită pe timpul sovietic, va ajunge pe teritoriul RM. Recent, în iulie, au avut loc consultări în această problemă și noi considerăm că au fost obținute rezultate ce ne permit să avansăm în soluționarea acestei probleme.

Astăzi, există 25 de obiecte, amplasate pe teritoriul Ucrainei, pentru care Moldova solicită recunoașterea dreptului de proprietate. Printre acestea se numără: două cariere de pietriș: una în regiunea Nicolaev și alta în regiunea Cernăuți, precum și un șir de obiecte balneare: baza de odihnă în raionul Odesa și o pensiune în Truskaveț. Astăzi, în privința tuturor obiectelor există un punct de vedere comun că ele trebuie recunoscute, însă mai sunt unele impedimente juridice în privința unor obiecte, care aparțineau anterior sindicatelor.

Problema este că acestea au fost transmise în proprietatea sindicatelor RM după semnarea la începutul anilor 90 a acordului de recunoaștere a proprietății între guvernele Ucrainei și RM. Și acest aspect juridic trebuie reglementat. Există deciziile curților de arbitraj din regiunea Odesa privind recunoașterea proprietăților RM și eu cred că Fondul patrimoniului de stat din Ucraina acum se ocupă de soluționarea acestor probleme. Sperăm că, totuși, se va ajunge la un compromis și noi vom soluționa această chestiune, care are o istorie 1992.

- La ce pretinde Ucraina?

- Ucraina pretinde doar la un obiect amplasat în regiunea orașului Novodnestrovsk. Acesta constituie o parte a barajului CHE-2 de la Dnestrovsk.

- De ce negocierile în această probleme au loc în regim închis?

- Eu nu aș spune că în regim închis. Pur și simplu a fost un interval mare între consultări. Întrevederea anterioară a avut loc în ianuarie trecut. Apoi, mai mult de un an, nu au avut loc contacte în privința aceasta și doar în luna iulie noi am inițiat o întrevedere. Desigur, pentru Ucraina problema recunoașterii proprietății RM asupra bazelor de odihnă nu constituie o proprietate, de aceea ea se află la periferia intereselor Fondului Proprietății de stat.

Problema constă în faptul că Fondul proprietății de stat din Ucraina se subordonează nu Guvernului, dar Parlamentului, de aceea există o anumită inerție în procesul de negocieri. Alte secrete nu mai sunt, în septembrie este preconizată o reuniune a co-președinților comisiei interguvernamentale privind relațiile comerciale între Ucraine și RM, în cadrul căreia va fi examinată și această chestiune. Noi pregătim, de asemenea, ședința comisiei interguvernamentale, la care vor fi examinate protocoalele de recunoaștere a patrimoniului. Dacă acest lucru va fi făcut, atunci vom putea vorbi despre un progres în soluționarea acestor probleme.

- Partea moldoveană este de acord cu o asemenea abordare?

- Cel puțin la nivel de experți nu există contradicții. Eu cred că și la nivel politic nu vor fi, pentru că barajul a fost construit de Ucraina din resursele ei proprii încă pe timpul sovietic, o parte din mijloace a fost alocată din bugetul ministerului unional al energeticii, de aceea partea moldovenească nu poate pretinde la această hidrocentrală.

- Este oare afectată astăzi implementarea proiectelor transfrontaliere, în special cele din cadrul euroregiunilor?

- Desigur, cooperarea transfrontalieră astăzi este afectată, deoarece Ucraina a intensificat controlul la frontiere. Fiecare sporire a controlului de frontieră are un impact negativ și asupra transporturilor, și asupra traversării frontierei, în special, de către cetățenii celor două țări. La noi s-a redus volumul transporturilor, mai ales în partea de sud a Ucrainei și RM, iar acest fapt are un impact negativ asupra volumului comerțului extern. Însă în general, traversarea mărfurilor are loc fără mari probleme, serviciile vamale lucrează foarte bine în acest sens. În cadrul cooperării transfrontaliere noi avem mari speranțe în euroregiunea „Nistru”, creată în 2012, în regiunea Vinnița al Ucrainei și șase raioane din Nordul Moldovei. Astăzi, aceasta se dezvoltă cu succes și are perspective bune.

- Ucraina a declarat că vrea să participe în continuare în reglementarea conflictului transnistrean. Cît este de real acest lucru în situația cînd s-au înrăutățit relațiile între mediatorii în formatul de negocieri „5+2”?

- Ucraina are o poziție clară în problema reglementării transnistrene. Ea constă în faptul că noi pledăm pentru soluționarea pașnică a conflictului transnistrean, la masa de negocieri, în cadrul suveranității RM, ținînd cont de interesele populației din Transnistria. Această poziție este declarată permanent de partea ucraineană, la toate negocierile în formatul „5+2” noi declarăm această poziție și nu renunțăm la ea.

Ucraina este cea mai interesată parte ca acest conflict să fie reglementat cît mai repede. Deoarece noi cu Transnistria avem o frontieră comună de 452 km și nouă nu ne este indiferent ce situație va fi acolo. Dacă acolo va fi pace și ordine, atunci acest fapt va spori și securitatea regiunilor noastre limitrofe: Odesa și Vinnța, care se află la hotarul cu Moldova. De aceea, pentru noi este important ca procesul de negocieri să fie eficient.

