Transnistria stiri: 1381
Eurovision stiri: 501
Preşedintele stiri: 3994

Cum centralele hidroelectrice ucid Nistrul

15 dec. 2017,, 09:50   Societate
21547 1

Pentru ce riscă să aibă de suferit milioane de cetățeni ai Moldovei și Ucrainei.

Hidroenergeticienii din Ucraina visează să construiască pe Nistru șase centrale hidroelectrice noi. Este un business bun — în procesul lucrărilor de construcție pot fi ”valorificate” peste 20 de miliarde de grivne. În schimb, sînt expuși riscului milioane de cetățeni ai Moldovei și Ucrainei, care beau apă din acest rîu șerpuitor, se odihnesc pe malul lui, trăiesc și seamănă cîmpurile. Cîmpurile se pot pomeni inundate. O luptă acerbă se dă acum între energeticieni și activiști. Se pare însă că Guvernul Ucrainei și cel al Moldovei sînt dispuse să neglijeze interesele oamenilor.

Locuri inundate

Sprijinită într-un băț strîmb, mătușa Maria din satul Monastiroc privește afluentul secătuit al Nistrului — rîul Seret, care curge pe lîngă grădina ei. Odinioară era un rîu tumultos și adînc. Însă acum jumătate de secol, zece kilometri mai sus, pe rîu a fost construită CHE de la Kasperovțî — cea mai puternică din regiunea Ternopol. Cu apariția ei, cursul a scăzut și rîul mîndru a început să se transforme într-o mlaștină care poate fi trecută prin vad.

Mătușa Maria trăiește de o viață pe malul Seretului și a văzut cu ochii ei cum CHE-ul ucide rîul.

De dragul CHE, au fost strămutați mulți locuitori ai satului. Mătușa Maria își mai amintește cum vecinii își demontau casele. Acum, acolo unde au fost ogrăzile oamenilor, este apă.


Femeia privește gînditoare casa familiei Gherasimciuk, care se încăpățina să nu-și distrugă casa. Acum cîțiva ani, pe locul unde le-a fost grădina, în mijlocul rîului au apărut niște insulițe. Printre ele pășesc acum cocostîrcii.

— Casa stă deasupra apei din anul 1963 — nu are nicio crăpătură, — oftează femeia cu încîntare. — Acolo trăia familia Gherasimciuk. Era un gospodar bun!

Cîndva, aici locuia familia Gherasimciuk. Așa arată Seretul acum.

Procesul de strămutare este unul foarte dureros, deoarece trebuie să lași în urmă un loc absolut gol. Gospodarul era impus să-și distrugă casa cu propriile mîini: s-o demonteze, să evacueze gunoiul de construcție. Apoi – să taie livada, să ardă crengile și să evacueze cenușa. Și mei apoi – să astupe fîntîna.

— Iar dacă urma să fie inundat cimitirul, oamenii erau impuși să ia rămășițele celor apropiați. Excavatorul săpa mormintele și oamenii strîngeau cu mîinile osemintele rudelor, povestește savantul Alexandr Vikirceak. În timpul excursiilor acvatice, turiștilor li se povestește o istorie: «Aici, sub noi, a fost clopotnița. Este și acum acolo. Ascultați: sună un clopot». Dar nu este nimic acolo. Bisericile au fost demontate. A rămas un loc pustiu.

Satul moare. În prezent el numără 250 de locuitori, casele pustii se vînd pe bani mici — o mie de dolari. Nimeni nu dorește să locuiască pe malul unui rîu care miroase a putregai.

Nici Kasperovțî nu mai este prosper — satul în a cărui apropiere a fost construită centrala hidroelectrică de tristă faimă. De dragul lacului de acumulare au fost inundate 380 de hectare de pămînt aflat în subordinea consiliului sătesc. Aici clima este bună, se pot cultiva culturi valoroase. Spre exemplu, ținutul Zalișceansk, din care face parte și satul Kasperovțî, este renumit pentru pătlăgelele timpurii și gustoase. Localnicii spun că, în anii buni, timp de un sezon, cu ele se pot cîștiga cca 235 de mii de grivne la hectar. Iar recolta se strînge de două ori pe an – în iunie și în octombrie.

