Pe un teren din preajma Palatului Feroviarilor din Chișinău, care i-a fost acordat de către Guvern maestrului Nicoale Botgros pentru construcția unei clădiri cu menire socio-culturală, se intenționează construirea și a două blocuri locative.
Proiectul ridică mai multe semne de întrebare: Cum a fost delimitată suprafața acestui teren la Cadastru? De unde au apărut în proiect cele două blocuri locative, dacă destinația inițială a terenului era construcția unei clădiri socio-culturale? Cum se proiectează clădirile respective fără a ține cont de faptul că pe acest teren s-ar afla niște buncăre?...
Proiectul este la o fază incipientă, or, acum se discută doar schimbarea codului urbanistic din C3 - zonă comercială generală, în R6 - zonă cu funcțiuni rezidențiale cu densitate medie. Documentul a fost supus azi consultărilor publice.
Potrivit autoarei proiectului, arhitecta Aliona Ciocoi, terenul a fost atribuit Asociației Lăutarii, acum cîțiva ani, în urma unei hotărîri de Guvern, iar pînă în prezent beneficiarul nu a avut posibilitatea să facă investiții pentru a construi clădirea cu menire socio-culturală, de aceea acum, acesta a făcut un parteneriat cu un agent economic. Astfel, proiectul prevede și construcția, la pachet, a două blocuri locative.
Autoarea proiectului susține că suprafața terenului este de 27 ari, că acesta e favorabil pentru construcție și că „nu va încurca Palatului Feroviarilor”: „Intrările principale vor fi de pe strada Fîntînilor și strada Vorniceni, din curtea Palatului nu va fi deloc”, spune proiectanta.
Participanții la consultări susțin că acest teren face parte din zona verde și aici nu pot fi ridicate clădiri. Arhitecta, însă, îi contrazice: „Aici nu este zonă verde. A fost cîndva, dar în urma elaborării Planului Urbanistic Zonal din anul 2007, aceasta a fost schimbată”, spune Aliona Ciocoi.
Directoarea Palatului Feroviarilor, Aurelia Hîncu, susține că la proiectarea blocurilor nu s-a ținut cont de distanța mică față de clădirea Palatului Feroviarilor și nici de faptul că acolo se află buncăre: „De unde au apărut două blocuri locative, dacă în 2007 s-a dat terenul pentru o construcție socială?... De la ferestrele Palatului și pînă la viitoarea construcție sînt cinci metri, nicidecum 20 cum spun proiectanții. Cum vor circula acești oameni? Unde va fi amplasat gunoiul? Știți că sub pămînt sînt buncăre? Acestea sînt obiective strategice ale statului, de asta buncărele nu sînt incluse în toate hărțile...”, a declarat Aurelia Hîncu.
La rîndul lor, reprezentanții companiei de construcții susțin că toate aceste aspecte nu s-au luat în considerare, deoarece acesta este doar un concept al viitoarelor construcții și că ulterior, proiectul ar putea suferi modificări.
Între timp, pe terenul dat a fost deja instalat gardul care delimitează șantierul, deși pînă la obținerea autorizației de construire mai sînt multe de făcut: „Terenul este în proprietatea domnului Botgros. El are dreptul să instaleze acolo gardul în baza autorizației de șantier”, susține un reprezentant al companiei de construcții.
Activistul civic Victor Chironda este de părere că în spatele acestui proiect stau interese ale unor persoane cu funcții importante: „Companiile deputatului-patriot Iurie Dîrda, cu suportul directorului Căii Ferate, Iurie Topală, și sub acoperirea culturală a maestrului Nicolae Botgros, intenționează să construiască două blocuri locative cu 9 etaje și un centru de oficii. Proiectul vine la pachet cu încălcări de legislație, falsificări de acte, intimidări, defrișării de copaci, amenajări de șantier pe timp de noapte și alte elemente folclorice liberale”, a comentat Chironda.
La rîndul său, Nicolae Botgros susține că nu știe despre faptul că în proiect au fost incluse și două blocuri locative: „Nu știu de unde a apărut chestia asta. Voiam să construim un hotel pentru artiștii care vin în turnee, dar și pentru artiștii care sînt necăjiți. Am făcut un parteneriat cu un agent economic, dar nu am văzut încă proiectul. Avem doar o înțelegere verbală, nu am făcut un contract cu ei”, spune Nicolae Botgros.
Maestrul susține că nu va accepta acest proiect, dacă se va merge pe varianta comasării și a două blocuri locative la clădirea cu menire socio-culturală. Nicolae Botgros a mai precizat că gardul care delimitează șantierul de construcții a fost instalat de către angajații companiei de construcții cu care a făcut acest parteneriat.
Adăuga comentariu