„Cazul Sandulachi” sau Cum poate fi jecmănit Ministerul Finanțelor de 399 de mii de euro

Victor Surugiu

Săptămîna trecută a continuat cazul privind achitarea, în circumstanțe dubioase, a compensației de milioane fostului deputat și președinte al Asociației „Parlamentul-90”, Pantelei Sandulachi.

Procuratura Anticorupție a trimis în judecată dosarul, a cărui examinare a durat cinci ani. Ex-deputatul, care este dator statului cu 399 de mii de euro, va compărea în fața magistraților pentru abuz și prejudiciere a intereselor statului în proporții deosebit de mari. Anterior, în acest caz scandalos a fost condamnat ex-ministrul Finanțelor Veaceslav Negruța. Banii achitați de ministerul generos au dispărut și se pare că sarcina de a returna milioanele la buget devine, practic, imposibilă.

Istoric, politician, businessman

Pantelei Sandulachi este o figură destul de cunoscută în Moldova. Fiind istoric de formație, un timp el a activat la Institutul de Istorie al Academiei de Științe a Moldovei, în 1990 a fost ales în Parlament, în 1991 a devenit consilier de stat pe lîngă președintele Mircea Snegur. Apoi a mai lucrat la Guvern, ocupînd pe parcursul multor ani funcția de ministru al Tineretului, Sportului și Turismului.

În 1994, Sandulachi s-a retras în afaceri, conducînd Întreprinderea Mixtă Moldo-americană „Interloto”. Peste cinci ani, a devenit președinte al Companiei „Picador-Grup” și a fost unul dintre inițiatorii construcției unei noi Centrale Termoelectrice la Orhei. Anume în această perioadă de activitate încep o serie de litigii civile și penale cu participarea lui Pantelei Sandulachi.

Odată cu venirea la putere a comuniștilor, în perioada 2001-2002, pe numele lui au fost intentate două dosare penale. În urma examinării acestora, în primul caz, el a fost achitat, iar în al doilea – cazul a fost clasat, pentru că articolul respectiv din Codul penal a fost abrogat. Însă procedurile judiciare au continuat pe parcursul mai multor ani, fapt ce în opinia lui Sandulachi, i-a distrus afacerea.

După ce a suferit eșec în business, Sandulachi a revenit în politică. În 2008, el a ocupat funcția de președinte al Asociației „Parlamentul-90”, ce a reunit deputații care au participat la proclamarea independenței țării. El s-a aflat la conducerea acestei organizații pînă în 2011, făcînd, periodic, declarații politice privind evenimentele ce aveau loc. De regulă, comentariile lui erau îndreptate întru susținerea activității Alianței pentru integrare europeană.

În aprilie 2011, Pantelei Sandulachi a intrat în componența Consiliului Național Politic al PLDM. În curînd, el și-a lansat cartea „Declarația de Independență: adoptarea, distrugerea prin foc și restabilirea”. Aceasta conține dovezi și mărturii privind arderea declarației, precum și descrie procesul de adoptare și restabilire a declarației, de scoatere a sîrmei ghimpate de pe Prut.

Generozitatea dubioasă a Ministerului Finanțelor

În paralel, Sandulachi pregătea o cerere de recuperare de la stat a compensației bănești. În 2011, a fost adoptată Legea privind repararea prejudiciilor de către stat a daunelor aduse la încălcarea dreptului la un proces în termen rezonabil și el a profitat de această posibilitate. Întreprinzătorul a estimat prejudiciul material și moral la 2,4 milioane de euro. Totodată, potrivit bilanțului lui, doar profitul ratat în acești ani a constituit 10 milioane de euro.

În urma audierilor, Curtea de Apel Chișinău a acceptat parțial cerințele lui, micșorînd mărimea compensației pînă la 400 de mii de euro (sau circa 6,3 milioane de lei la cursul de atunci). În februarie 2012, Ministerul Finanțelor, care la acel moment era controlat de liberal-democrați, nu a contestat verdictul și a dat „undă verde” transferului întregii sume din bugetul de stat pe contul bancar al lui Sandulachi.

Peste cîteva luni, decizia a fost contestată de Procuratura Generală, care a considerat această sumă exagerată și care nu se înscrie în practica judiciară a Moldovei. Drept rezultat, Curtea Supremă de Justiție a redus suma compensației de 400 de ori – pînă la o mie de euro. Știind despre această decizie, Sandulachi a scos de pe contul său bancar 700 de mii de lei și i-a cheltuit în scopuri personale. La acel moment, pe contul lui rămîneau circa 900 de mii de lei din cele 6,3 milioane.

După mediatizarea scandalului, liberal-democrații s-au grăbit să-și „curețe” rîndurile. Sandulachi a fost exclus nu doar din Consiliul Național Politic al Partidului, dar, în general, din PLDM, „pentru încălcarea statutului”.

Cursă sau interes personal?

La scurt timp, a părăsit partidul şi ex-ministrul Finanţelor Veaceslav Negruţa, care a devenit principalul figurant al dosarului penal privind abuzul de serviciu cu prejudiciere statului în proporţii deosebit de mari. Negruţa a calificat drept nefondate pretenţiile Procuraturii Anticorupţie, considerînd că a devenit o victimă a „şantajului politic”. Ex-ministrul a respins toate acuzaţiile, declarînd că acţiunile conducerii Ministerului Finanţelor se înscriu în cadrul legal, deoarece instituţia era obligată să execute deciziile judecătoreşti.