În schimb, comunitatea a obținut șapte locuri de muncă și cca 10 mii de grivne anual în buget – impozit funciar. Pentru comparație: timp de o oră, CHE Kasperovțî produce și vinde către stat, la tarif verde, energie în sumă de 17 mii 340 de grivne.

— Barajele care produc electricitate trebuie să achite bugetului local cîte 9 grivne 68 de copeici pentru fiecare 10 mii de metri cubi. În total 6,5–7 milioane de metri cubi trec prin ei timp de un an. Deci trebuia să picure ceva. Dar nu există asemenea încasări, spune președintele localității, Vladimir Galaidida. Dacă acest pămînt ar fi acum în proprietatea consiliului local, pentru închirierea lui am putea primi 360 de mii de grivne pe an. 360 de mii și 9800 — vedeți deosebirea?

Potrivit lui Vladimir Galaidida, încasările actuale primite de la CHE ajung pentru a cumpăra două contoare. Bărbatul se plînge: cînd consiliul local le-a cerut proprietarilor CHE — SRL «Энергия-1» (coproprietari — deputatul poporului Iulia Levocikina și businessmanul Igori Tînnîi ) — să contribuie la iluminarea satului, aceștia pur și simplu i-au ignorat.

De altfel, locuitorilor satului le-a mers că a fost construită o centrală hidroelectrică care aparține unei companii private, căci ea, cel puțin, achită în bugetul local 4% din impozitul funciar. Pentru comparație: «Ukrghidroenergo», care este o companie de stat, achită o sumă mizeră - 1%.

Promisiuni dulci și adevăr amar

Locuitorii satelor Monastirok și Kasperovțî, de nevoie, se împacă cu realitatea tristă a vecinătății cu CHE. Între timp, pe cei din localitățile situate de-a lungul Nistrului, unde urmează să fie construite șase centrale hidroelectrice noi, „Ukrghidroenergo” încearcă să-i scufunde în lumea dulce a fanteziilor.

Alla Kvaci, primarul orașului Zaleșciki, regiunea Ternopol, relatează despre o excursie la CHEAP Sokireanî, organizată de „Ukrghidroenergo” pentru primarii localităților în ianuarie curent.

— Le descriau pe toata așa, încît mi-am amintit scena din filmul ”12 scaune” despre satul Bolșie Vasiuki și turneul intergalactic de șah. Au spus că vom avea de toate: stație de epurare, orice moft. Dar m-am uitat mai atent. Văd: drumul construit în anii 80 din blocuri de beton, acum e stricat. Parcurgîndu-l, te scutură binișor. I-am întrebat pe președinții localităților, într-un cadru informal, ce se întîmplă de fapt. Deci stația de epurare de la Sokireanî a fost construită pe banii unui grant din România, femeia surîde amar. Însă ne-au mințit că banii erau ai „Ukrghidroenergo”! Iluminarea (o nimica toată – satul are doar trei străzi! ) — și aceea a fost făcută din banii consiliului orășenesc.

Nistrul scaldă or. Zaleșciki din trei părți, creînd aici un microclimat unic. Autorul imaginii – Serghei Krinița

Nistrul scaldă orașul Zaleșciki din trei părți. Ca și celorlalți băștinași, Allei Kvaci îi place să meargă pe rîu cu caiacul sau catamaranul. Iar vara e o plăcere deosebită sa stai ore în șir pe un banc de nisip în apa caldă a Nistrului. Localnicii glumesc: «La noi apa e fierbinte ca borșul. Stai culcat, ca un colțunaș și îți dorești doar să nu adormi în apă.»

Primarul își amintește cu groază malul rîului la lacurile de acumulare ale centralelor hidroelectrice funcționale – la Novodnestrovsk și Nagoreanî, - văzute în timpul excursiei organizate de „Ukrghidroenergo” pentru ea și conducătorii satelor. Nu se asociază defel cu turismul verde și odihna:

— Malul este pavat cu piatră, este periculos să intri în apă: îți poți frînge picioarele. Și apa e de +12 grade anul împrejur, deoarece CHE Novodnestrovsk preia apa din straturile inferioare ale rezervorului. Te poți scălda doar în copcă. Însă copiii oricum intră în apă, apoi umblă răciți. Așa-s copiii! zice femeia.

De rînd cu problema distrugerii ecosistemului format și a turismului, noile CHE mai prezintă un pericol pentru oamenii care locuiesc la Nistru — calitatea mai proastă a apei potabile.

