X 
Transnistria stiri: 1364
Eurovision stiri: 499

Adevărul despre beneficiile cînepii

9 feb. 2017,, 18:30   Societate
14849 3

Eu întotdeauna am bănuit că e ceva în neregulă cu cînepa. Prea insistent este demonizată, cu toată inofensivitatea ei, încît uneori seamănă cu o spălare de creieri.

În realitate, planta Cannabis sativa este una dintre cele mai uimitoare. Ea ne poate oferi toate cele necesare pentru supravieţuirea pe această planetă. Din ea pot fi produse alimente, hîrtie, stofe, plastic …

Iar cînd pe Pămînt se va termina petrolul, cînepa va deveni cea mai importantă plantă. Dar pînă atunci mai este mult.

Cînepa vs bumbacul

Punctul forte al a cînepii îl constituie oportunităţile ei textile nelimitate. Fibrele din cînepă sînt trainice, durabile şi rezistente la putrezire în condiţiile aflării îndelungate în apă şi, de aceea, din antichitate, servea drept cel mai bun material pentru odgoane, frînghii, unelte de pescuit, saci, prelate şi pînză.

Cuvîntul englez „canvas” (pînză) provine de le cuvîntul olandez „cînepă”. Desigur, mărfurile enumerate mai sus nu sînt în prezent obiecte de primă necesitate, dar proprietăţile miraculoase ale cînepii pot fi aplicate şi în lumea contemporană. Fibrele din cînepă sînt de 10 ori mai rezistente decît cele din bumbac şi pot fi utilizate pentru confecţionarea tuturor tipuri de îmbrăcăminte. Totodată, stofa fabricată din cînepă este cu mult mai benefică pentru piele decît bumbacul îmbibat cu chimicale.

Trebuie să menţionăm că foarte multe materiale pot fi numite naturale cu mare greu. De exemplu, oile nu mai sînt tunse manual ca înainte, ci sînt stropite cu chimicale speciale, provocînd căderea lînii. Bumbacul la fel se recoltează cu ajutorul chimiei: 25 de stropiri cu pesticide şi frunzele cad singure. Totodată, pentru creşterea bumbacului este necesară o cantitate enormă de pesticide (50% de pesticide în SUA sînt aplicate pe bumbac!”) Înlocuirea bumbacului cu cînepa ar reduce cardinal utilizarea acestora – cînepa are puţin duşmani printre insecte.

În plus, bumbacul creşte doar în climă caldă şi necesită cantităţi enorme de apă. Cînepa nu are nevoie de atîta umezeală şi creşte oriunde, nemaivorbind de faptul că recolta ei depăşeşte de 3-4 ori recolta de bumbac.

De asemenea, din cînepa colectată de pe un hectar poate fi obţinută de patru ori mai multă hîrtie decît din copacii crescuţi pe aceeaşi suprafaţă. Pentru producţia ei sînt utilizate mai puţine chimicale toxice decît la fabricarea hîrtiei din lemn. Hîrtia din cînepă nu necesită înălbire cu clor (produsul auxiliar al acestui proces este dioxina – una dintre cele mai toxice substanţe ce otrăvesc rîurile şi mările). Se spune că dolarii sînt confecţionaţi pînă în prezent din hîrtie de cînepă. Doar că americanii nu recunosc acest lucru, fiind ipocriţi.

Automobilul-minune

Din seminţele şi tulpinile de cînepă pot fi obţinut metanol, cărbune, metan şi benzină, la a căror ardere nu se degajă sulf, care provoacă ploi acide, nici substanţe chimice, care poluează aerul.

Cărbunele obţinut poate fi ars la staţiile electrice în locul celui obişnuit, metanolul este un carburant bun pentru automobile, utilizat în prezent la maşinile de cursă. Din cînepă poate fi obţinut şi etanol (spirt obişnuit) pentru a-l adăuga la benzină, la fel cum în prezent este obţinut din rumeguş din lemn (spirt de hidroliză). O altă metodă de a obţine combustibil este utilizarea uleiului din seminţe. Unele motoare diesel pot funcţiona pe ulei curat din cînepă.

