Igor Corman: „Eu am auzit multe zvonuri de acest fel, că moldovenii nu vor putea să-şi vîndă producţia şi nu-şi vor putea ţine vinul din butoaie în beciuri...”

Foto: noi.md

Igor Corman a fost ales în funcţia de preşedinte al Parlamentului în luna mai anul trecut. Pînă în prezent acesta nu a fost implicat în scandaluri de amploare. Se deosebeşte de mulţi colegi de-ai săi printr-o poziţie echilibrată. Despre necesitatea sancţinilor internaţionale, cooperarea cu UE şi CSI, dar și despre crearea locurilor de muncă şi apartamentele ieftine pentru deputaţi, Igor Corman a relatat într-un interviu pentru Irina Astahova.

- Săptămîna trecută, Ucraina a semnat cu UE doar partea politică a Acordului de Asociere. Ce va semna Moldova? Deputatul Parlamentului European din partea României, Monica Macovei consideră că Moldova ar putea semna Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană deja în aprilie. Trebuie oare să ne grăbim aşa cu semnarea Acordul de Liber Schimb?

- În primul rînd, noi am parafat Acordul de Asociere cu UE, care include şi Acordul de Liber Schimb, la Summitul de la Vilnius, în noiembrie anul trecut. După parafare nu poate fi făcută nicio modificare în text. Ulterior, documentul poate fi doar semnat şi ratificat. Noi sîntem pregătiţi, însă data semnării nu depinde de noi. Este vorba de momente tehnice de pregătire din partea Uniunii Europene, care efectuează traducerea în limbile oficiale ale UE, verificarea juridică a textelor. Dacă ar fi să vorbim despre termene, atunci au fost numite mai multe: august, iulie, acum şi aprilie. Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso a declarat că semnarea va avea loc pînă în luna iunie curent.

În al doilea rînd, acest subiect este foarte politizat, ca urmare a evenimentelor care au loc în jurul Moldovei. Mai multe întrebări se ridică cu privire la Acordul de Comerț Liber cu UE. Este vorba inclusiv despre interesul nostru de a menţine relaţii economice şi comerciale bune cu Federaţia Rusă. Pentru ca acestea să nu se complice, ca în Ucraina.

Însă, eu totuşi cred că acest Acord nu poate influenţa relaţiile noastre. Preferinţele autonome cu UE deja funcţionează la noi de mulţi ani. Iar acum, practic, nu este nimic nou. Totodată, Moldova are un asemenea Acord de Liber Schimb în cadrul CSI. Este în interesele noastre să avem un asemenea Acord şi cu Uniunea Europeană. Apropo, reprezentanţii Guvernului nostru au prezentat autorităţilor ruse textul Acordului parafat, iar acum aşteptăm un răspuns oficial: există oare prevederi, ce ar putea avea un impact negativ asupra comerţului cu Federaţa Rusă.

- Cine concret a analizat textul acordului de asociere cu UE din punct de vedere al avantajelor şi pierderilor pentru economia naţională? Există vreo analiză în parlament şi au făcut cunoştinţă deputaţii cu aceasta?

- Comisia de profil a Parlamentului a dat o apreciere acestui document încă la începutul negocierilor. În acea perioadă, dețineam funcția de preşedinte al Comisiei politică externă și integrare Europeană și am organizat de 3-4 ori dezbateri publice pe acest subiect, unde a fost invitat negociatorul din partea Moldovei, toţi deputaţii interesaţi având posibilitatea să adreseze întrebări şi să obţină informaţii.

- Atunci era încă în limba engleză?

- Audierile au avut loc în limba de stat şi informaţia a fost prezentată în limba de stat. Textul a fost parafat în limba engleză, de aceea colegii noştri din opoziţie pun accentul pe faptul că oamenii nu ştiau despre ce era vorba. Negocierile poartă un caracter confidenţial şi pînă la parafare textul Acordului nu este făcut public. După parafare, documentul a fost tradus în limba de stat şi în limba rusă. Toţi care au dorit au avut posibilitatea să facă cunoştinţă cu el.

Negociatorii noştri au prezentat date despre faptul că în anumite ramuri ale economiei, unde există riscuri pentru producătorii moldoveni, perioada de amînare a liberalizării comerţului va fi pînă la 10 ani. Toate cerinţele Republicii Moldova au fost luate în considerare. Mai mult, în această perioadă de pînă la 10 ani, producătorii moldoveni vor avea posibilitatea să utilizeze fondurile europene pentru sporirea competitivităţii. De exemplu, programul european de susţinere a agriculturii şi dezvoltării regionale.

