Avocat: În Moldova, a oferi bani pentru ca deputaţii să părăsească fracţiunea nu este o crimă

Foto: europalibera.org

Scandalul iscat în jurul tentativei de mituire a devenit un eveniment important în viaţa politică a Moldovei. Acest caz este comentat activ de politicieni şi experţi. Un corespondent al agenţiei "Infotag", a discutat despre aceasta cu fostul judecător la CEDO din partea Moldovei, avocatul Stanislav Pavlovschi, care şi-a exprimat opinia şi în privinţa problemelor actuale ale sistemului judecătoresc, independenţa judecătoriilor, coliziunile dintre Codul penal al Republicii Moldova şi atacurile raider asupra băncile moldoveneşti.

"Infotag": Recent sursele mass-media din Moldova au relatat despre reţinerea a două persoane, care se spune că intenţionau să dea mită unui deputat al parlamentului pentru ca acesta să părăsească fracţiunea din care face parte. Mai tîrziu s-a aflat că o parte din banii pentru mită au fost eliberaţi de o bancă comercială autohtonă - "Moldindconbank". Aţi putea să comentaţi situaţia?

Stanislav Pavlovschi: Am impresia că aceste două evenimente au legătură. Voi preciza din start. Salut lupta cu corupţia, dar cu o singură condiţie: aceasta trebuie să aibă loc în cadrul legislaţiei în vigoare şi cu respectarea tuturor principiilor unui proces echitabil, inclusiv prezumţia de nevinovăţie. În cazul de faţă, presupusa tentativă de a transmite unui deputat bani pentru a părăsi fracţiunea nu este un act de corupţie. Potrivit prevederilor Codului penal al Republicii Moldova (CP) corupţia este remunerarea - citez - "pentru a îndeplini sau nu ori pentru a întîrzia sau a grăbi îndeplinirea unei acţiuni în exercitarea funcţiei sale sau contrar acesteia". Părăsirea fracţiunii nu face parte din atribuţiile unui deputat al parlamentului. Transmiterea ipotetică a acestor bani în Moldova nu este o crimă. Acest fapt este clar indicat în CP al Republicii Moldova.

Ieri internetul era plin de mesaje despre faptul că "Moldindconbank" ar spăla bani. Era vorba, dacă nu greşesc, despre sute de milioane. Consider că astfel de atacuri informaţionale la adresa băncii sînt inadmisibile. Dacă autorităţile au dovezi de comiterea unei infracţiuni (iar spălarea de bani este o infracţiune), atunci organele de drept trebuie să tragă la răspundere persoanele vinovate, nu să atace instituţiile financiare. Amintesc că "Moldindconbank" face parte din grupul celor mai mari bănci şi deserveşte mii de contribuabili şi clienţi. Atacurile la adresa băncii încalcă drepturile sale. Să nu uităm, de asemenea, că "Moldindconbank" face parte din băncile care formează sistemul şi zădărnicirea artificială (fără a fi demonstrată în instanţa de judecată - Aut.) a imaginii sale reprezintă un pericol serios pentru siguranţa financiară a republicii. Cred că aceste acţiuni au loc cu scopul de a acapara banca de către unele persoane. Sînt adevărate sau nu aceste presupuneri – timpul va arăta.

"I": Săptămîna trecută Adunarea generală a judecătorilor a încheiat procedura de alegere a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Astfel, după cîteva încercări eşuate, s-a încheiat formarea noii componenţe a CSM. Acest fapt va facilita reformarea sistemului judiciar?

S.P.: Toată această poveste cu alegerea membrilor CSM deja a devenit plictisitoare. Dacă la început toţi cu sufletul la gură urmăreau competiţia dintre grupurile care îşi înaintau candidaţii, acum privesc această situaţie cu ironie şi profundă dezamăgire. Şi toate iluziile mele despre faptul că vom reuşi să formăm un CSM profesional, independent şi moralist au dispărut. Aş dori să greşesc, dar mă tem că acest fapt nu va avea loc. CSM urmează să întreprindă un şir de măsuri cardinale pentru a obţine încrederea societăţii moldoveneşti şi să demonstreze că activează nu în favoarea intereselor unei singure persoane, ci pentru interesele tuturor. Îi va reuşi oare – timpul va arăta.

"I": Cît de independent este CSM în ceea ce priveşte deciziile sale şi este oare necesară această structură în forma în care există la moment? Este oare CSM în loc de un aşa-numit "purgatoriu" pentru judecători o "protecţie" pentru judecătorii neglijenţi şi corupţi?

