Declaraţia a fost făcută de către deputatul socialist, Vladimir Ţurcan, preşedinte al comisiei parlamentare drepturile omului şi relaţii interetnice, marţi, 29 august, la o masă rotundă privind integrarea și protecția drepturilor minorităților naționale. Potrivit deputatului, în prezent problema de bază a minorităţilor naţionale este limba vorbită pe teritoriul Republicii Moldova, transmite IPN.
Vladimir Ţurcan spune că pe lîngă problema limbii vorbite, minorităţile naţionale întîmpină dificultăţi în ceea ce priveşte învăţămîntul, accesul liber la justiţie, integrarea în viaţa social-economică, politică. „Cu regret, după adoptarea legii cu privire la funcţionarea limbilor pe teritoriul Republicii Moldova, nu au fost întreprinse măsurile necesare din partea guvernelor pentru ca minorităţile naţionale să fie încurajate să studieze limba de stat”, a declarat Vladimir Ţurcan.
Deputatul PLDM Vadim Pistrinciuc a spus că autorităţile moldoveneşti trebuie să preia din experienţa statelor europene în ceea ce priveşte integrarea minorităţilor naţionale în toate sferele de activitate ale economiei moldoveneşti. „Comunităţile noastre etnice au o experienţă bogată şi o practică bună de a convieţui. Totuşi, subiectul relaţiilor interetnice rămîne a fi unul foarte des speculat. La nivel de elite politice acest subiect foarte mult se discută, se aprind discuţiile şi pe urmă se sting. Şi noi parcă ştim ce trebuie să facem, dar de fiecare dată parcă din altă parte ceva ne împiedică. Poate e timpul să învăţăm cum au făcut alţii”, a declarat Vadim Pistrinciuc.
Directorul executiv al Institutului pentru Iniţiative Strategice Vladislav Kulminscki a spus la rîndul său că lipsa unui dialog deschis şi onest pe marginea problemelor care dezbină minorităţile naţionale se simte foarte acut în societatea moldovenească. „Moldova este bine cunoscută pentru faptul că toate etniile au considerat această ţară o casă comună. Aici toate etniile au un nivel foarte înalt de integrare culturală şi de încredere unul în altul. Este bine cunoscut şi faptul că dezbinarea ține mai mult de politica promovată conştient de către partidele politice în scopuri înguste”, a conchis Vladislav Kulminscki.
Potrivit recensămîntului anului 2014, 75,1% din populație se declară moldoveni, 7% – romîni, 6,6% – ucraineni, 4,6% – găgăuzi, 4,1% – ruși, bulgari – 1,9%, romi – 0,3%.
Evenimentul cu genericul „Integrarea și protecția drepturilor minorităților naționale în Germania – politici locale și rolul UE” a fost organizat de Fundația Konrad Adenauer (KAS), în parteneriat cu Institutul pentru Inițiative Strategice din Moldova (IPIS).
Adăuga comentariu