— Nistrul este un sistem de canalizare la nivel de stat. Toate reziduurile, începînd de la izvorul Nistrului, se scurg în rîu. Stații de epurare există doar în două dintre cele 17 raioane ale regiunii Ternopol. Celelalte reziduuri – în Nistru. Vă închipuiți ce se va întîmpla dacă rețeaua de canalizare va fi de șase ori mai poluată? Ce fel de apă vom avea? Se întreabă Mihail Șkilniuk, directorul Parcului Național „Canionul Nistrean”, amplasat pe malul Nistrului.

În timp ce profitul de la energia electrică merge în buzunarul „Ukrghidroenergo”, comunitățile teritoriale locale luptă cu înnămolirea. Însă în bugetele locale mereu nu ajung bani pentru construirea stațiilor de epurare.

— Bugetul nostru nu este suficient pentru a construi stația de epurare. Trebuie un an sau doi să nu cheltuim nimic, să nu facem nimic pentru oraș, ca să adunăm banii necesari pentru stația de epurare, — zice Alla Kvaci.

Problema înnămolirii apei este dezbătută și în consiliul orășenesc Cernăuți căci trei sferturi din volumul de apă orașul Cernăuți le ia din Nistru.

Specialiștii de aici atenționează: cascada CHE de pe Nistru va cauza o înnămolire și mai mare a apei, calitatea acesteia va scădea substanțial. Pentru curățarea ei vor fi necesare cheltuieli suplimentare, deci prețul apei pentru populație va crește neapărat.

Sabatul energetic

Energeticienii consideră că CHE-urile nu aduc naturii mai multe daune decît cele solare și eoliene. Ecologiștii au altă opinie, însă argumentele lor nu sînt luate în serios de cei de la „Ukrghidroenergo”. Pentru că „Ukrghidroenergo” este cea mai mare companie hidrogeneratoare din Ucraina, din care fac parte nouă centrale de pe Nistru și Nipru. Și nu e simplu să lupți cu un asemenea supergreu în problemele de protecție a naturii.

— Un asemenea sabat ca în Ucraina nu există nicăieri! Ecologiștii ne spun: «Nu vom permite, pentru că nu dorim». Nu ne vorbiți cu lozinci! Cum anume influențează cele șase centrale din cascadă? Ce urmări ecologice, eu nu pot înțelege, insista la adunarea energeticienilor Igor Sirota, director general al SA „Ukrghidroenergo”.

Igor Sirota pledează pentru dezvoltarea activă a hidroenergeticii pe Nistru, prim-ministrul Vladimir Groisman îl susține

La întrebarea pusă de Igor Sirota au răspuns savanții Institutului de Ecologie a Carpaților al ANȘ din Ucraina. Ei au studiat proiectul prealabil de construire a cascadei CHE pe Nistrul superior și au analizat materialele științifice acumulate în ultimii 35 de ani. Specialiștii au concluzionat că noua cascadă va duce la distrugerea totală a sistemului fluvial al Nistrului.

Priviți ce teritorii din jurul Nistrului pot fi inundate în urma construirii CHE (marcate mai luminos decît albia rîului)

Ecologiștii subliniază: chiar dacă energeticienii vor include în proiectele lor măsuri de minimizare a daunelor pricinuite mediului, ele nu vor influența substanțial păstrarea biodiversității. De aceea, se află în pericol zeci de specii de plante, păsări și pești din rezervațiile naturale de pe Nistru, care„ conform planurilor „Ukrghidroenergo”„ se vor pomeni sub apă.

Malurile pitorești care vor fi inundate acum se află sub protecția Parcului Natural Național „Canionul Nistrean”. Rezervația naturală se întinde pe 250 de kilometri de-a lungul Nistrului, pe parcursul a două secole savanți din toată lumea vin aici pentru a face cercetări.

Alexandr Vikirceak, șeful Secției științifice „Canion”, povestește emoționat despre o specie locală de insecte care nu mai poate fi întîlnită nicăieri în lume:

— În 1858, această specie de insecte a fost descrisă de studentul Vegheiski. El a adunat o colecție de insecte și a transmis-o muzeului mecenatului Didușițki. Dar, pe parcursul următorilor 150 de ani, savanții nu au mai putut afla această specie nicăieri în lume. Cînd a fost creat parcul național, noi am decis să găsim aceste insecte pentru a confirma — nu e o eroare, această specie există cu adevărat. Insecta de 4 milimetri lungime era căutată pe plante. Dispuneam de imaginea mărită a ei. Umblăm și căutăm. La un moment dat, unul dintre savanți șoptește: «Este…». Urofora? A lui Didușițki ? Dar el dă din cap. Iată ce descoperiri pot fi făcute cu camera.