Din păcate, nu de Ucraina depinde astăzi avansare procesului de negocieri în direcția progresului. Anul trecut, cînd Ucraina a deținut Președinția OSCE, au am participat la toate rundele de negocieri în formatul „5+2”, în calitate de șef al delegației ucrainene. Și pot să spun că Ucraina a făcut tot posibilul ca să existe progrese în această direcție. Noi am sperat că va fi semnat protocolul privind funcționarea podului de la Gura Bîcului – Bîcioc, care ar fi extins coridorul de transport din Vest, prin Transnistria în Ucraina. Din păcate, acest lucru nu s-a întîmplat, din cauza protestelor din partea Transnistriei și a părții ruse. Deocamdată acestea nu sînt gata să examineze astăzi problemele din „al treilea coș”. Iar fără aceasta, progresul este foarte problematic.

Totodată, în ultimul timp s-a prelungit foarte mult pauza în comunicare dintre liderul Transnistriei Evgheni Șevciuk și premierul Iurie Leancă. Din căte știu, anul acesta nu a avut loc nicio întrevedere a celor doi, deși mediatorii și observatorii au propus organizarea unei asemenea întîlniri în cadrul conferinței privind reglementarea transnistreană din Germania, care a avut loc recent la Munich. La conferințele anterioare au fost organizate întrevederi la nivel înalt, însă anul acesta, din păcate, nu a avut o asemenea întîlnire. Și acest fapt, se pare că încetinește procesul de negocieri, deoarece cînd nu există contacte din parte conducerii părților aflate în negocieri, atunci nu există nici progres în procesul de negocieri.

- În ultimul timp, în presă au apărut informații privind creșterea tensiunii de-a lungul frontierei moldo-ucrainene, pe segmentul transnistrean, despre aplicații militare, desfășurate atît de Transnistria, cît și de Ucraina, nu departe de frontieră. Există riscul declanșării acțiunilor militare în această regiune, în opinia Dvs.?

- Eu nu cred că, astăzi, în condițiile actuale, există pericolul unei confruntări militare între Ucraina și acele unități înarmate care se află pe teritoriul Transnistriei. Desigur, cînd arma stă în cui, atunci potrivit lui Cehov, ea trebuie să împuște odată. De aceea nu trebuie să excludem o asemenea evoluție a situației. Dar și declarațiile lui Evgheni Șevciuk, și informația ce o deținem de la structurile corespunzătoare ale Transnistriei, ce răspund de securitate, vorbesc despre faptul că Transnistria nu are asemenea planuri și intenții. Iar Ucraina cu atît mai mult nu are asemenea planuri – să desfășoare o confruntare militară cu Transnistria.

Faptul că se intensifică regimul de securitate la frontieră – e adevărat. Este amenajată infrastructura comunicațiilor și instalațiilor inginerești, în special. Ucraina își fortifică frontiera pe tot perimetrul, nu doar pe segmentul moldo-ucrainean. Este și firesc: aflîndu-se în situația acțiunilor militare împotriva teroriștilor, pentru care Rusia furnizează armament și mercenari prin regiunile Donețk și Lugansk, Ucraina este nevoită să-și întărească și să controleze în regim sporit frontiera, ținînd cont de faptul că, totuși, pe teritoriul Transnistriei se află un contingent al trupelor ruse. Aplicațiile ce au loc sunt planificate, ele nu au legătură cu acțiuni de pregătire și nu poartă un caracter expansionist.

Dacă revenim la relațiile bilaterale dintre Ucraina Moldova, atunci eu aș vrea să menționez că anul acesta, țările noastre și-au întărit și mai mult relațiile politice și economice. Însuși semnarea pe 27 iunie, la Bruxelles, de către președintele Petro Poroșenko și premierul Moldovei Iurie Leancă a Acordului de Asociere cu UE obligă și vorbește despre multe. Noi într-adevăr devenim parteneri adevărați, care trebuie să acorde unul altuia susținere și să coopereze pe direcția integrării europene. Este perspectiva noastră, viitorul nostru, și cu cît mai repede vom implementa acest acord, cu atît mai repede ne vom mișca spre atingerea standardelor europene.

Moldova astăzi începe pregătirile active pentru alegerile parlamentare. În Ucraina, la fel, vor avea loc alegeri parlamentare, anticipate. Desigur, această situație politică influențează asupra multor procese interne, dar eu cred că, în general, noi avem un climat favorabil pentru cooperare și noi ne construim relațiile anume pe baze pragmatice.

Astăzi, noi nu avem impedimente sau bariere politice pentru a nu soluționa acele probleme, ce mai există în relațiile noastre. Ucraina apreciază foarte mult susținerea, acordată de populația și conducerea RM în actuala situație, în legătură cu agresiunea militară și expansiunea teritoriilor noastre – atît la nivel politic, cît și la nivel bilateral, și pe linia organizațiilor internaționale. Ucraina apreciază și ține foarte mult la această susținere.