Modul în care sînt întocmite listele de interdicție a operatorilor economici constituie o problemă a sistemului de achiziții publice, susține Diana Enachi, expertă IDIS „Viitorul”, citată de NOI.md.
„Lista neagră” a fost gîndită ca un instrument anticorupție și ca o formă de sancțiune aplicată celor care încalcă angajamentele contractelor de achiziții. Multe dintre statele lumii au introdus instrumentul respectiv pentru a preveni frauda în sectorul public, susține economista. Deși este foarte complicat de estimat impactul asupra prevenirii corupției, totuși în multe cazuri acesta s-a dovedit a fi un instrument de responsabilizare a agenților economici.
Experta susține că procedura de includere în lista neagră a unui agent economic este anevoioasa și descurajează autoritățile contractante să o inițieze, astfel că pînă în prezent au fost incluse doar 23 de companii, iar in anul 2016 lista a fost completată cu doar trei subiecți. „Or, noi cunoaștem atîtea cazuri de neexecutare a contractelor, nereguli și corupție în achiziții care au fost mediatizate. Acest lucru arată că lucrurile trebuie îmbunătățite”, spune Diana Enachi.
„Un risc la procedurile de achiziții publice prezintă existența hotărîrilor definitive ale instanțelor de judecată, pornite pe comiterea fraudelor economice sau implicarea în cazuri de corupție, care nu mai constituie un motiv de includere a persoanei fizice sau juridice în lista neagră”, a precizat Enachi.
În concluzie, experta a afirmat că includerea în lista neagră a unui agent economic trebuie să fie un proces transparent, iar decizia urmează a fi trimisă operatorului economic timp de cinci zile şi trebuie să conţină motive întemeiate.
Adăuga comentariu