X 
Transnistria stiri: 1365
Eurovision stiri: 499

Cine sînt cei şase candidaţi la alegerile prezidenţiale din Turcia

21 iun. 2018,, 13:10   Externe
2429 0

Şase candidaţi, inclusiv o femeie, se află înscrişi în cursa pentru alegerile prezidenţiale de duminică din Turcia şi învingătorul va beneficia de puteri sporite ca urmare a unei revizuiri constituţionale adoptate prin referendum în aprilie 2017, scrie miercuri într-un comentariu AFP, potrivit agerpres.

Majoritatea candidaţilor opoziţiei au afirmat totuşi că, în caz de victorie, ei vor reveni asupra acestor măsuri şi vor menţine sistemul parlamentar actual.

Dacă nici un candidat nu obţine peste 50 % din voturi din primul tur duminică, un al doilea tur va avea loc pe 8 iulie.

Candidaţii înscrişi în cursa prezidenţială sînt:

1. RECEP TAYYIP ERDOGAN


Actualul preşedinte, Recep Tayyip Erdogan, născut pe 26 februarie 1954 la Istanbul, candidează duminică pentru un nou mandat. Tată a patru copii, Erdogan se află la conducerea ţării din 2003, mai întîi ca prim-ministru, apoi ca preşedinte din 2014.

El şi-a început cariera politică în calitate de primar al oraşului Istanbul în 1994. În 2001, a înfiinţat Partidul Justiţiei şi Dezvoltării (AKP, islamo-conservator), o veritabilă maşinărie de cîştigat alegeri ce domină scena politică turcă de la alegerile din 2002.

2. MUHARREM INCE

Născut pe 4 mai 1964 la Yalova (nord-vest), Ince, fost profesor de fizică, a provocat o surpriză în această campanie electorală, datorită stilului său combativ.

El a ales să reprezinte Partidul Republican al Poporului (CHP, social-democrat), cu toate că a eşuat de două ori în trecut în cursa pentru preluarea şefiei partidului.

Adept al discursurilor incendiare, Ince, care are un fiu, se arată a fi un concurent serios faţă de Erdogan, fiind capabil chiar să-l pună în dificultate.

3. MERAL AKSENER

Născută pe 18 iulie 1956 la Izmit (nord-vest), Meral Aksener a fost prima care a fost anunţată din rîndurile opoziţiei, ea candidînd din partea Partidului Bun (Iyi, dreapta naţionalistă), pe care ea l-a înfiinţat în octombrie 2017.

Naţionalist-conservatoare, mama unui fiu, dna Aksener a fost ministru de interne în anii 1990 şi mult timp a făcut parte din MHP, un partid naţionalist, aliat acum cu Erdogan.

Participarea sa la guvernare în perioada 1996-1997, în anii cei mai sîngeroşi pentru rebeliunea kurdă din sud-estul ţării, riscă totuşi s-o priveze în mod larg de voturile kurzilor, care reprezintă circa o cincime din populaţie.

4. SELAHATTIN DEMIRTAS

Selahattin Demirtas, născut pe 10 aprilie 1973 la Diyarbakir (sud-est), a fost desemnat drept candidat al Partidului Democratic al Popoarelor (HDP, prokurd), cu toate că el se află în detenţie din noiembrie 2016.

Acuzat că aparţine şi conduce o organizaţie ”teroristă”, Demirtas, de profesie avocat, tată a două fete, denunţă ceea ce el numeşte ”o luare de ostatic” politic, afirmînd că este vizat din cauza opoziţiei sale vehemente faţă de Erdogan.

Demirtas a participat la cursa prezidenţială din 2014 şi a obţinut aproape 10 % din voturi.

5. TEMEL KARAMOLLAOGLU

Născut pe 7 iunie 1941 la Kahramanmaras (sud), Karamollaoglu, candidat din partea Partidului Fericirii (Saadet, islamo-conservator), a fost de trei ori deputat, îndeosebi din partea Partidului Prosperităţii (Refah).

Potrivit biografiei publicate pe site-ul partidului său, Karamollaoglu a fost un colaborator apropiat al lui Necmettin Erbakan, mentor în politică al lui Erdogan.

Tată a cinci copii, Karamollaoglu era primarul oraşului Sivas în 1993 cînd un incendiu provocat de integrişti islamişti s-a soldat cu moartea a 37 de persoane, în majoritate intelectuali, într-un hotel din oraş.

6. DOGU PERINCEK

Născut pe 17 iunie 1942 la Gaziantep (sud), Perincek conduce Partidul Patriot (Vatan, de stînga). Doctor în drept, tată a patru copii, Perincek a fost încarcerat de mai multe ori, îndeosebi după lovitura de stat militară din 1980.

S-a vorbit mult despre el după ce a sesizat Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) pentru a-şi apăra dreptul de a nega caracterul de genocid al masacrelor în rîndul armenilor în Imperiul Otoman în timpul Primului Război Mondial. Şi CEDO i-a dat dreptate.

0
0
0
0
0

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Cum evaluați decizia de a indexa pensiile cu 6% începînd cu 1 aprilie?