— Trăim în epoca relațiilor marfă-bani, de aceea motivele nemateriale se percep foarte slab , — foarte cinic s-a adresat ecologiștilor șeful-adjunct al Consiliului obștesc de pe lîngă Ministerul Energeticii Vitali Grigorovski.

Dialogul acerb dintre apărătorii mediului și grupurile de interese ale energeticienilor are loc la cel mai înalt nivel de stat.

Ministrul Ecologiei Ostap Semerac s-a adresat ministrului Energeticii. El a declarat că nu poate fi de acord cu construirea cascadei CHE pe cursul superior al Nistrului, pentru că în urma acestui fapt vor fi distruse toate complexele naturale ale parcului „Canionul Nistrean”, parțial – complexele naturale ale Parcului Național „Hotin” și ale Parcului Național Natural „Galicia”, precum și un șir de alte obiecte din fondul rezervațiilor naturale.

— Teritoriile acestor parcuri naționale trebuie incluse în Rețeaua de Smarald a Europei, a cărei creare este prevăzută de Acordul de asociere dintre Ucraina și UE. Deteriorarea stării firești a acestor parcuri poate duce la neîndeplinirea obligațiunilor asumate de Ucraina, a subliniat ministrul.

Ministerul Ecologiei a propus ca noile CHE să nu fie construite dacă nu va exista o confirmare a siguranței lor ecologice, însă cei de la Ministerul Energeticii au ignorat aceste obiecții:

— Amintesc că este vorba despre strategia energetică (!) a Ucrainei. De aceea, propunem Ministerului Ecologiei să examineze toate problemele prevenirii impactului negativ asupra biodiversității, în calea migrației oricăror specii de animale, măsurile de protecție a păsărilor acvatice etc., în cadrul actelor respective, a comentat Vitali Kușnirov, director-adjunct al Departamentului strategiei dezvoltării complexului industrial-energetic și a politicii de investiții a Ministerului Energeticii.

Prim-ministrul Ucrainei, Vladimir Groisman, este de acord cu instituția energetică. El a semnat dispoziția Guvernului de adoptare a programului de dezvoltare hidroenergetică pînă în anul 2026. Acesta prevede construirea cascadei de CHE în pofida faptului că acest program a fost scris cu numeroase încălcări și fără a ține cont de obiecțiile ecologiștilor.

Moldova le va suporta pe toate

CHE Novodnestrovsk a apărut în 1983. Cu apariția ei, Nistrul a început să piardă anual 2,2 kilometri cubi de apă — echivalentul volumului de apă al Prutului pe parcursul unui an.

În ciuda pierderilor mari de apă, autoritățile ucrainene au decis să extindă proiectul. În 1999 au pornit CHE Nagoreanî, peste alți zece ani аu dat în exploatare CHEAP, apoi – bazinul superior.

Pentru a nivela fluctuațiile mari ale apei în timpul funcționării centralei hidroelectrice și a reduce impactul negativ asupra rîului, între centralele Novodnestrovsk și Nagoreanî a fost creat un bazin suplimentar de tampon. Însă, ulterior, energeticienii ucraineni au început să-l folosească pentru… producerea electricității. Așa că, în loc să aducă folos, bazinul-tampon a devenit un factor dezastruos pentru Nistru.

Hidrocentrala de pe Nistru

Totodată, Moldova se face a nu vedea că „Ukrghidroenergo” nu-și îndeplinește obligațiunile privind fluxul stabil de apă în Nistru mai jos de CHE — peste 120 m3/secundă. Conform datelor Serviciului Hidrometeorologic de Stat din Moldova, acest volum există doar în orele de vîrf, în rest – flux nu există în genere.

— Autoritățile Moldovei nu pot fi sigure nici în privința acestui volum de apă, spune Valeriu Cazac, directorul Serviciului Hidrometeorologic de Stat din Moldova. Din motive necunoscute, stația hidrologică Moghiliov-Podolski nu ne mai oferă datele privind volumul de apă încă din 2015.