S.P.: Părerea că CSM este, cum v-aţi exprimat, un "purgatoriu" pentru judecători este destul de răspîndită, dar trebuie să vă dezamăgesc – este greşită. Potrivit legii "cu privire la CSM", Consiliul este o instanţă creată pentru organizarea şi funcţionarea sistemului judecătoresc, garantînd independenţa puterii judecătoreşti. Aşadar, principala sarcină a CSM este organizarea administrării calitative a justiţiei. Îşi îndeplineşte oare CSM funcţiile? Într-o oarecare măsură, adică tehnic, - da. Totodată, mulţi jurişti sînt convinşi că timp de 22 de ani de independenţă, în Moldova nu s-a reuşit crearea unui sistem judecătoresc independent. Şi într-o măsură semnificativă, vina o poartă însuşi CSM. Aş vrea să cred că noua componenţă a CSM se va ocupa serios de această parte a obligaţiunilor sale, şi nu se va limita doar la funcţia de "protecţie".

"I": Care este aprecierea Dvs. a luptei cu corupţia în rîndurile funcţionarilor sistemului judiciar în 2013?

S.P.: Nivelul de contracarare a corupţiei în rîndurile funcţionarilor sistemului judiciar nu corespunde scării de răspîndire a acestui fenomen. Se creează impresia că, sau conducerea Moldovei duce lipsă de voinţă politică pentru a face faţă acestui fenomen ruşinos, sau specialiştii care sînt responsabili de această activitate sînt incompetenţi şi degeaba îşi primesc salariul. Dacă anterior procurorii se plîngeau că legea nu le permite să activeze, deoarece judecătorii, de exemplu, au imunitate, acum acest obstacol a fost înlăturat. Imunitatea a fost anulată şi ce? Numărul persoanelor din sistemul judiciar depistate că ar fi corupte a crescut brusc? Nu! Înseamnă că problema nu era imunitatea, ci lipsa de dorinţă de a munci sau incompetenţa.

"I": În ce măsură judecătorii moldoveni percep metodele europene de administrare a justiţiei? Mărirea salariilor judecătorilor a fost un stimul în acest sens?

S.P.: Părerea mea, mulţi judecători moldoveni nu au idee cum funcţionează sistemele juridice europene. Pentru deciziile pe care le emit, în orice stat european nu doar că ar fi demişi din funcţie, dar ar fi judecaţi. La noi însă funcţionează alte principii şi criterii. Nivelul de „cumetrism” şi „nănăşism” este prea mare. Dacă acest fenomen nu va fi înlăturat, este inutil să vorbim despre implementarea practicii europene de administrare a justiţiei. Şi nici un fel de salarii, nici de 1-2 mii de euro, nu vor aplana situaţia.

"I": Judecătorul şi procurorul într-un litigiu din Moldova sînt parteneri, atenţi la argumentele celuilalt sau oponenţi înrăiţi?

S.P.: La noi există o oarecare neglijare în ceea ce priveşte activitatea avocatului. Procuror – da, judecător – desigur, ei decid totul, iar avocatul este o formalitate de prisos. Această opinie greşită este răspîndită intenţionat de cei corupţi, pentru ca lor să le fie mai uşor să ia mită. Cu adevărat însă, rolul avocatului în procesul de judecată este unul principal. Avocatul este unica figură procesuală, care, în mod direct, apără drepturile oamenilor. Dacă avocatul nu este suficient de pregătit, soarta clientului său este determinată. De aceea, statul este obligat să asigure o instruire calitativă a avocaţilor. Vorbesc, în primul rînd, despre dreptul la acces la profesie, adică obţinerea studiilor superioare.

"I": Parlamentul moldovenesc pregăteşte un nou proiect de lege potrivit căruia unor categorii de funcţionari de stat li se oferă dreptul de a obţine licenţa de avocat fără stagiere sau examene. Această decizie nu va deveni oare pentru tot felul de pungaşi o "uşă din spate" la sistemul judiciar?

S.P.: Şi avocaţii, şi procurorii, şi judecătorii trebuie să dispună de o instruire primară, care le-ar permite să-şi îndeplinească atribuţiile fără daune pentru societate. Pe viitor, aceste trei categorii de specialişti trebuie să fie interşanjabili. deoarece experienţa lor este suficientă pentru a exercita astfel de funcţii. Cred că interschimbabilitatea judecătorilor, avocaţilor şi procurorilor ar fi o decizie benefică pentru sistemul juridic moldovenesc. Însă accesul altor specialişti în profesie trebuie să aibă loc doar prin stagiere şi examen. În caz contrar, este inevitabil accesul la sistem al oamenilor cărora protecția drepturilor omului în Moldova le este străină.