- În reţelele sociale sînt invocate şi ale exemple concrete. În special: „Astăzi în republică nu au rămas abatoare, deoarece toate vitele sînt sacrificate în condiţii de casă. Ce va face ţăranul moldovean, cînd, potrivit acordului de asociere cu UE, i se va interzice să producă în gospodăria casnică carne lapte şi alte produse pentru vînzare?”.

- Am auzit multe zvonuri, precum că moldovenii nu-şi vor mai putea comercializa producţia, nu vor mai putea ţine vinul în poloboace în beciuri, nu vor mai putea să-şi taie porcul ...

- Aceste zvonuri sînt bazate pe experienţa românilor, care s-au confruntat cu asemenea probleme.

- România este membră a UE. Noi însă ne aflăm la o altă etapă de dezvoltare a relaţiilor, asemenea cerinţe nu pot fi aplicate Moldovei. Acordul de Liber Schimb şi calitatea de membru al UE sînt lucruri diferite.

- Aţi declarat recent că, în pofida apropierii de UE, „este necesar să continuăm dialogul cu Rusia şi să dezvoltăm relaţiile comerciale şi economice cu ţările din CSI”. Însă ambele partide liberale, săptămîna aceasta, au înregistrat în parlament nişte proiecte de lege, care prevăd ieşirea Moldovei din CSI. Cînd va examina parlamentul aceste proiecte de lege şi cum priviţi aceste iniţiative?

- Fiecare deputat are dreptul la inițiativă legislativă. Însă, pentru ca această iniţiativă să fie inclusă pe ordinea de zi a comisiei, majoritatea membrilor comisiei trebuie să voteze pentru aceasta. Dacă comisia a examinat subiectul şi există raportul comisiei, atunci problema se discută la Biroul permanent. Cu majoritatea voturilor membrilor Biroului, noi putem propune Parlamentului să includă această chestiune pe ordinea de zi. Mai departe, majoritatea deputaţilor trebuie să voteze acest proiect, pentru a fi aprobat. Astfel, o iniţiativă parcurge mai multe etape, la fiecare dintre acestea ea poate să se reţină.

Sînt convins că asemenea iniţiative nu constituie o abordare corectă, este dorinţa unora dintre colegii noştri de a se poziţiona într-un an electoral. Mai mult, eu sînt convins că noi trebuie să utilizăm platforma CSI. Este clar că acolo nu toate funcţionează – de exemplu, situaţia cu exportul vinurilor noastre pe piaţa rusă – pînă în prezent noi nu am primit un răspuns clar de ce s-a întîmplat aşa. Înţelegem că a fost mai mult o decizie politică. Desigur, nu e bine că noi, membrii CSI, nu am putut soluţiona această problemă în cadrul acestei organizaţii nici pînă în prezent.

Aceasta oricum nu înseamnă că noi ar trebui să părăsim această platformă. Ea trebuie folosită şi la nivel parlamentar, şi la nivel guvernamental, deoarece noi avem interese economice şi comerciale comune cu toţi membrii CSI. Înţelegem foarte bine ce înseamnă pentru noi această piaţă, nemaivorbind de canalele de dialog ce există acolo. Eu, de exemplu, în aprilie intenţionez să particip la Asambleea Parlamentară a CSI – este o platformă bună pentru a ne întîlni cu colegii şi a discuta toate problemele.

- De ce examinarea în parlament a problemei sancţiunilor politice internaţionale a fost secretă? Şi de ce Moldova, în general, a aderat la aceste sancţiuni împotriva vecinilor săi apropiaţi şi a principalilor ei parteneri comerciali? De exemplu, primarul unui oraş portuar din Letonia a declarat că dacă vor fi introduse sancţiuni economice împotriva Rusiei, „noi vom fi nevoiţi să mergem cu toţii şi să ne înecăm”, deoarece sancţiunile, vor lovi, în primul rînd în letonieni.

- Noi am decis să organizăm aceste audieri, pentru a discuta situaţia regională în general, cît şi despre un eventual impact asupra ţării noastre. Eu nu am înţeles de ce colegii noştri din opoziţie au refuzat să participe la aceste audieri. Ei, la fiecare şedinţă a Parlamentului, cer ca noi să invităm Guvernul. Iată noi am organizat aceste audieri, însă ei nu au participat.

