X 
Cutremure stiri: 508

Consiliul Suprem de Securitate fără spicher și premier

4 sep. 2017,, 10:02   Politică
24764 27

Victor Surugiu

Eșecul ședinței Consiliului Suprem de Securitate (CSS) de săptămîna trecută s-a transformat într-o nouă confruntare dintre președinție pe de o parte, și Parlament și Guvern pe de alta.

Spicherul și premierul nu au fost de acord cu agenda ședinței CSS și au refuzat să vină la Președinție, iar exemplul lor a fost urmat și de alți reprezentanți ai structurilor de stat. Drept răspuns la aceste acțiuni, Igor Dodon a declarat că va revizui componența Consiliului în cazul în care funcționarii vor refuza în continuare să participe la activitatea lui.

Poate oare șeful statului să-i excludă din CSS pe premierul Pavel Filip și președintele Parlamentului, Andrian Candu? Legislația națională și practica aplicării acesteia de către președinții anteriori vorbesc despre faptul că asemenea scenariu este foarte posibil.

Consilierii în locul miniștrilor și liderilor politici

Noua componență a CSS, care activează pe lîngă șeful statului în calitate de organ consultativ, a fost aprobată de Igor Dodon în luna martie curent. Consiliul de Securitate este chemat să analizeze activitatea ministerelor și departamentelor în domeniul asigurării securității de stat și să elaboreze recomandări pentru președinte în domeniul politicii interne și externe. Pe ordinea de zi, în special, sînt incluse probleme ce țin de securitatea socială, energetică, economică, informațională, alimentară, ecologică.


În calitate de președinte al CSS figurează însuși șeful statului, care este și comandantul suprem al Forțelor Armate ale Moldovei. Secretarul general al Aparatului președintelui, Ruslan Flocea, este chemat să acorde susținere Consiliului. În componența CSS au intrat și consilierii șefului statului Vasili Șova (în domeniul reintegrării), Maxim Lebedinschi (în domeniul juridic și relațiilor instituționale, reprezentantul președintelui pentru relații cu Parlamentul și Guvernul).

Secretarul CSS este consilierul președintelui în probleme de securitate și securitate națională Artur Gumeniuc, care a intrat în funcție în ajunul formării noii componențe a Consiliului. El se subordonează direct șefului statului, conduce activitatea Serviciului CSS, elaborează împreună cu alte organe decrete prezidențiale de profil, pregătește pentru președinte propuneri și materiale privind securitatea națională.

Guvernul în Consiliul de Securitate este reprezentat de premierul Pavel Filip și ministrul de interne, Alexandru Jizdan, Parlamentul – de spicherul Andrian Candu și președintele Comisiei pentru securitate națională, apărare și ordine publică, Roman Boțan. Organele de drept sînt reprezentate de directorul Serviciului de Informații și Securitate, Mihai Balan, și procurorul general, Eduard Harunjen. Împreună cu ministrul de interne, aceștia trebuie să-l informeze pe președinte despre problemele asigurării ordinii publice, luptei împotriva criminalității și anchetei dosarelor penale de rezonanță.

Deoarece în domeniul de activitate al CSS intră și menținerea stabilității în sectorul financiar-bancar, din acesta face parte guvernatorul Băncii Naționale, Sergiu Cioclea. La sfîrșitul lunii mai, în componența Consiliului Suprem de Securitate a fost inclus bașcanul Găgăuziei, Irina Vlah.

Dacă e să comparăm actualul CSS cu cel anterior, creat în ianuarie 2016 de Nicolae Timofti, atunci numărul membrilor s-a redus de la 18 la 14 persoane. În acest organ nu au intrat trei vicepremieri, inclusiv ministrul economiei și cel de externe, precum și directorul Centrului Național Anticorupție, miniștrii finanțelor și al apărării, președintele Academiei de Științe a RM, președinții fracțiunilor parlamentare ale PL și PDM. Locurile eliberate în CSS au fost ocupate de consilierii președintelui și bașcanul Găgăuziei.

Noile realități politice

Componența anterioară a CSS a fost creată astfel că în el erau reprezentate toate formațiunile politice care făceau parte la moment din coaliție. Lipsa opoziției se explica prin faptul că socialiștii și comuniștii nu recunoșteau legitimitatea autorităților. La crearea Consiliului Igor Dodon a renunțat la includerea în el a reprezentanților conducerii partidelor de guvernămînt.

„Eu cred că liderii politici nu au ce căuta în componența Consiliului Suprem de Securitate. Ce atribuție la el au Lupu, Ghimpu și ceilalți «prieteni» ai noștri? Eu înțeleg totul, dar este vorba despre interesele de stat. Dacă conduci un partid, ocupă-te de politică, chiar dacă faci parte din majoritatea parlamentară, dar nu ai ce căuta în CSS”, și-a comentat președintele decizia.

În pofida reducerii numărului de membri, actualul CSS nu poate fi considerat cel mai mic. În 2008-2009, în Consiliul Suprem de Securitate al lui Vladimir Voronin erau doar 11 persoane: pe timpul guvernări comuniste nu era necesitatea de a ține cont de factorul politic. Pe timpul lui Mihai Ghimpu, care a exercitat funcția de președinte interimar, Consiliul era format din 13 membri, preponderent miniștri de profil. Pe timpul lui Marian Lupu, CSS s-a extins pînă la 17 membri, iar după venirea la Președinție a lui Nicolae Timofti, Consiliul era format din 18-19 membri.

