Bitcoinul – microb din laboratorul revoluționarilor digitali

Despre enigmele criptomonedei

Valentin Katasonov

Despre bitcoin – un tip de bani digitali sau virtuali – astăzi se vorbește și se scrie mai mult decît despre creația lui Shakespeare, Dostoievski și Tolstoi luați împreună. Bitcoin este un fel de microb din lumea banilor, ce nu poate fi văzut cu orice microscop.

Banii alternativi

În afară de bitcoin, în lumea financiară au apărut mulți alți „microbi”, a căror comunitate se numește criptomonedă (CM). Cu alte cuvinte, CM este o valută digitală (electronică, virtuală), protejată de falsificare. Ea reprezintă o informație criptată, ce nu poate fi copiată (utilizarea criptografiei a și determinat prefixul „cripto” din denumire). Dar și banii obișnuiți, emiși de băncile centrale, pot avea o formă electronică, dacă ei se află în sistemul bancar. Pentru ca banii simpli să apară în cont în formă electronică, ei trebuie introduși inițial pe cont în formă fizică.

O particularitate a CM este că ea nu se naște în sistemul bancar și nici nu este legată de o valută simplă. CM sînt bani alternativi celor oficiali. Adepții CM declară că la crearea acestei valute, la dorință, poate participa orice persoană. Există diferite metode de creare a CM, dar cea mai cunoscută și unică este „miningul”. Banii virtuali apar parcă „din nimic”.

Cîte tipuri de CM există în lume nimeni nu poate spune. Numărul lor numără sute. Iar cel mai răspîndit tip de CM este bitcoinul. Potrivit unei estimări, cota bitcoinului este de circa 77% din piața CM, „microbului” Ripples îi revin 16%, iar pe locul trei este lightcoinul, cu 4,5% din piață. celelalte tipuri de CM se bucură de 2,5%.

Nimeni nu l-a văzut pe creatorul lui

Sistemul bitcon (din engleză „bit” – bit și „coin” – monedă) s-a născut oficial în 2009. Autorul și organizatorul proiectului de creare a bitcoinului se consideră americanul de origine japoneză Satoshi Nakamoto. Însă nimeni nu l-a văzut pe acest Satoshi. Majoritatea specialiștilor în CM sînt de acord că acesta este un pseudonim, în spatele căruia se ascunde un grup de persoane.

În 2010, uneia dintre burse i s-a oferit posibilitatea de a schimba bitcoinul pe bani reali. Totodată, bitcoinul ca un mijloc ideal pentru tranzacții anonime a intrat în atenția unor portaluri de comerț ilegal. Acest fapt a generat un interes major, bitcoinul a devenit cunoscut, prețul lui a crescut rapid, iar traderii au adus bitcoinul la un nivel global de popularitate. A urmat un salt al bitcoinului pînă la 1100 și chiar pînă la 1300 de dolari pentru o monedă, ce-i drept, ulterior cursul a căzut (în decembrie 2016 el oscila între 700 și 800 de dolari).

Pe parcursul ultimilor zece ani (din momentul cînd a început dezvoltarea internă a bitcoinului) noua valută a început să devină cunoscută. După numărul de menționări în presă, noua valută cedează doar în fața a două valute oficiale – dolarul SUA și euro. Totodată, volumul operațiunilor cu utilizarea bitcoinului în toate țările se măsoară în sumele zilnice, echivalente cu zeci (uneori chiar sute) de milioane de dolari. De exemplu, în Rusia la finele anului trecut a fost atins un record a vînzărilor zilnice de bitcoin – ele au depășit limita de 300 de milioane de ruble (sau aproximativ 5 milioane de dolari). Pentru comparație, pe piața mondială FOREX, vînzările zilnice constituie circa 4 trilioane de dolari.

Ce înseamnă asta

Mulți preferă să spună că noua valută constituie, simultan, și bani, și sistem de plată, și activ, și instrument financiar. În publicațiile despre valutele digitale sînt evidențiate următoarele particularități alt bitcoinului.