Vorbind despre problemele ecologice ale Moldovei, președintele Asociației Energetice Ucrainene, Vasili Kotko, a declarat în august, la adunarea energeticienilor, că „fiecare trebuie să-și apere interesele”:

— Noi, ucrainenii, reprezentăm interesele noastre. Iar dacă Moldova are probleme, să și le rezolve singură, a spus el.

Iar directorul general al „Ukrghidroenergo”, Igor Sirota, a învinuit partea moldovenească de complicitate cu Kremlinul:

— Ei [moldovenii] vor cîte 120 m3 de apă pe zi. Primăvara da, există 300, 400, 500, 600 m3/secundă, dar vara – nu! Mai mult, partea moldovenească trebuie să soluționeze problema! Și ea ce face? Eu vă voi arăta articole publicate în Federația Rusă în anii 90. Noi știm cine le face politica! Ei [moldovenii] sînt împotriva energiei hidroelectrice, a declarat Sirota.

Cu fiece an, poftele energeticienilor cresc. În prezent, la CHEAP funcționează trei agregate, al patrulea va începe să lucreze în 2018. Dar, pentru a face complexul mai puternic, „Ukrghidroenergo” intenționează să instaleze încă trei agregate.

De altfel, fără acordul oficial al Moldovei, acest lucru ar fi imposibil, deoarece lucrările de construcție trebuie efectuate pe malul moldovenesc. Prin urmare, „Ukrghidroenergo” s-a adresat oficial Guvernului RM cu rugămintea de a închiria 19 ha de pămînt pe malul drept al Nistrului.

Această construcție încalcă acordurile internaționale privind protejarea rîurilor de frontieră și a apelor de frontieră, semnate în anii 90 de Ucraina și Moldova, cînd au aderat la actele respective ale ONU.

Foarte posibil, în pofida tuturor obligațiunilor internaționale, Moldova va merge în întîmpinarea Ucrainei. Nu contează că noile obiective energetice sînt în defavoarea milioanelor de cetățeni care consumă apă potabilă din Nistru.

Motivele ascunse ale toleranței

De ce Moldova permite Ucrainei să-și construiască CHE chiar dacă riscă să rămînă fără apă potabilă?

Potrivit WikiLeaks, după darea în exploatare a CHE Nagoreanî, în 2002 Moldova a cerut ca Ucraina să-i cedeze 20% din veniturile complexului, dar cererea i-a fost refuzată. Peste un an grănicerii moldoveni au pătruns în complexul hidroenergetic, i-au alungat pe cei care munceau acolo și au instalat un punct de trecere a frontierei în mijlocul barajului.

Drept răspuns, în 2007 ambasadorul ucrainean la Chișinău Serghei Pirojkov a respins afirmația precum că Ucraina a încălcat teritoriul suveran al Moldovei. El a subliniat că Moldova nu a pretins niciodată proprietatea asupra Complexului hidroenergetic de pe Nistru.

La 20 mai 2008, vicepremierul Moldovei Igor Dodon a sosit la Kiev pentru a negocia prețul la energia electrică. Pe atunci Guvernul Ucrainei era condus de Victor Ianukovici. Părțile au convenit ca Ucraina să vîndă Moldovei electricitate la prețul de $0,04 per kWh. Adică consumatorii din Moldova plăteau pentru electricitatea de import mai puțin decît ucrainenii, care pe atunci plăteau $0,062 per kWh.

Iar Moldova a acceptat cerințele Kievului de majorare treptată a prețului pînă în iulie 2009. Data nu a fost aleasă la întîmplare – pentru aprilie 2009, în Moldova erau preconizate alegeri parlamentare.

Părțile au mai convenit și asupra faptului că Moldova nu va pretinde la Complexul hidroenergetic de pe Nistru, iar Ucraina va recunoaște dreptul de proprietate a Moldovei asupra a 60 de întreprinderi moldovenești de pe teritoriul său.

În februarie 2010, prim-ministrul Vlad Filat și prim-ministrul Ucrainei Iulia Timoșenko au semnat un protocol secret privind recunoașterea întreprinderilor ucrainene și a altor obiective de pe teritoriul Moldovei, care, conform stării de la 1 decembrie 1990, se aflau în subordine unional-republicană.

