Top 5 realizări ale Consiliului Municipal Chişinău în 2013

Foto: noi.md

Olga MARCENCO

1. Votul „la pachet”

În luna mai trecut, pentru a evita intrigile şi pentru a-şi apăra interesele, consilierii municipali au inventat un nou mod de a vota – „la pachet”. Atunci, chiar şi consilierul din partea fracţiunii PL Oleg Cernei a declarat că un asemenea tîrg deschis în pragul sălii de şedinţe nu au văzut nici vechii funcţionari.

Noua metodă de vot garantează că interesele reprezentanţilor tuturor partidelor în Consiliul Municipal vor fi luate în considerare. Atunci consilierii au aprobat cele două chestiuni incluse pe ordinea de zi (în special, ce ţin de interesele personale ale aleşilor locali), la pachet, pe toate direcţiile. Anterior, consilierii îşi permiteau să voteze la pachet doar o singură chestiune, pe o anumită direcţie, cu subpuncte. De data aceasta, în pachet a fost inclus totul – şi terenurile, şi odihna de vară a elevilor, şi restabilirea monumentelor etc.

2. Consilierii şi-au majorat „salariile” de zece ori

În primăvara anului trecut, consilierii municipali au găsit o nouă metodă de valorificare a veniturilor suplimentare şi au votat pentru majorarea de zece ori a propriei remunerări – de la 200 pînă la 2 mii de lei pentru o şedinţă. Propunerea a parvenit din partea lui Dorin Chirtoacă. Pensionarii mai pot aştepta cu indexarea lor de 50 de lei pe an.

Potrivit lui Chirtoacă, „pentru a obţine majorarea suplimentului, consilierii vor trebui să se afle în şedinţă, obligatoriu, cel puţin opt ore. Totodată, într-o lună nu trebuie să aibă loc mai mult de trei şedinţe. Dacă şedinţa va dura o oră-două, atunci retribuţia nu va fi majorată. Astfel, consilierii trebuie să se străduie să convoace cel mult două-trei şedinţe pe lună pentru ca să primească cel mult 6 mii de lei”. Această propunere a fost susţinută de majoritatea aleşilor locali.

De menţionat că, pentru o zi de lucru a consiliului municipal, din buget vor fi alocaţi aproximativ 100 de mii de lei. Cu aceşti bani, timp de un an, pot fi asiguraţi cu hrană copiii dintr-o grupă de grădiniţă. Mai mult, în toate sesiunile trecute consilierii şi-au majorat retribuţia în medie de două ori.

Şi de ce nu ar face-o, atîta timp cît nu există o lege ce ar limita mărimea salariilor consilierilor. Însă ar fi bine să examinăm şi experienţa altor state. De exemplu, Congresul SUA poate adopta decizia privind majorarea remunerării congressmenilor, însă doar a celor din legislatura... următoare.

3. Majorarea impozitelor şi taxelor locale şi introducerea altora noi

În luna aprilie trecut, Consiliul Municipal Chişinău a aprobat noua politică fiscală, propusă de primarul general Dorin Chirtoacă, care a calificat această decizie drept una istorică. Pînă atunci, taxele locale au fost modificate cardinal în anul 2005.

Drept rezultat, povara fiscală asupra bugetului municipal a crescut cu 10%, iar pentru businessul „antisocial” - de cîteva ori. Din contul taxelor locale primăria intenţiona să obţină suplimentar la buget 260 milioane de lei.

Noile taxe pentru pieţe au fost stabilite de consilierii municipal la nivelul de 60 de lei pentru 1 m.p. în pieţele din municipiu. Separat, au fost stabilite taxele pentru pieţele de flori, second hand şi cele auto. Acestea au constituit de la 12 lei pînă la 720 de lei pentru 1 m.p.

Au fost majorate şi taxele pentru amplasarea obiectelor de comerţ şi servicii, precum şi pentru comerţul stradal. Astfel, de exemplu, centrele comerciale cu suprafaţa de pînă la 1000 m.p. achită cîte 20 de lei pentru 1 m.p., iar cele cu suprafeţele de peste 1000 m.p. – 15 lei. Magazinele, farmaciile şi sălile comerciale achită anual impozite în valoare de la 3600 pînă la 16,5 mii lei.

După aprobarea noilor impozite, proprietarii de restaurante achită de la 7600 pînă la 15 mii de lei pe an, plus un nou impozit pentru amplasare, în valoare de 2400 de lei. Chioşcurile cu ţigări şi alcool achită 5 mii de lei suplimentar. Iar gheretele ce lucrează după 11 seara achită un impozit mai mare cu 30% daţă de cel stabilit.