- Ei argumentează prin faptul că audierile au fost închise.

- Dacă vrem să avem o discuţie deschisă, pentru ca persoanele responsabile să ofere informaţii pentru deputaţi, iar deputaţii să se exprime sincer – este imposibil, știind că fiecare cuvînt răsună în orice difuzor de radio din ţară. Eu cred că a avut loc un schimb constructiv de opinii. Pentru noi este important ca prin acţiunile noastre să nu aducem prejudicii ţării, deoarece situaţia este, într-adevăr, complicată.

Referitor la sancţiuni – da, noi nu am ştiut despre aceasta în Parlament, ni s-a confirmat în cadrul audierilor, că Moldova a aderat la unele acţiuni împotriva celor 18 cetăţeni ai Ucrainei. Această decizie a fost adoptată de Uniunea Europeană, iar Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, după consultările cu Prim-ministrul, a decis să adere la aceste sancţiuni. Eu subliniez că aceste sancţiuni nu sînt împotriva Rusiei, aşa cum spun colegii noştri din opoziţie.

Eu personal m-am adresat către reprezentanţii MAEIE - acum ei elaborează un proiect de lege, care va descrie clar mecanismul de aderare a Moldovei la anumite sancţiuni. Este vorba că noi, tradiţional, aderăm la declaraţiile politice ale UE, aceasta o face MAEIE prin intermediul ambasadei. Dar sînt şi momente importante, cînd trebuie să ştim cum să luăm aceste decizii.

În privinţa sancţiunilor împotriva Rusiei – chiar şi în ţările UE sînt discuţii pe această temă. Unele ţări se pronunţă mai activ „pentru”, dar sînt şi multe ţări care au o atitudine mai precaută şi chiar se pronunţă împotriva acestor sancţiuni. În special, premierul Slovaciei a declarat că dacă Slovacia va adera, atunci ei vor avea foarte mari probleme economice. Cehii au declarat acelaşi lucru. Din păcate, la noi în Moldova sînt politicieni care nu înţeleg acest lucru.

- Dar Ucraina tot este partenerul nostru şi vecinul nostru apropiat. Mîine acei politicieni vor reveni la putere – deoarece totul e posibil – şi atunci cum veţi colabora cu ei ?

- De aceea eu consider că noi tebuie să avem o poziţie comună, reieşind din interesele ţării, nu tebuie să cedăm emoţiilor de moment. Declaraţia, pe care am adoptat-o în Parlament este una corectă. Este firesc că Moldova pledează pentru integritatea teriotorială a Ucrainei şi a altor ţări. Noi şi acum sîntem împotriva independenţei Kosovo, Osetiei de Sud...

- De ce atunci trimiteţi ostaşi moldoveni în Kosovo?

- Aşa a fost şi înainte, Moldova participa la operaţiunile de menţinere a păcii în Irak, în Kosovo, sub mandatul ONU.

- Dar acolo sînt forţele NATO.

- Toate argumentele acelei părţi sînt că aceasta este important pentru soldaţii noştri, fiind contribuţia Moldovei la procesele de asigurare a securității în regiune. Este o participare tehnică. Noi împreună am adoptat această decizie în Parlament.

- A calculat oare Coaliţia consecinţele în urma înrăutăţirii eventuale a relaţiilor cu Rusia? În 2013, transferurile de bani de la muncitorii moldoveni de peste hotare au constituit 1,6 mild. dolari, dintre care 1,1 mild. dolari, sau 70% - din Rusia. Acest volum de bani este comparabilă cu volumul întregului export moldovenesc. E gata oare ţara să creeze suficiente locuri de muncă pentru revenirea moldovenilor de peste hotare, chiar dacă astăzi ministrul muncii afirmă că 60% dintre şomerii noştri nu vor să lucreze cu salariul propus în mărime de minimul de existenţă?

- Aceasta este cea mai mare problemă. Toţi cunosc perfect că modelul european de dezvoltare ţării noastre este unul pozitiv. Cu atît mai mult că noi nu avem altă posibilitate de a moderniza ţara decît să introducem standardele europene şi să utilizăm ajutorul UE. Pe de altă parte, problema noastră este că în jurul nostru au loc procese geopolitice complicate, Rusia a venit cu un alt proiect în baza Uniunii Vamale.