— Conform acestui protocol, Ucraina deține pe teritoriul RM partea moldovenească a barajului de la Naslavcea, a explicat Mihail Doruc, șeful Direcţiei administrarea proprietăţii publice a Agenției Proprietății Publice din Moldova.

Autoritățile Moldovei nu au dat publicității decizia pentru cetățenii săi. Dar acest teritoriu deja este limitat de autoritățile ucrainene.

În prezent, Guvernul Moldovei nu face nimic pentru a apăra Nistrul de nimicire.

Furt și abuzuri

„Ukrghidroenergo” planifică să aloce pentru construcția celor șase CHE de pe Nistru suma de 20 miliarde 180 milioane de grivne. Este o sumă de cca 10 ori mai mare decît venitul net al companiei în 2016. Însă costurile de proiect nu sînt plasate în spațiul public.

— Aceste mijloace nu au nimic comun cu bugetul de stat. Mijloacele bugetare sînt banii proveniți din impozitele voastre. Noi nu primim mijloace din buget. Noi vindem marfa și așa obținem bani, spune Igor Sirota.

Dar șeful companiei minte. Fondatorul „Ukrghidroenergo” este Ministerul Energeticii și Industriei Cărbunelui al Ucrainei, și compania aparține sută la sută statului. Iar mijloacele subiecților administrării proprietății de stat obținute din activitatea lor economică, conform legii, sînt mijloace publice.

Mai ales că «tariful verde» pe care mizează „Ukrghidroenergo”, pentru centralele hidroelectrice mici este de 10,45 eurocenți (cca 3,40 grivne) per kWh. Iar prețul consumatorilor privați, la Kiev spre exemplu, variază între 0,90 și 1,68 grivne per kWh. Diferența dintre prețul de comercializare a energiei și prețul obținut pe producători o achită bugetul Ucrainei.

Cele șase CHE vor avea o capacitate de cca 360 МWt. Este doar 0,01% din electricitatea produsă în Ucraina. Dacă înmulțim energia electrică produsă cu prețul tarifului verde, vedem că investițiile în construcție se vor recupera în doi-patru ani. Dar – foarte important! – din contul bugetului!

Devizul de cheltuieli ale mijloacelor publice pentru compania de stat a fost alcătuit de firma particulară din Harkov —«Ukrghidroproekt». Aceasta a fost aprobată de prim-ministru ca o companie care va efectua lucrările ce țin de cercetările științifice (așa-numitul studiu de fezabilitate). Este cunoscut și costul acestor lucrări este de 155 mil. grivne.

Simovian Sarkis, directorul „Ukrghidroproect” este președinte al Consiliului de observatori al băncii „Grant”. Deci nu e de mirare că anume la serviciile acestei bănci apelează „Ukrghidroproect”.

În 2014, conducerea „Ukrghidroproekt” a fost învinuită de falsificare de acte în cadrul unui dosar penal.

„Persoane de răspundere din «Ukrghidroproekt», în perioada iunie 2013 – martie 2014, au introdus în actele contabile ale acestor întreprinderi date false privind achiziționarea de la organizații-contractante a lucrărilor de proiect efectuate și a cercetărilor inginerești în domeniul construcțiilor hidroenergetice și de administrare a apelor”, se spune în decizia instanței.

În același timp, Inspectoratul Financiar de stat a efectuat auditul activităților financiare și economice a „Ucrghidroproiekt» pentru anii 2011–2013. Revizorii au stabilit că «Ukrghidroproekt” a adus statului prejudicii ca urmare a supraestimării costurilor pentru lucrări și a surplusului de fonduri incluse în lista lucrărilor executate.

S-a autosesizat și Procuratura Generală. Ea inițiat proceduri penale pe faptele sustragerii mijloacelor publice de către persoanele cu funcții de răspundere ale „Ukrghidroproekt” în perioada anilor 2010-2014 prin organizarea de achiziții de mărfuri, servicii și lucrări de la întreprinderile subordonate la prețuri supraestimate substanțial.

Vor fi sau nu furate mijloace publice la elaborarea documentelor tehnice (155 mil. grivne) și în procesul edificării celor șase CHE (20 mld. 185 mil. grivne) — putem doar ghici.

Din martie 2011, director permanent al „Ukrghidroproekt” este Igor Sirota. Astfel, investigațiile au fost efectuate în anii conducerii lui.

