Ana Guţu propune introducerea licenţei pentru livrarea coletelor de peste hotare

Foto: noi.md

Xenia Florea

Zilele acestea, grupul parlamentar al liberalilor reformatori a înregistrat o nouă iniţiativă legislativă. Ana Guţu, Vadim Vacarciuc, Vadim Cojocaru, Anatol Arhire şi Ion Hadârcă propun introducerea licenţei pentru prestarea serviciilor de păstrare, colectare şi transport internaţional ale coletelor poştare (inclusiv a bagajului neînsoţit).

Deputaţii nu ascund faptul că principalul scop al proiectului este luarea sub control a fluxului de colete ale miganţilor moldoveni. Şi desigur, să obţină profit. Potrivit estimărilor autorilor, introducerea acestui tipde licenţe va aduce anual la buget de la 4 pînă la 10 mil. de lei.

Toate-s vechi şi nouă-s toate ...

Ana Guţu şi colegii ei nu sînt originali în propunerea lor. Doi ani în urmă, au fost deja elaborate modificările la Legea cu privire la licenţere şi propuse spre examinare de către Ministerul Finanţelor.

Ministerul Finanţelor propunea să introducă licenţa pentru păstrarea, colectarea şi transportul coletelor poştale de la 1 iulie 2012. Camera de licenţiere, potrivit intenţiei autorilor, trebuia să elibereze asemenea licenţe pe un termen de un an, iar acestea trebuiau să coste circa 2,5 mii lei.

Precum explica ministrul de Finanţe de atunci, Veaceslav Negruţa, guvernul intenţiona astfel să lupte cu schemele de escrocherie în transportul internaţional de bagaje neînsoţite, să legalizeze acest tip de activitate, să introducă o taxă rezonabilă pentru aceste operaţiuni de export-import şi să suplinească, totodată, bugetul.

Toţi ştiu foarte bine că în afara metodelor oficiale de transmitere internaţională a bagajelor (prin intermediul ÎS „Poşta Moldovei”, a corporaţiilor DHL, TNT, FedEx, UPS sau de însoţire a încărcăturii), există un şir de canale ilegale, care s-au transformat într-o afacere profitabilă.

De exemplu, prin intermediul însoţitorilor de vagoane ai trenului Chişinău-Moscova (costul acestui serviciu este de circa 200 de lei). Sau transmiterea coleterlor de la moldovenii din Italia, Franţa, Spania sau Portugalia cu microbuzele (transportarea 1 kg costă de la 1 pînă la 2,5 euro).

Ministerul Finanţelor a elaborat atunci proiectul de lege, în urma unei verificări speciale. Aceasta a arătat că, deseori, costul coletelor transmise prin şoferii microbuzelor depăşea semnificativ limita de 200 de euro nesupusă taxelor vamale. Mai mult, în bagajele transportate, vameşii găseau droguri, loturi comerciale sau mărfuri ce urmau a fi declarate în vamă şi achitate taxele respective.

Însă pînă la introducerea licenţelor la transmiterea coletelor în 2012 nu s-a ajuns. Ori, autorităţile au decis să nu strice relaţiile cu migranţii, care s-au stabilit în Italia sau Portugalia: totuşi, această categorie de ceteţeni constituie o bună parte a electoratului PLDM şi PL. Sau cineva avea un interes personal în această afacere.

De la licenţă la taxe vamale speciale şi înapoi

A doua încercare a autorităţilor de a cîştiga de pe urma coletelor trimise de gastarbeiteri a avut loc în 2013. Însă noile reguli nici nu au reuşit să intre în vigoare, că pe site-ul Serviciului Vamal a apărut un ordin, potrivit căruia toate coletele neînsoţite, transmise în Moldova, trebuie supuse taxei vamale.

S-a iscat un scandal. Conducătorii Serviciului Vamal au avut o videoconferinţă foarte tensionată cu reprezentanţii diasporei moldoveneşti. Şi Vama a cedat.

În locul taxei speciale, expeditorilor pachetelor şi coletelor li s-a propus să îndeplinească declaraţii vamale, unde trebuiau incluse toate obiectele ce se află în colet. Şi să anexeze la declaraţie copia buletinului de identitate.