Pe timpul lui Lupu, se pare că pentru prima dată CSS era creat avînd în vedere algoritmul politic. Cînd el a devenit președinte interimar s-a creat o tradiție la care a renunțat Igor Dodon – de a-i include în componența Consiliului Suprem de Securitate pe liderii fracțiunilor parlamentare ce reprezintă partidele puterii, chiar dacă ei nu ocupă posturi importante în stat, care au legătură directă sau indirectă cu securitatea națională, politica internă și externă a statului. Din aceste motive, din CSS în diferiți ani au făcut parte Marian Lupu, Mihai Ghimpu și Vladimir Filat.

În Moldova nu s-a creat o practică, iar fiecare de stat convoca consiliul pe măsura necesității, în funcție de problemele de pe ordinea zilei. În ultimii ani CSS și-a pierdut considerabil pozițiile și a început să fie perceput mai degrabă ca un loc pentru întîlniri formale ale membrilor de rang înalt.

Deși încă pe timpul lui Vladimir Voronin, cînd, practic, toată puterea era concentrată în mîinile unui partid, Consiliul, într-adevăr, constituia o anumită forță administrativ-politică. Atunci, la ședințele lui erau adoptate decizii importante în problemele-cheie. Din foștii președinți, în opinia analiștilor, anume Vladimir Voronin, care s-a aflat la cîrma statului peste 8 ani, a aplicat cel mai eficient resursele CSS. El convoca CSS cu regularitate, utilizînd aceste ședințe pentru declarații tari, ce erau tirajate de mass-media.

Consiliu fără cvorum

Din declarațiile publice ale lui Igor Dodon se creează impresia că el ar dori să utilizeze mai activ resursele CSS, însă îl împiedică confruntarea politică cu partidele de guvernămînt. Prima ședință a CSS, prezidată de Dodon, a avut loc pe 6 iunie, iar unul dintre subiectele principale de pe ordinea de zi a fost declararea drept persoane indezirabile a cinci diplomați ruși. Președintele a criticat activitatea serviciilor speciale și a Ministerului de Externe, acuzînd aceste structuri de încălcarea legii.

După asta, obținerea cvorumului la ședința CSS a devenit foarte problematică. Ședințele Consiliului sînt eligibile în prezența a două treimi dintre membrii lui. Următoarea ședință a CSS, la care a fost examinată elaborarea noii Strategii a securității naționale, a avut loc, în mare parte, cu participarea angajaților responsabili ai Aparatului Președintelui.

Săptămîna trecută spicherul Andrian Candu și premierul Pavel Filip au refuzat să participe la ședințele Consiliului, acuzîndu-l pe șeful statului de provocarea confruntărilor și includerea pe ordinea de zi a CSS a unor chestiuni ce țin de competența cabinetului de miniștri. În special era vorba despre discutarea hotărîrii Guvernului privind declararea drept persona non grata a vicepremierului Rusiei Dmitri Rogozin. Exemplul lui Candu și Filip a fost urmat și de alți membri ai CSS ce reprezintă structurile de stat. În consecință, ședința a fost amînată din lipsă de cvorum.

În cadrul unei conferințe de presă președintele a calificat decizia conducerii organului legislativ și executiv drept politică. Potrivit lui, în afara subiectului referitor la Rogozin, Guvernul trebuia să prezinte informații pe marginea altor chestiuni extraordinar de importante. „Componența CSS este aprobată prin decret prezidențial, de aceea, eu vreau să atenționez că, dacă puterea dorește să boicoteze ședințele CSS, eu voi fi nevoit să modific componența lui, ca să existe cvorum și să putem adopta decizii. În zilele următoare vom organiza o nouă ședință și, dacă ei nu vor veni, atunci vom examina toate subiectele fără ei”, a declarat Dodon.

Ce spun legea și practica

Va putea oare șeful statului să-i excludă din componența CSS pe premierul Pavel Filip și președintele Parlamentului, Andrian Candu? Dacă studiem atent legislația și practica aplicării acesteia de către președinții anteriori, putem vedea că o asemenea evoluție a situației este foarte probabilă.

Statutul CSS este stabilit de Legea cu privire la securitatea națională, care a intrat în vigoare acum peste 20 de ani, precum și de Legea cu privire la apărarea națională, adoptată în 2003. Aceste legi stabilesc că de reglementarea numărului membrilor Consiliului, a funcțiilor lui și modului de activitate răspunde nemijlocit președintele. Prin decretul său, el aprobă Regulamentul privind CSS. Un asemenea document a fost adoptat în octombrie 1997 și de atunci nu a fost modificat.

Totodată, potrivit Legii cu privire la securitatea națională, din CSS, în virtutea competențelor, fac parte președintele parlamentului, premierul, președintele comisiei parlamentare securitate națională, apărare și ordine publică, ministrul apărării, ministrul de interne, directorul Serviciului de Informații și Securitate, procurorul general și președintele Băncii Naționale a Moldovei.

Totodată, mai mulți experți și politicieni spun că Legea cu privire la securitatea națională este depășită. Legea cu privire la apărarea națională, care este „mai proaspătă”, nu stabilește nimic concret în privința componenței CSS, atribuindu-i președintelui competențe-cheie legate de activitatea Consiliului. Printre acestea este și asigurarea viabilității CSS în diferite situații, inclusiv în lipsă de cvorum.

Astfel, în spatele declarațiilor lui Igor Dodon privind modificarea componenței CSS ar putea sta acțiuni concrete, cu atît mai mult cu cît în istorie au fost asemenea precedente. Astfel, pe timpul lui Nicolae Timofti, din CSS a fost exclus în premieră guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei – pe atunci această funcție era deținută de către Dorin Drăguțanu. Această decizie a coincis cu începutul anchetei furtului de milioane de la Banca de Economii, Banca Socială și Unibank, precum și situația complicată pe piața valutară a țării.

0
0
0
0
0

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Utilizați inteligența artificială în munca/studiile dumneavoastră?
Caii moldovenești, în centrul unui scandalСандуляк Владислав