Perspective însorite

În prezent, în Ucraina cca 70 de centrale hidroelectrice mici produc 0,16% de electricitate. Nu este suficient pentru a acoperi necesitățile în orele de vîrf, căci este vorba de perioada iernii, cînd acestea staționează din cauza nivelului mic al apelor în rîuri, dar și din cauza înghețării lor și a utilajelor.

— Unica și principala cauză a construirii centralor hidroelectrice mici pe un rîu de munte este ”tariful verde” la care este achiziționată energia electrică produsă din surse alternative de energie. Iată de ce construcțiile se recuperează în cîțiva avi, iar apoi, decenii în șir, banii curg regulat în buzunarele particulare, explică specialiștii WWF din Ucraina.

— Populația locală trebuie protejată de inundații, argumentează Igor Sirota necesitatea construirii CHE pe Nistru.

În același timp, savanții constată că CHE nu protejează de inundații.

— La revărsare, Nistrul dă o astfel de cantitate de apă, că volumul anti-inundații de doi metri se va umple în 5 ore. Adică, peste 5 ore apa se va revărsa și va tot veni în același volum. Iar viiturile durează zile în șir, spune savantul Alexandr Vikirceak.

Iulie 2008. Chiar dacă în 1959 în or. Sneatin a fost construită o mică CHE, localitatea nu a fost salvată de inundații. Apa a atins acoperișurile caselor.

Iulie 2008. Chiar dacă în 1959 în or. Sneatin a fost construită o mică CHE, localitatea nu a fost salvată de inundații. Apa a atins acoperișurile caselor.

Echilibrul ideal între dorința de a vinde energie la ”tariful verde” și protejarea mediului poate fi obținut prin dezvoltarea energeticii solare și celei eoliene. În ultimii ani, în Ucraina apar tot mai multe stații electrice eoliene și solare. Potrivit lui Serghei Savciuk, șef al „Gosenergoefectivnosti”, comparativ cu anul 2015, în 2016 s-a dublat numărul stațiilor electrice care funcționează cu energie regenerabilă.

Strategiile regionale de dezvoltare au ca prioritate susținerea energeticii de alternativă. Se preconizează încălzirea apei în școli, spitale, instituții de stat și blocuri locative cu ajutorul energiei solare. Spre exemplu, în regiunea Cernăuți, pînă în anul 2020, din mijloacele investitorilor se vor construi 396 de stații electrice solare.

Chiar și pe malurile Nistrului, or. Zaleșciki, SRL «Solar» сonstruiește în prezent un nou sistem de alimentare cu energie electrică (SAEE), care va fi mai puternic decît CHE Kasperovsk. Directorul companiei, Vladimir Șpak, nu este de acord cu opinia pesimistă că Ucraina nu este Cipru și are puțin soare. El aduce exemplul Germaniei, care este amplasată mai la nord, dar e lider mondial la construirea SAEE.

— În mare parte, investițiile se fac în panourile solare. Restul depinde de relieful localității. La construire, 1 watt costă 0,8 euro. Iar o stație costă 4–4,5 milioane euro, spune antreprenorul.

El a calculat că investițiile se vor întoarce timp de 4-6 ani. Iar stația va funcționa 25 de ani.

Conform datelor oficiale, cca 1600 de familii de ucraineni și-au instalat deja panouri solare pe case. Potențialul de dezvoltare este enorm: în țară există cca 6,5 mil. gospodării casnice.

Întîlniri secrete

Conform legii, CHE noi nu pot fi construite dacă autoritățile locale se împotrivesc. Consiliile locale Ternopol și Ivano-Francovsk deja au decis să interzică construirea cascadei de CHE pe teritoriile subordonate lor. Și doar administrația regiunii Cernăuți mai ezită:

— Este prematur să tragem concluzii categorice privind construcțiile în partea superioară a Nistrului și impactul ulterior asupra mediului, a declarat vicepreședintele Consiliului regional Cernăuți M. Pavliuk.

Potrivit membrului Consiliului regional Cernăuți Ivan Apostoliuk, deputații fracțiunii prezidențiale fac deschis lobby construirii cascadei de CHE pe Nistru:

— Înainte de sesiune, am colectat peste o mie de semnături și o anexă la adresarea privind interzicerea cascadei CHE pe Nistru. Chiar și colegii noștri care cunosc foarte bine esența acestei probleme globale au mers împotriva opiniei publice. În Bucovina deci, deputații fracțiunii prezidențiale apără ferm businessul oligarhic, spune el.