Unul dintre mulţimea de domenii de aplicare a cînepii este cel al materialelor de construcţie. Planta poate fi folosită la confecţionarea planşelor presate sau a plasticului pe bază de celuloză din miezul ei. Bioplasticele nu sînt o noutate. Încă în anul 1930 Henry Ford a confecţionat din ele corpul unui automobil, care, apropo, funcţiona pe bază de ulei de cînepă.

Alimente curative

Cînepa este menţionată în aproape toate cărţile medicinale cunoscute din secolele trecute. De regulă, ea este enumerată printre remediile universale pentru multe boli. Lista maladiilor în cazul cărora utilizarea acestei plante este eficientă include (potrivit datelor din prezent) scleroza multiplă, cancerul, SIDA, glaucomul, depresia, epilepsia, migrenele, astmul, durerile severe, distonia, tulburările de somn şi multe alte boli serioase.

Totodată, cînepa poate deveni pentru oameni o sursă ideală de alimente. Seminţele acestei plante conţin aceeași cantitate de proteine ca boabele de soia şi se asimilează uşor. Totodată, ele conţin toţi aminoacizii şi acizii graşi necesari omului.

Datorită proprietăţilor hidratante ale uleiului de cînepă, din el pot fi fabricate produse de îngrijire a corpului şi cosmetice. Şi asta nu e pe nici pe departe tot ce putem lua de la această plantă miraculoasă.

Un alt avantaj prin care cînepa devine foarte atractivă îl constituie ritmul de creştere. În 110 zile planta atinge 2-3 metri, ceea ce permite obţinerea cîtorva recolte pe sezon.

Tot la avantaje putem menţiona faptul că această plantă transformă foarte repede bioxidul de carbon în oxigen. Cînepa absoarbe bioxidul de carbon de 3-4 ori mai repede decît copacii foioşi.
De ce atunci această plantă minunată are în prezent doar faima unei substanţe narcotice?

Sintetica a învins

Media magnatul american William Hearst cumpăra hîrtie pentru ziarele sale de la Dupont, proprietarul corporaţiei „Dupont chemicals”, care dobîndea celuloza din lemn. Hîrtia din cînepă, după mai mulţi parametri, era superioară hîrtiei produse de Dupont şi fabricarea acesteia prezenta o concurenţă serioasă. Atunci Hearst a declanşat o campanie de PR negru: formal – împotriva marijuanei, dar în realitate – împotriva concurenţilor. Principalul mesaj al acesteia consta în următoarele: utilizarea cînepii este principala problemă a drogurilor şi marijuana provoacă manifestări de violenţă extremă la oameni (concomitent au fost presaţi şi negrii).

Businessmenii au reuşit să promoveze în Congresul SUA Legea privind impozitul pe marijuana. Această lege interzicea chiar şi aplicarea marijuanei în medicină, iar pe producătorii de cînepă îi obliga să plătească impozite atît de mari, încît ei şi-au închis întreprinderile devenite neprofitabile. Însă Dupont nu s-a oprit doar la hîrtia din lemn. În aceeaşi perioadă el patentează fabricarea plasticului din petrol şi cărbune, iar de atunci, din produsele petroliere sînt fabricate mase plastice, peliculă, celuloză, metanol şi nailon. E inutil să mai menţionăm că cînepa trebuia pur şi simplu distrusă ca clasă, ceea ce s-a reuşit, în cele din urmă.

Mai tîrziu, pe 30 martie 1961, la New York majoritatea ţărilor membre ale ONU au semnat Convenţia unică privind substanţele narcotice”, care, în special, prevedea instituirea unui control strict asupra cultivării plantelor periculoase ce conţin substanţe narcotice: macul, coca şi canabisul. Apropo, e curios faptul că cînepa, fiind un remediu medicinal universal, a fost inclusă în lista „narcoticelor fără aplicare medicală”, spre deosebire de opiate, care sînt aplicate pe larg pînă în prezent în medicină.