Proprietarii sălilor cu jocuri de noroc, ai chioşcurilor, cazinourilor şi staţiilor PECO, de asemenea, achită mai mult. Astfel, proprietarii benzinăriilor plătesc 10 mii de lei pe an pentru fiecare pompă. Pentru proprietarii aparatelor de joc a fost stabilită o taxă de 14 mii de lei pentru fiecare automat, iar pentru proprietarii cazinourilor – 150 de mii. Ce-i drept, în acest an bugetul municipal nu a obţinut nimic de la jocurile de noroc. Participanţii pieţei jocurilor de noroc care nu sînt de acord cu taxele impuse se judecă în prezent cu Primăria.

Şi comerţul stradal a fost obligat să achite impozite – toate chioşcurile, mesele, gheretele, distracţiile în stradă, cisternele cu băuturi, frigiderele cu îngheţată şi apă, fotografii cu personajele lor, trenuleţele şi maşinuţele etc. Astfel, chioşcurile cu suprafaţa de la 2 m.p. vor achita 400 de lei pe an, iar pavilioanele cu suprafeţe mai mari – de la 800 pînă la 2 mii de lei, automatele comerciale şi WC-urile mobile – cîte 200 de lei pe an; remorcile, vagonetele, în funcţie de model – de la 800 pînă la 2400 de lei; frigiderele – de la 200 pînă la 400 de lei, mesele, tarabele (cu presă, cu ochelari etc.) – 200 de lei etc.

Însă toate aceste modificări nu au adus rezultatul scontat. Numai în prima jumătate a anului 2013, planul la 25 de capitole de venituri nu a fost executat. Printre acestea se numără următoarele impozite şi taxe locale: taxa de pe obiectul de activitate comercială şi/sau prestarea serviciilor – minus 10,7 milioane de lei; taxa de pe obiectele comerţului stradal – aproximativ 4 milioane de lei; taxa pentru amplasarea publicităţii – peste 5 milioane de lei şi taxa pentru pieţe – minus aproximativ 10 milioane de lei.

4. O altfel de transparenţă

Anul trecut consilierii municipali au încercat să facă cheltuielile publice mai transparente. A fost adoptată decizia de a obliga toate întreprinderile municipale (ÎM) şi societăţile pe scţiuni (SA) (cu o cotă a Consiliului Municipal de peste 50%) să efectueze achiziţii publice, conform legii privind achiziţiile publice.

Pînă în prezent, multe ÎM şi SA (Asociaţia de Gospodărire a Spaţiilor Verzi, SEL-urile, „Apă-Canal Chişinău”, Parcul de Autobuze etc.) efectuau achiziţii publice în calitate de structuri comerciale, adică nu se oboseau să organizeze concursuri publice, fapt ce a condus la un excedent al cheltuielilor publice. Acest fapt a fost indicat în mai multe rapoarte ale Curţii de Conturi. De exemplu, în anul 2010, Curtea de Conturi a menţionat că ÎM „Parcul Urban de Autobuze” procura motorină la preţuri angro mai mari decît cele cu amănuntul. Iar ulterior, în raportul Curţii a fost indicat faptul că autorităţile locale încep lucrările de reparaţie a drumurilor, iar contractele sînt încheiate peste 4-5 luni de la demararea lucrărilor.

Consilierii au decis să oblige ÎM şi SA să desfăşoare concursuri publice şi să înregistreze toate tranzacţiile prin Agenţia de Stat pentru de Achiziţii Publice. Totodată, aleşii locali au creat o comisie specială, ce trebuia să analizeze procesul de achiziţii publice, începînd cu anul 2009 şi pînă în prezent.

Însă pînă acum situaţia privind concursurile publice din capitală nu s-a ameliorat.

5. O „altă” soartă a Termocomului

În decembrie trecut, Consiliul Municipal a aprobat fuziunea Termocomului cu CET-1 şi CET-2. În urma discuţiilor îndelungate, fuziunea a fost aprobată, dar cu anumite condiţii: în Consiliul de administraţie al noii companii să intre trei consilieri municipali din şapte membri, iar Consiliul Municipal să deţină cel puţin 30% din noua întreprindere, dar nu 2%, cum se propunea.

Însă solicitarea CMC nu corespunde cu prevederile hotărîrii Guvernului, de aceea, istoria cu Termocomul abia începe. Prin decizia sa, CMC nu doar a creat un haos în procesul de restructurare a sectorului energetic şi a tărăgănat decizia pînă în momentul în care guvernul Moldovei a pierdut şansa de a contracta un credit avantajos de la donatorii străini, dar nici nu a obţinut nimic pentru oraş. Chiar dacă am presupune că Guvernul va ceda în faţa CMC şi îi va oferi 30% din noua întreprindere şi va majora numărul de reprezentanţi în Consiliul de administraţie, Primăria oricum a pierdut deja controlul asupra sectorului termoenergetic al capitalei...