Veaceslav Negruţa risca 6 ani de închisoare. În 2015, instanţa a emis verdictul prin care fostul ministru al Finanţelor a fost condamnat la trei ani de privaţiune de libertate cu suspendare, pentru abuz în serviciu. De asemenea, el a fost privat de dreptul de a exercita funcţii publice pe o perioadă de cinci ani. Ulterior, acest verdict a fost menţinut şi de instanţele superioare.

Experţii nu exclud faptul că Negruţa, care nu cunoştea toate subtilităţile jurisprudenţei, a fost pur şi simplu tras în ţeapă. Sub influenţa colegilor de partid, el putea să dispună executarea verdictului judecătoresc, care i-a fost prezentat drept unul definitiv. Totodată, alţi experţi susţin că aici a existat şi un interes personal în executarea operativă a deciziei privind achitarea sumei de 400 de mii de euro. În favoarea acestui fapt vorbeşte şi graba cu care au fost eliberaţi banii şi refuzul de a contesta decizia judecătorească.

A rămas fără un ban

Procuratura şi-a schimbat în mod repetat poziţia în privinţa lui Sandulachi, ba considerîndu-l vinovat, ba clasînd dosarul penal în legătură cu lipsa componentelor infracţiunii. În cele din urmă, el a fost acuzat de „exercitarea arbitrară a dreptului său real sau pretins, care a cauzat prejudicii interesului public în proporţii deosebit de mari”. Dacă instanţa îl va găsi pe Sandulachi vinovat de săvîrşirea acestei infracţiuni, atunci pedeapsa ar putea constitui de la trei pînă la opt ani de detenţie.

Redacţia NOI.md nu a reuşit să ia legătura cu Pantelei Sandulachi pentru a obţine un comentariu – el nu a răspuns la telefon în toate aceste zile. Anterior însă el a declarat pentru corespondentul nostru că este un cetăţean care respectă legile şi că nu se consideră vinovat. Fostul deputat este de opinia că formal, el este curat în faţa legii, deoarece pe parcursul cîtorva luni a deţinut legal banii. Potrivit lui, acţiunile autorităţilor ar putea avea drept consecinţă un nou eşec al Moldovei la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO).

Potrivit unor surse din cadrul Procuraturii Anticorupţie, organele de drept nu au pînă în prezent o viziune clară cum să restituie la buget banii dispăruţi. Cînd contul bancar a fost arestat, pe el erau circa 100 de mii de lei. Totodată, formal, Pantelei Sandulachi nu are niciun bănuţ. Pe numele lui nu sînt scrise oficial nici imobile, nici automobile, nici alte bunuri de valoare. Sursa noastră, făcînd trimitere la materialele din dosarul penal, spune că banii au fost cheltuiţi pentru achitarea datoriilor, editarea cărţilor şi alte necesităţi. În aceste circumstanţe, misiunea de restituire a milioanelor la buget devine, practic, imposibilă.

Ministerul Justiţiei intră în joc

Majoritatea experţilor, inclusiv fostul premier Ion Sturza, sînt de părere că realizarea acestei scheme a fost posibilă datorită unui scenariu bine pus la punct, în care au fost implicaţi nu doar reprezentanţii Ministerului Finanţelor, dar şi slujitorii lui Themis. Însă la Curtea de Apel nu avem cui adresa întrebări privind această decizie controversată: judecătorul respectiv deja nu mai este în viaţă,

Deşi hotărîrea judecătorească conţine trimiteri la practica CEDO, mărimea sumei despăgubirilor acordate nu este justificată. Potrivit juriştilor, despăgubirea de sute de mii de euro pentru încălcarea dreptului la examinarea dosarului în termeni rezonabil nu a fost achitată nimănui nici la Strasbourg, nici la nivel naţional. Mărimea compensaţiei la CEDO în asemenea cazuri oscilează în limita cîtorva mii de euro. Astfel, aici este o discrepanţă clară dintre valoarea prejudiciului, pe care reclamantul putea să-l obţină la Strasbourg şi cea pe care Ministerul Finanţelor a achitat-o în numele Guvernului, în baza deciziei Curţii de Apel.

După „cazul Sandulachi”, Parlamentul a modificat regulile de apărare a drepturilor statului în litigiile legate de achitarea recompenselor din buget. Dacă anterior, Ministerul Finanţelor era jucătorul-cheie în litigiile privind încălcarea termenelor de examinare a dosarelor şi de executare a hotărîrilor judecătoreşti, precum şi în legătură cu acţiunile ilegale ale unor judecători, procurori şi anchetatori, atunci ulterior, aceste competenţe au fost transferate către Ministerul Justiţiei.

În acest scop, în cadrul ministerului a fost creată o subdiviziune specială, care are competenţe destul de largi. Ministerul Finanţelor continuă să achite compensaţiile băneşti, însă doar după ce obţine setul de documente de la colegii din Guvern. Acum instanţa va remite titlul executoriu Ministerului Justiţiei. Potrivit autorităţilor, includerea acestei verigi va permite reducerea riscului manipulărilor ilegale cu banii din buget.