1. Toate operațiunile (dobîndirea monedelor, transferul mijloacelor) în rețeaua bitcoin sînt protejate de un cifru, adică este asigurat anonimatul participanților la proiect.
2. Rețeaua bitcoin este o rețea de un singur rang, în care toți participanții sînt egali. Informația este transmisă nu prin servere de diferit nivel, dar nemijlocit de la calculator la calculator, care simultan îndeplinesc funcțiile de server și client. Rețeaua bitcoin poate fi comparată cu o casă cu un etaj, spre deosebire de Internet cu structura lui ierarhică, ce seamănă cu o casă multietajată.
3. Numărul monedelor ce pot fi incluse în circulație în sistemul bitcoin este limitat. Misteriosul Satoshi Nakamoto imediat a stabilit numărul limită de 21 de milioane de monede. Restricția este stabilită pentru a asigura protecția de o posibilă „supraproducție” a banilor digitali și a riscului inflației.
4. Crearea bitcoin se face prin „mining”, adică procesarea informației despre tranzacții și cifrarea ei la fiecare etapă următoare.
5. Rețeaua bitcoin are ieșiri în spațiul financiar obișnuit – în domeniul de comerț cu mărfuri și servicii, la burse, bănci, bancomate. Datorită acestui fapt, noua valută digitală poate fi schimbată pe bani obișnuiți pentru procurarea mărfurilor. Totodată, deținătorii valutei obișnuite o pot folosi pentru cumpărarea bitcoinului.
6. Rețeaua bitcoin este deschisă pentru toți. Softul pentru activitatea cu noua valută este oferit gratuit tuturor doritorilor.

Cum se dobîndește

În 2013, în sistemul bitcoin se aflau în circulație 11 milioane de monede, în 2016 – deja peste 14 milioane de monede (2/3 din limită). Potrivit estimărilor, limita bitcoinului va fi epuizată pînă în 2030. Fiecare unitate nouă e tot mai greu de dobîndit. Criptografia se complică tot mai mult. Trebuie sporită capacitatea calculatoarelor. La startul proiectului, monedele puteau fi dobîndite de amatori cu ajutorul calculatoarelor personale. Toate acestea însă au rămas în trecut. Pentru amatori nu mai sînt locuri în sistemul „mining”. Au apărut centre speciale de dobîndire a datelor (data-centre sau centre de procesare a datelor).

Data-centrele sînt niște obiecte gigantice, al căror cost este estimat la zeci și sute de milioane de dolari. Sînt înțesate de tehnică de calcul puternică, sisteme de răcire și condiționare, asigurare fără întrerupere cu energie electrică. Comunicații sofisticate etc. Data-centrele sînt un atribut important al „comunității digitale”. Inițial, ele au fost create pentru procesarea, păstrarea și răspîndirea informației, de regulă, în interesele clienților corporativi. În calitate de exemplu poate fi numit data-centrul cunoscutei companii de interne Amazon.com din Oregon, a cărui suprafața este de 10.800 de metri pătrați, iar costul ei este estimat la 100 de milioane de dolari.

Unii entuziaști solitari au încercat să continue dobîndirea monedelor, unindu-se în trusturi și procurînd timpii de lucru în data-centre, dar numărul acestora este tot mai mic. E prea scump. Epoca dobîndirii libere se apropie de sfîrșit, deși presa continuă să relateze povești despre posibilități egale pe piața valutelor digitale. Apar dubii serioase și în privința altor avantaje reclamate ale bitcoinului. De exemplu, anonimatul proprietarilor de portmonee bitcoin este doar pînă în momentul cînd nu are loc schimbul bitcoinului în valute simple sau comercializarea contra bitcoinuri a mărfurilor și serviciilor în afara rețelelor dincolo de limitele „gettoului electronic” (cea mai mare parte a magazinelor online, o rețea de schimburi valutare, burse, bănci etc.) se vede fiecare pas.

Bitcoin a fost întîmpinat cu ostilitate

Nașterea puterii criptomonedelor din majoritatea țărilor lumii a fost întîmpinată inițial cu ostilitate. Or, noile valute digitale subminează monopolul băncilor centrale, care sînt abilitate cu emiterea mijloacelor legale de plată (legal tender). Pe parcursul secolului trecut, în diferite țări ale lumii au apărut o mulțime de diferite tipuri de „bani alternativi” și toate aceste cazuri, cu mici excepții, se sfîrșeau la fel. Autoritățile au interzis acești bani noi, iar creatorii ei au fost pedepsiți.