Noi ne-am pomenit într-o situaţie dificilă. Cu atît mai mult că la noi forţele politice se gîndesc mai mult cum să divizeze societatea, dar nu cum să o consolideze. Este o problemă foarte mare, ţinînd cont de faptul că degrabă vin alegerile. E mai uşor să vii cu probleme geopolitice, decît să spui ce trebuie să facem pentru a ridica nivelul de trai al cetăţenilor. Eu sînt convins că integrarea europeană şi relaţiile bune cu partenerii din Est trebuie să există, acest lucru este foarte important, una fără alta nu poate fi.

Nu putem renunţa la agenda europeană şi noi trebuie să facem tot posibilul pentru a-i convinge pe partenerii noştri că Moldova este o ţară-prietenă şi că parcursul nostru european nu înseamnă confruntare. Dar riscurile există. Eu sper foarte mult că Moscova va înţelege particularităţile situaţiei din Moldova. O bună parte a cetăţenilor noștri au o atitudine prietenoasă faţă de Rusia şi nu este corect să schimbăm această situaţie prin anumite acţiuni poltice.

Recent, Rusia a modificat condiţiile de aflare pe teritoriul său a cetăţenilor străini. În țară această situaţie nu a fost explicată. Este necesar ca cetăţenii noştri să fie informaţi despre faptul că este vorba despre măsurile pe care partea rusă are dreptul să le adopte faţă de toţi cetăţenii străini, iar asta se referă nu doar la moldoveni.

În paralel, Guvernul nostru a demarat procesul de negocieri pe marginea Acordului de migraţie legală, pentru ca cetăţenii noştri să aibă contracte de muncă, să beneficieze de protecţie socială în Rusia. Noi, de asemenea, sîntem interesaţi ca în acest proces să fie făcută ordine, dar nu exclud faptul că o parte dintre cetăţenii noştri se vor întoarce acasă în aprilie, mai. Se preconizează realizarea unor proiecte de infrastructură, care vor crea noi locuri de muncă. În acest sens, se poartă negocieri şi cu UE. În orice caz, dacă aceasta se va întîmpla, atunci va fi o problemă pentru noi.

- Vorbiţi despre locuri de muncă. Dar oamenii deja se revoltă. De exemplu, au fost făcute publice rezultatele concursului de construcţie a drumurilor, care din nou a fost cîştigat nu de companiile moldoveneşti. Şi din nou, locurile de muncă au fost date străinilor.

- Muncitorii vor fi din Moldova. Cred că este în interesul companiilor care au cîştigat tenderul, să angajete muncitori locali, pentru a-şi optimiza cheltuielile.

- De ce autorităţile moldovene nu îşi protejează piaţa muncii prin lege, nu promovează o politică protecţionistă dură? Or, ţările dezvoltate fac acest lucru, în pofida cerinţelor privind protecţia concurenţei. Cînd iese ministrul muncii doamna Buliga şi se adresează către angajatori pentru ca ei să ofere locuri de muncă şi salarii pentru gastarbeiteri, nu este clar. Deoarece statul are pîrghii pentru a susţine angajatorii, nu doar prin cuvinte.

- Da, aici există o problemă, trebuie să ne gîndim.

- Socialiştii intenţionează să colecteze un milion de semnături în susţinerea Uniunii Vamale, Ce atitudine aveţi faţă de ideea unui referendum naţional privind alegerea vectorului extern al ţării?

- Eu cred că aceasta este o politizare a problemei, ei pur şi simplu se gîndesc la alegeri, iar principalul referendum vor fi alegerile din toamnă. Toate partidele vor vedea concret ce curs este susţinut de alegători. De aceea, eu le-aş recomanda partidelor să le explice oamenilor poziţia lor, fiecare are argumentele sale.

- Ieri, Curtea Constituţională a adoptat o decizie privind neconstituţionalitatea prevederii politicii bugetar-fisciale pentru 2014, potrivit căreia au fost majorate accizele la ţigări. Liberalii afirmă că, în ultimul an, ei deja au cîştigat 17 dosare la CC. Am fost martorii nu unui scandal privind unele scăpări în proiectele de lege. De ce legislatorii admit atît de multe încălcări ale Constituţiei?