Energeticienilor le convine că în Ucraina lipsește procedura informării anticipate a populației, iar procedura audierilor publice este imperfectă. De obicei, asemenea audieri le organizează investitorul. Și ele au loc doar de formă.

— Din păcate, tot mai des activiștii civici se ciocnesc de cazuri în care organele autoadministrării locale coordonează pe ascuns sectoarele pentru construirea CHE. Iar comunitatea află despre cele preconizate doar atunci cînd tehnica grea intră în albia rîului și se începe distrugerea bazinelor de apă naturale, constată cei de la WWF.

Este dificil să dialoghezi cu conducerea de vîrf a statului la tema pericolelor ecologice. Ministrul Energeticii Igor Nasalik, a ignorat scrisoarea Organizației Obștești „Centrul Ecologic Național din Ucraina” (CENU) cu propunerea de a organiza o întrunire pentru dezbaterea Programului de dezvoltare hidroenergetică pînă în anul 2026.

— În februarie i-am expediat ministrului Nasalik o scrisoare cu cererea de a ne întîlni. Scrisoarea a fost semnată de o mulțime de asociații obștești. Tot mai așteptăm un răspuns, spune Dmitri Ivanov, reprezentant CENU în or. Kanev.

În schimb „Ukrghidroenergo” l-a invitat pre conducătorul CENU la o ședință comună pentru a discuta pericolele ecologice ale implementării programului de dezvoltare hidroenergetică.

Ședința s-a desfășurat pe teritoriul închis al „Ukrghidroenergo”, unde accesul persoanelor străine este interzis. La eveniment nu au fost invitați nici jurnaliști, nici reprezentanți ai altor organizații ecologiste obștești, în afară de CENU. În schimb, au fost invitați circa 100 de hidroenergeticieni, care trei ore în șir i-au criticat pe ecologiști.

— Economia dictează în toate. E mai bine să nu faci nimic, atunci nici o pagubă ecologică nu va avea loc, a declarat de la tribună Vasili Kotko, președintele Asociației Energetice a Ucrainei, președintele Consiliului obștesc de pe lîngă Comisia Națională ce efectuează reglementări de stat în domeniul energeticii și gospodăriei comunale.

— Dacă Guvernul adoptă decizii care sfidează bunul simț și dezvoltarea lumii moderne, este problema Guvernului. Noi, activiștii, trebuie să obligăm Guvernul să-și schimbe poziția, să schimbe deciziile care nu aduc folos statului, a exprimat poziția ecologiștilor Dmitri Ivanov.

A doua zi după discuția fierbinte, pe pagina oficială a Ministerului Energeticii a apărut știrea „Savanții și societatea civilă susțin implementarea Programului de dezvoltare hidroenergetică pînă în anul 2026”.

Purtătorul de cuvînt al Ministerului nu a scris că ecologiștii au numeroase obiecții față de programul guvernamental.

Secretarul Comitetului parlamentar pentru problemele politicii ecologice, Ostap Ednak, constată: actuala lege privind expertiza ecologică este ineficientă, deoarece nu prevede procedura evidenței obiecțiilor societății civile și ale experților în procedura expertizei ecologice.

Deputatul este coautor al Legii privind aprecierea ecologică a impactului asupra mediului, care va intra în vigoare la 18 decembrie. Normele ei dau speranța că societatea civilă va putea influența mai mult procesul realizării unor CHE similare.

— Va fi o procedură perfect europeană, transparentă, de apreciere a impactului asupra mediului ambiant: cu acumularea de argumente, cu audieri publice, cu publicarea raportului privind aprecierea impactului asupra mediului. Rapoartele de stat și toate concluziile vor fi introduse în registrul impus prin această lege. Procedura prevede stipulări clare și responsabilitatea funcționarilor — cînd aceste acte trebuie publicate, definitivate etc. Iar cetățenii vor putea vedea întreaga procedură în regim de timp real, explică Ednak. Și adaugă: Noi oferim societății un instrument, și ea nu trebuie să se teamă să-l folosească.

0
0
0
0
0

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

La ce etnie vă atribuiți?