Rusia de cînepă

Iată aşa a fost denigrată o plantă inofensivă. S-ar părea că SUA au obţinut ce au dorit prin morala lor ipocrită, rasismul şi disponibilitatea de a cumpăra şi a vinde totul. Dar ce legătură are Rusia? Pentru Rusia cînepa avea aceeaşi importanţă precum astăzi o are petrolul.

Fiind întreprinzător, Petru I s-a apucat serios de afaceri cu cînepă. El a introdus monopolul de stat asupra exportului beţelor de cînepă şi verifica personal calitatea lor. Or, acestea erau livrate peste hotare – în Anglia, Olanda şi alte puteri maritime – tachelajele flotei erau în proporţie de 90% din fibre de cînepă rusească. Încă pe timpul lui Petru I, Rusia era lider mondial în exportul beţelor de cînepă, iar la mijlocul secolului XVIII exportul constituia 37 de mii de tone pe an. URSS a devenit un succesor demn al Rusiei – Uniunea la fel era lider în domeniu. În 1936 plantaţiile de cînepă ocupau 680 mii ha – 4/5 din plantaţiile mondiale de cînepă.

Trebuie de menţionat că fumatul „ierbii” – deşi ea creştea peste tot – nu făcea parte din tradiţia rusă (spre deosebire, de exemplu, de Asia Mijlocie, unde aceasta face parte din cultură). Acum 40 de ani sau mai puţin cîmpiile de cînepă erau nemărginite, iar îmbinarea de cuvinte „combină pentru recoltarea cînepii” nu stîrnea rîsete prosteşti.

Însă în 1961 URSS la fel a semnat convenţia ONU. Şi din anii 1960 suprafeţele plantate cu cînepă au început să se reducă drastic. Totodată, din cauza cetăţenilor inconştienţi care doreau să „fumeze iarbă”, sufereau plantaţiile, mai ales din sudul ţării, care erau rupte şi nu puteau fi recoltate uşor. Plantaţiile erau păzite de miliţieni şi voluntari.

Aşa că toate discuţiile despre faptul că cînepa este un drog periculos sînt doar un complot al capitaliştilor înrăiţi. Cînepa a fost interzisă pentru că ea crea un pericol serios pentru dezvoltarea industriei lemnului şi a fibrelor sintetice inventate, care erau patentate şi de aceea erau mai rentabile decît cînepa. Iar mai tîrziu legalizarea ei nu avea rost – petrolul ieftin a cucerit lumea.

Cît priveşte proprietăţile narcotice ale cînepii, atunci acestea sînt proprii doar speciei Cannabis indica. Dar nici acesta nu e drog, ci un halucinant uşor, dacă e să fim sinceri. Apropo, Uniunea Sovietică nu economisea mijloace pentru selecţia cînepii fără haşiş şi a obţinut mari succese în această direcţie. Doar că despre asta nu se vorbeşte tare.

Şi totuşi, în ultimul timp, cînd temelia lumii petroliere totuşi se clatină, există speranţa că cînepa va renaşte. Deşi foarte lent, cînepa îşi redobîndeşte locul de cinste. Cererea pentru diferite articole din cînepă a majorat suprafeţele cultivate cu cînepă în Europa, creşte rapid numărul magazinelor, se vînd haine şi alte mărfuri din cînepă. În unele ţări cînepa a fost legalizată ca medicament.

Marina Ivanova

Din partea redacţiei: în Moldova este permisă cultivarea cînepii cu conţinut redus de substanţe psihotrope, a seminţelor pentru produse alimentare, a preparatelor medicinale, în conformitate cu Regulamentul privind reglementarea activităţii de cultivare a plantelor ce conţin substanţe narcotice sau psihotrope, aprobat de Guvern în 2006. Autorizaţia pentru desfăşurarea activităţii este eliberată pe un termen de trei ani de Comitetul de control permanent asupra drogurilor de pe lîngă Ministerul Sănătăţii. De asemenea, acesta verifică modul de respectare a cerinţelor şi condiţiilor în cadrul activităţii autorizate.
0
0
0
0
0

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Cum evaluați decizia de a indexa pensiile cu 6% începînd cu 1 aprilie?