Pe lîngă imaginile celor patru evanghelişti Nicodim a creat şi miniatura cu portretul votiv al lui Ştefan cel Mare, unul dintre primele „portrete de epocă” ale domnitorului moldovean.
În Moldova medievală cele mai cunoscute miniaturi datează de pe vremea lui Alexandru cel Bun (1400-1432), cînd în scriptoriul mănăstirii Neamţ activează ilustrul caligraf Gavril Uric, autor al Tetraevangheliarului din 1429, păstrat în Biblioteca Bodleană de la Oxford, cu vădite influenţe bizantine, cu imaginile evangheliştilor Matei, Marcu, Ioan, Luca pe toată pagina. Tradiţiile miniaturale ale lui Uric sînt continuate de Nicodim (Tetraevangheliarul de la Humor, 1473), care păstrează şi portretul votiv al domnitorului Ştefan cel Mare. Din secolul al XVI-lea sunt cunoscute manuscrisele create la mănăstirea Voroneţ (Codicele Voroneţian şi Psaltirea Voroneţiană). În a doua jumătate a secolului al XVI- lea miniaturile manuscriselor moldoveneşti devin mai laconice în privinţa coloritului, conturul linear avînd prioritate. Valoarea incontestabilă a manuscriselor autohtone din această perioada este confirmată şi de prestigioasele instituţii în care se păstrează astăzi: Viena, Oxford, Bucureşti, Moscova, Londra și Sankt-Peterburg.
Adăuga comentariu