Autoritățile au avut o reacție similară la apariția banilor digitali. În deceniul trecut, de exemplu, au apărut banii digitali, numiți e-gold. E-gold (electronic gold) – „aur electronic” – este un mijloc de plată în virament prin Internet. Practic, aceasta este o scrisoare de garanție privind plasarea spre păstrare unei anumite cantități de aur la compania E-gold Ltd. Popularitatea „aurului electronic” a fost una peste limite. E-gold s-a transformat într-un mare sistem monetar de plată de nivel internațional. Însă, pentru fondatorul noii valute, americanul Duglas Jackson, totul s-a sfîrșit foarte tragic. Iar însuși fondatorul a ajuns, în cele din urmă, la închisoare. Decizia judecătorească în cazul Jackson a fost demonstrativă, pentru ca alte persoane „creative” să nu mai aibă dorința de a concura cu Sistemul Federal de Rezervă al SUA.

Deci, inițial, și SFR al SUA, și Banca Centrală Europeană, și Banca Angliei, și Banca Națională a Chinei, și multe alte bănci centrale au întîmpinat bitcoinul cu ostilitate. În octombrie 2012, Banca Centrală Europeană a publicat raportul „Schemele de utilizare a valutelor virtuale” (Virtual Currency Schemes), caracterizînd rețeaua bitcoin drept o schemă de escrocherie – ceva de genul cunoscutei scheme occidentale Pozzi sau piramidei rusești MMM. Autorii și-au exprimat încrederea că bitcoinul în timpul apropiat va muri fără eforturi speciale din partea organelor de control ale statului.

Ce se ascunde în spatele acestora

Însă foarte repede vîntul a suflat din altă parte. Judecătorii americani au început, brusc, să-i apere pe participanții rețelei bitcoin. În vara anului 2013, Ministerul Finanțelor al Germaniei a recunoscut bicoinul drept un mijloc de plată legal. În anul 2016, în cadrul Forumului Economic Mondial din Davos, directorul executiv al Fondului Monetar Internațional (FMI) Christine Lagarde, a inițiat o discuție pe tema criptomonedelor, avînd o atitudine destul de binevoitoare.

Cauzele acestei schimbări de macaz din partea autorităților financiare ale țărilor occidentale față de CM nu sînt clare. Unii experți consideră că bitcoinul s-a născut în laboratoarele CIA din SUA. Pentru serviciile speciale americane, acesta este un instrument ideal pentru finanțarea operațiunilor secrete. Nu trebuie să neglijăm această versiune.

O altă versiune – speculanții financiari caută noi posibilități de îmbogățire rapidă. Eu deja am scris că CM, în primul rănd, nu sînt bani, ci un instrument financiar pentru jocurile de noroc. Iar un șir de bănci din Occident (UBS, Deutsche Bank, Santander și BNY Mellon) deja au început elaborarea propriei versiuni a banilor electronici. Șefii acestor bănci sînt convinși că pot obține permisiunea pentru crearea și utilizarea noilor instrumente financiare din partea SFR al SUA, BCE, altor bănci centrale și regulatori financiari.

A treia versiune – bitcoinul, potrivit unui plan al elitei mondiale, trebuie să iasă pe arena financiară largă și să distrugă, în cele din urmă, sistemele monetare tradiționale. Veți întreba – de ce? Pentru că banii tradiționali sînt încă un atribut „învechit al statalității naționale. Ele îi împiedică pe „stăpînii banilor” la construcția lagărului de concentrare electronic bancar. Iar criptomonedele îi pot ajuta. Mai ales că oamenii le vor accepta cu mult entuziasm – anume ca mijloc de protecție față de „stăpînii banilor”.

În 2013, pe piețele de carte a apărut bestsellerul „The New Digital Age: Reshaping the Future of People, Nations and Business”. Autorii lui sînt Eric Schmidt și Dzhared Koen. Primul este CEO al companiei Google, al doilea, de asemenea, este asociat cu această companie, în trecut fiind consultant politic din echipa lui Hillary Clinton. Există multe dovezi serioase care să sugereze că misteriosul Satoshi Nakamoto este ascuns de CIA, Google și un șir de companii din Silicon Valley, cunoscut pentru legăturile lor cu agențiile guvernamentale din SUA. Deci Erik Shmidt și Jared Cohen pot fi clasificați ca fiind „inițiați “. Pentru ei, procesul de creare a criptomonedelor este un pas spre înlocuirea statului național tradițional cu un stat digital (virtual). Cu alte cuvinte – cu un lagăr de concentrare electronic.