- Nu voi comenta deciziile CC, să o facă analiştii şi comentatorii. Problema există şi ea este una sistemică. Potrivit legislaţiei, politica bugetar-fiscală trebuie prezentată Parlamentului în luna iulie, pentru ca deputaţii să aibă posibilitatea să examineze proiectul, pînă în octombrie, apoi să dezbată proiectul bugetului. Dar ce se întâmplă? Noi primim atât proiectul politicii bugetar-fiscal, cât şi cel al bugetului la sfîrşitul lunii noiembrie. Acestea fiind nişte documente foarte voluminoase.

Guvernul are întotdeauna explicaţii pentu întîrziere – sau negocierile cu FMI, sau alte nuanţe. Ulterior, în regim de urgenţă, asemenea documente voluminoase şi complicate trec prin comisia economică, mai ales în a treia lectură, cînd se adună o sumedenie de amendamente, iar deputaţii nu au posibilitatea să examineze detaliat pentru ce votează. În consecinţă au loc asemenea surprize deja la începutul anului. Pe de altă parte, există transparenţă – totul se clarifică în cele din urmă şi se soluţionează. Or, este important rezultatul final.

- Poate trebuie operate nişte modificări pentru a pedepsi ministrul Finanţelor pentru întărziere? Iar organizaiile internaţionale trebuie să înţeleagă că noi avem legi şi să nu impună autorităţile noastre să le incalce.

- Nu e totul atît de simplu precum pare. Noi sîntem interesaţi să avem relaţii bune cu partenerii.

- Comisia de la Veneţia şi Biroul OSCE pentru instituţiile democratice şi drepturile omului nu recomandă autorităţilor moldovene să modifice Codul Electoral într-un an electoral. Dar salută iniţiativa de reducere a pragului electoral de la şase pînă la patru procente. Va insista oare Partidul Democrat, pe care îl reprezentaţi, asupra modificării sistemului electoral sau la reducerea pragului electoral?

- Însăşi ideea sistemului electoral mixt aparţine liberal-democraţilor. Ei, încă la alegerile din 2009-2010, au venit cu această idee. Colegii noştri au înregistrat iniţiativa privind sistemul majoritar, care prevede alegerea deputaților nu în baza listelor, ci direct. Însă, în final, colegii mei din Partidul Democrat au decis că meargă la compromis. Noi ştim că oamenii sînt nemulţumiţi, ei nu ştiu pe cine aleg. Desigur că au fost discuţii şi în Coaliţie, cum să procedăm. După cum au spus colegii noştri, în principiu, nu au fost împotrivă, dar trebuia consultată opinia Comisiei de la Veneţia. Astfel, eu am expediat iniţiativa pentru examinare – înainte ca proiecul să fie înregistrat în Parlament.

Era clar încă la sfîrşitul anului trecut că noi nu ne încadrăm în termene, pentu a modifica legislaţia. Însă dacă viitorul Parlament va dori să revină la această problemă, atunci deja există opinia Comisiei. Aşa că acest lucru nu a fost făcut în zadar. Eu personal consider că nu este important ce sistem funcţionează. În diferite ţări sînt diferite sisteme, nu există vreo dovadă că unul este mai bună ca altul. Important este ca să fie create condiţii democratice pentru alegeri, deoarece într-o ţară democratică toate sistemele sînt bune. Dacă există probleme cu democraţia, atunci toate sistemele nu funcţionează cum trebuie. În ceea ce priveşte pragul electoral - nu au fost discuţii. Dacă va exista voinţă politică din partea majorităţii, atunci această modificare va fi adoptată.

- Vitalie Catană, cunoscut prin viziunile sale extremiste, şi-a trtras candidatura la funcţia de ministru al apărării. Pe cine vedeţi Dvs. în acest post? Ce decizie a doptat Coaliţia privind candidatura la funcţia de ministru al Apărării?

- Este componenta Coaliţiei – Partidul Liberal Reformator – potrivit partajării politice, ei au dreptul să propună candidatura la postul de ministru al Apărării, apoi premierul propune candidatura preşedintelui. Însă cred că ar fi normal ca discuţia să aibă loc în Coaliţie, membrii căreia trebuie, cel puţin, să asculte argumentele pro şi contra, deoarece funcția de ministru al Apărării este una importantă. Însă discuţii în Coaliţie nu au fost.