„Noi vrem să punem capăt speculaţiilor. Vrem ca fiecare bagaj să aibă documente de însoţire şi astfel să se reducă contrabanda cu mărfuri. Bunurile nu vor fi taxate, legea spune că noi nu avem dreptul să facem acest lucru. Proiectul se referă doar la metoda de control şi nu prevede noi taxe sau restricţii. Astfel, noi îi vom proteja pe cetăţenii oneşti de grupările criminale”, a declarat atunci şeful direcţiei juridice a Serviciului Vamal, Adrian Morărescu.

Despre migraţia „quasi-permanentă” şi consecinţele ei

Propunerea de reanimare a ideii introducerii licenţelor pentru livrarea coletelor de peste hotare şi înapoi este motivată de liberalii reformatori prin faptul că „migraţia quasi-permanentă a cetăţenilor moldoveni a condus la o creştere semnificativă a volumului de colete, transportate din/în Moldova”. Iar vinovată de acest fapt este ... România.

„Circulaţia cetăţenilor devine tot mai intensă în contextul faprului că o parte considerabilă a cetăţenilor RM în ultimii ani şi-au redobîndit cetăţenia României, fapt ce le permite să circule liber în spaţiul european”, se arată în nota explicativă la proiectul de lege. Iar circulaţia intensă a cetăţenilor, spun autorii proiectului, duce la fluxul intens al trimiterilor poştale.

Nu este exclusă că iniţiativa legislativă a deputaţilor Guţu, Vacarciuc, Cojocaru, Arhire şi Hadîrcă constituie o banală promovare a unor interese.

Anume în momentul înregistrării proiectului la secretariatul parlamentului, circa o sută de şoferi de microbuze, ce transportă colete şi pasageri peste hotare, s-au întîlnit cu conducerea Serviciului Vamal. Şoferii s-au plîns pe problemele apărute în vamă şi şi-au manifestat interesul faţă de obţinerea unor licenţe „pentru o conclucrare mai bună cu Uniunea Europeană”. Şeful Serviciului Vamal, Tudor Baliţchi le-a răspuns că problemele licenţerii nu sînt de competenţa vamei.

În nota explicativă a proiectului de lege al liberalilor reformatori plîngerile transportatorilor sînt invocate aproape integral: din cauza lipsei documentelor oficiale de desfăşurare a activităţii, transportatorii moldoveni sînt amendaţi permanent de poliţia rutieră din ţările europene. Lipsa licenţei pentru transportul pasagerilor sau a încărcăturiulor, scriu autorii, se consideră o încălcare în majoritatea ţărilor din Uniunea Europeană (însă cine a spus că licenţele moldoveneşti pentru acest tip de activitate vor fi recunoscute în UE?). Mărimea amenzilor variază în diferite ţări, însă, de regulă, depăşesc cîteva mii de euro.

Pentru crearea unor condiţii „euroconforme” pentru transportatori, liberalii reformatori recomandă introducerea licenţei pentru prestarea serviciilor poştale sub formă de păstrare, colectare şi transport internaţional a trimiterilor poştale (inclusiv a bagajelor neînsoţite) pentru unităţile de transport cu o greutate admisă (inclusiv remorcă şi semi-remorcă) de pînî la 3,5 tone şi peste 3,5 tone.

Se propune eliberarea acestui tip de licenţe pe un termen de un an, iar costul lor, să fie stabilit, în „limite rezonabile”. De exemplu, în mărimea „echivalentă cu salariul meriu lunar pe economie la data de 1ianuarie curent”.

În 2013, salariul mediu pe economie a constituit 3825 lei, în 2014 acesta este planificat în mărime de 4225 lei, iar către 2016, se prognozează creşterea lui pînă la 5100 lei. E o diferenţă semnificativă faţă de preţul de 2,5 mii lei, propus de Ministerul Finanţelor cu doi ani în urmă.

Însă experţii consideră că pentru majoritatea absolută a transportatorilor aceasta este o sumă destul de reală: pentru un kg ei iau de la 1 pînă la 2,5 euro, încarcă microbuzul pînă la cel puţin trei tone şi efectuează curse în fiecare săptămînă.

Problema este că în urma introducerii noilor licenţe, mai mulţi transportatori, în special cei mici, cel mai probabil, vor renunţa la afaceri, doarece legalizarea nu este convenabilă pentru ei.

Iar companiile înregistrate, în lipsa unei concurenţe largi, ar putea ridica preţurile la serviciile lor, fapt ce va avea un impact negativ asupra cetăţenlor care sînt ajutaţi, iar uneori chiar întreţinuţi, de rudele ce trăiesc şi lucrează peste hotare.