Pentru unii e ziua antiperspirantelor, iar pentru alţii – sărbătoare sfîntă!

Foto: army.md

Potrivit legislaţiei, ziua Armatei Naţionale în Moldova este sărbătorită pe 3 septembrie. Însă cea mai mare agitaţie se face totuşi în jurul datei neoficiale de 23 februarie. Pentru bărbaţii care şi-au făcut serviciul militar în Forţele Armate ale URSS, această sărbătoare va rămîne o zi specială în calendar, ce simbolizează onoarea, bărbăţia şi curajul. Printre cei care au rămas fideli tradiţiei sînt şi multe personalităţi cunoscute din ţară.

„Am făcut serviciul militar pe lacul Baical, la un obiect secret, amplasat sub pămînt, la o adîncime mare, - a relatat pentru NOI.md interpretul Anatol Dumitraş. – Am fost radiotelegrafist şi făceam legătura printr-un satelit din cosmos. Trăiam în condiţii grele, dar nu-mi pare rău că am avut asemenea experienţă. Ţin minte că pe 23 februarie, pe noi, soldaţii, ne hrăneau cu ceva deosebit – ne dădeau ouă fierte şi cafea cu lapte. Anterior, această sărbătoare o marcam împreună cu camarazii de arme, ne aminteam de slujba în armată, priveam albumele cu fotografii. Acum, desigur, sărbătorim mai modest. Păcat că acum nu mai este acea armată. Pe soldaţii de astăzi eu nu-i văd cu arma în mînă, dar cu tîrnăcoape şi lopeţi. Armata Sovietică a fost o bună şcoală de viaţă!”

Interpretul Ricu Vodă, nu a făcut armata, din cauza problemelor de sănătate, însă în fiecare an, sărbătoreşte data de 23 februarie cu prietenii.

„Pentru mine această sărbătoare nu şi-a pierdut actualitatea, deşi acum eu trăiesc cu totul în altă ţară, - a relatat pentru NOI.md Ricu Vodă. – Nu am fost în pielea soldaţilor, dar ca artist, am susţinut multe concerte în unităţile şi garnizoanele militare, am cîntat pentru militarii din Germania, Ungaria şi chiar din Mozambic. De aceea, 23 februarie este o zi sfîntă”.

Directorul teatrului „A. Cehov”, actorul Constantin Haret şi-a făcut datoria militară deja în Armata Naţională, însă în pofida acestui fapt, el sărbătoreşte 23 februarie ca principala sărbătoare „bărbătească” a ţării.

„Am primit ordinul de înrolare la 25 de ani, cînd lucram deja la teatrul „Ginta Latină”. Puteam scăpa de această obligaţie, însă am decis să merg în armată. Din copilărie am visat să fiu soldat al trupelor de paraşutare şi chiar m-am pregătit să intru la Colegiul militar superior din Reazani. Am fost înrolat într-o unitate din Floreşti. Odată, colegii mei de la teatru, aflîndu-se într-un turneu în regiune, au venit la mine în ospeţie. Ei şi azi îşi amintesc cum eu le ceream bani pentru bomboane – eram un mare amator de dulciuri în armată. Deşi oficial, la noi nu se sărbătoreşte 23 februarie, pentru mine această zi este un prilej de mîndrie”.

Şi pentru favoritul publicului moldovenesc, Ion Suruceanu, 23 februarie, de asemenea, ocupă un loc important în lista sărbătorilor.

„De tînăr, mă ocupam cu arta, de aceea, eu nu am mai ajuns în armată. Însă toţi fraţii mei au făcut serviciul militar, iar în familia noastră, în fiecare an, pe 23 februarie, noi ridicam paharul pentru această sărbătoare nobilă şi bărbătească. Pînă în prezent am o atitudine pozitivă şi nu îmi voi schimba niciodată atitudinea faţă de această dată!”.