Acum nu există o candidatură nouă şi eu înţeleg că este dificil să găseşti una potrivită. Eu nu vreau să vorbesc personal despre fostul candidat, cu atît mai mult cu cît el a lucrat în cabinetul meu cîteva săptămîni. Şi nu va fi corect, ca să-i dau eu o apreciere. Dar sper că se va găsi un candidat demn, care cunoaște bine armata, raţional, capabil să soluţioneze probleme dificile. Şi va fi bine dacă va fi o figură politică, cu suficientă experienţă.

- Moldova deja de cîţiva ani, luptă în zadar cu corupţia. Iar în ultimul timp, o face din contul numeroaselor proiecte internaţionale. Însă carul şi acum e acolo. Moldovenii spun: noi iertăm autorităţile pentru corupţie, în numele integrării europene. Iată vor veni europenii şi îi vor pune la dubă pe cine trebuie. Dar singuri, ce, nu sîntem capabili să luptăm – pur şi simplu, mă scuzaţi, să guvernăm cinstit?

- Este o problemă majoră şi eu înţeleg perfect nedumerirea cetăţenilor că noi vorbim mult, dar ei nu văd niciun rezultat. Ce pot face eu concret, reieşind din funcţia mea? Noi am adoptat întregul pachet de legi privind reforma justiţiei, nu a fost uşor, mai ales dacă ţinem cont de problema majorării salariilor pentru judecători. Anul trecut a fost creată Comisia Naţională pentru Integritate, care trebuie să se ocupe de conducerea de vîrf. Am făcut unii paşi şi aceştia sînt corecţi.

Dar cea mai mare problemă este mentalitatea. Oricît nu am vorbi despre corupţie, dar pînă cînd cetăţenii nu vor înţelege că nu trebuie să dea mită, situaţia nu se va schimba. În Germania, fiecare cetăţean, dacă doar se gîndeşte că cineva face ceva ilegal, imediat sună instiuţiile abilitate şi transmite informaţia. El înţelege că, corupţia este împotriva lui. Ceţătenii trebuie să înveţe să-şi caute dreptatea prin metode legale. Este presa, care joacă un rol imporant în acest proces.

- De ce, apropo, parlamentul a înlăturat presa de la monitorizarea propriu-zisă a procesului legislativ?

- Haideţi să privim situaţia real. În anul 2009, cînd Parlamentul activa în această clădire, aici erau 3-4 camere, ele se aflau în sală. În procesul de democratizare au apărut mai multe organe de presă, acum deja avem 20-30 de camere în Parlament. Cînd a fost planificată reparaţia, a fost luat în considerare numărul anterior al jurnaliştilor şi loja pentru presă nu a fost extinsă. Astăzi, noi avem 250 de reprezentanți ai instituțiilor mass-media acreditați, care pot spune că au dreptul să folosească camera. Iar cu camera, de regulă, vin două persoane: operatorul şi reporterul. Avem circa 400 de jurnalişti şi 100 de deputaţi. Nu există posibilităţi reale de a-i amplasa în sală pe toţi.

- Nu contribuie oare la adîncirea neînţelegerii dintre putere şi societate politica socială a legislatorilor, care consideră că copiii lor merită mai mult să beneficieze de asistenţa de stat decît restul cetăţenilor? Este vorba despre noua lege ce prevede modificarea sistemului de indemnizaţii pentru mame.

- Noi am discutat această chestiune în partid. Eu înţeleg că acolo există o problemă: unii oameni profită de imperfecţiunea sistemului şi bugetul suferă pierderi din această cauză. Însă faptul cum a fost prezentată această informaţie şi că tinerele mame au ieşit la protest – nu este corect. Sistemul oricum are nevoie de modificări.

- Cu ce s-a încheiat scandalul privind construcţia apartamentelor pentru deputaţi la preţuri reduse?

- Este un scandal artificial. S-a creat chiar impresia că el a fost organizat. Ideea construcţiei aparlamentelor - nu doar pentru deputaţi, dar şi pentru angajaţii Secretariatului, care locuiesc în cămine – a fost înaintată de ceva timp. Iniţiativa a venit de la toate grupurile parlamentare şi eu (acest lucru la-ar fi făcut orice alt conducător în locul meu) am adresat demersul Guvernului, pentru a examina posibilitatea elaborării proiectului de construcţie în baza partaneriatului public privat – fără utilizarea banilor publici. Aceasta era doar o idee, cu care noi am venit la Guvern. Dar cum a ieşit în presă? De unde asemenea date? Unii deputaţi deja au refuzat, nu ştiu dacă vor mai fi doritori.