Raport: Societatea percepe partidele politice din Moldova ca fiind printre cele mai corupte instituţii

Foto: greecetoday.ru

Societatea percepe partidele politice din Republica Moldova ca fiind printre cele mai corupte instituţii. Acestea sînt devansate doar de sistemul judiciar, parlament şi poliţie. În același timp, circa 75% dintre respondenţi consideră că partidele sînt corupte şi extrem de corupte. Acestea sînt concluziile unui studiu realizat de Transparency International Moldova, care vizează doi piloni ai Sistemului Naţional de Integritate – partidele politice şi societatea civilă.

Potrivit agenţiei "Infotag", în studiu se spune că "credibilitatea partidelor politice este destul de joasă: conform Barometrului de Opinie Publică, doar 14,2 % din respondenţi au încredere în partide".

"Această situaţie este determinată de un şir de probleme ce ţin de independenţa, transparenţa şi responsabilitatea partidelor politice, precum şi de realizarea angajamentelor anticorupţie asumate de ele", se spune în document.

Autorii studiului menţionează că, deşi cadrul legal oferă, în general, un mediu propice înfiinţării şi activităţii partidelor politice, există confuzii privitor la activităţile care pot fi realizate de partide, iar aplicarea normelor privind suportul financiar direct din partea statului va putea fi iniţiată doar din 2015 şi 2017, respectiv pentru alegerile locale generale şi cele parlamentare. "Credibilitatea informaţiilor din rapoartele financiare ale partidelor politice pare a fi joasă. Deşi există prevederi legale ce ţin de responsabilitatea partidelor politice, acestea sînt lacunare, rapoartele sînt prea generale, nu sînt supuse unui audit extern, capacităţile autorităţilor abilitate de verificare a partidelor politice şi prevenire a fraudelor sînt insuficiente", se mai spune în document.

Autorii mai notează că "documentele statutare ale partidelor cer membrilor anumite standarde de moralitate şi integritate, însă acestea sînt definite vag".

"Integritatea nu pare a fi criteriul de bază în promovarea persoanelor pe liste de partid, cariera fiind determinată mai mult de contribuţia membrului la formarea bugetului partidului. Amploarea traseismului politic, dar şi contextul în care deputaţii îşi părăsesc partidele pe listele cărora au intrat în Parlament îngrijorează publicul, care este predispus să perceapă aceste schimbări de ideologie ca manifestări ale lipsei de democraţie, a autoritarismului politic şi a corupţiei politice", se mai precizează în studiu.

Autorii studiului recomandă concretizarea prevederilor referitoare la activităţile permise partidelor politice, astfel încît să se asigure caracterul non-profit al acestora; punerea în aplicare a normelor privind alocarea partidelor politice a mijloacelor din bugetul de stat; sporirea transparenţei finanţelor partidelor politice şi campaniilor electorale.

În ceea ce priveşte societatea civilă, raportul constată că asociaţiile obşteşti se confruntă cu mai multe probleme, cea mai gravă fiind viabilitatea financiară joasă, cauzată de o dependentă excesivă a bugetelor de granturile externe.