De ce la Chișinău se taie copacii

Marina Prodius

Pe străzile și în parcurile Chișinăului, care a fost cîndva cel mai verde oraș din fosta Uniune Sovietică, au loc tăieri masive de copaci.

După alegerile prezidențiale anume această temă a devenit cea mai discutată pe rețelele de socializare și în lumea reală.

Totul e legal?

Reprezentanții Întreprinderii Municipale „Asociația de gospodărire a spațiilor verzi” spun că tăierea masei lemnoase și arbuștilor are loc legal. Ecologii au căzut de acord cu faptul că copacii din capitală sînt bătrîni, dar locuitorii orașului trebuie informați la timp, trebuie desfășurate consultări, iar aceste probleme trebuie coordonate. Totodată, ei au atras atenția asupra faptului că în locul copacilor tăiați trebuie plantați neapărat alții noi.

Iată doar cîteva adrese la care au fost tăiați copaci – bulevardul Ștefan cel Mare, străzile Mitropolit G. Bănulescu-Bodoni, C. Negruzzi, M. Eminescu, A. Mateevici, Piața Marii Adunări Naționale, parcul Valea Trandafirilor. Precum au comunicat reprezentanții Primăriei, tăierea copacilor are loc și în parcul din sectorul Rîșcani, „La Izvor”, în scuarul Pieței Decebal și va continua și în alte zone verzi din Chișinău, inclusiv Valea Morilor și parcul Calea Basarabiei. Autoritățile capitalei dau asigurări: „Sînt supuși tăierii copacii uscați, putrezi și deteriorați, care au fost examinați și marcați de către specialiști în timpul vegetației”.

În pofida faptului că locuitorii orașului sînt indignați și se plîng (deocamdată doar pe rețelele de socializare), Primăria continuă să le ignore opinia, distrugînd copacii. Un nou val de indignare a apărut după ce locuitoarea Chișinăului Natalia Puhleakova a publicat pe rețelele de socializare o poză cu aleea defrișată din „Valea Trandafirilor”.



Cele văzute nu a lăsat pe nimeni indiferent, postarea înregistrînd sute de comentarii. Utilizatorii rețelelor de socializare cheamă oamenii să stea de serviciu în parcul Valea Trandafirilor, unde a fost tăiată o alee de salcîmi.

„Trebuie să patrulăm. Cel puțin o dată în jumătate de oră cineva trebuie să se plimbe prin parc și să monitorizeze ce se întîmplă. O variantă ar fi includerea oamenilor care se plimbă pe acolo, dar atunci ei trebuie să cunoască măcar un număr de telefon al persoanei responsabile. Ideal ar fi ca el să aibă legătură și să poată informa pe cineva conectat la Internet”, a scris pe pagina sa de Facebook, activistul Vitalie Voznoi.

Din 36 de copaci au fost tăiați 16, iar alți șase vor fi tăiați în următoarele zile. Directorul „Asociației de gospodărire a spațiilor verzi”, Eleferii Haruța, a comunicat că copacii au fost tăiați pentru că ei aveau peste 60 de ani și a promis să planteze alții. Dar nu toți au crezut. De asemenea, intervievat de NOI.md, el a afirmat că există documentele și dovezile necesare privind starea copacilor.

La plîngerile locuitorilor capitalei pe rețelele de socializare a reacționat și șeful adjunct al Inspectoratului Ecologic de Stat Valeriu Nani, oferind autorizația pentru tăierea aleii: „Copacii se aflau în proces de putrefacție sau și-au pierdut decorativitatea, iar în locul lor vor fi plantați alții. Autorizația pentru efectuarea tăierilor a fost eliberată pe data de 24.04.2016 de către ÎM „Asociația de gospodărire a spațiilor verzi” în baza actului de control al AE Chișinău și Procesului verbal de cercetare întocmit de asociația menționată.



Șeful adjunct al „Asociației de gospodărire a spațiilor verzi”, Galina Leahu, a explicat pentru NOI.md: „În parcul Valea Trandafirilor are loc defrișarea sanitară. 36 de copaci de pe baraj se află în stare avariată, adică sînt bolnavi și bătrîni, plantați încă la începutul anilor 1960. Totodată, acești salcîmi sferici și-au pierdut decorativitatea. Sferele deja nu mai erau sfere, erau deformate, bătrîne. De aceea, împreună cu autoritățile de mediu, care la fel au verificat copacii, am ajuns la concluzia că aceștia trebuie tăiați, iar în locul lor să fie plantați, cu prima ocazie, puieți, de aceleași specii sau, posibil, mai bune, cu o formă ornamentală”.

Totodată, ea a dat asigurări: „Niciun fel de benzinării, parcări sau alte construcții nu vor fi pe alee. Noi vom desfășura o conferință de presă și le vom explica orășenilor de ce în oraș are loc tăierea copacilor. Le vom relata despre detalii interesante, numărul copacilor tăiați și puieți plantați. Nu vă supărați, vă vom povesti tuturor”, a spus ea, refuzînd să comunice alte detalii.

De ce acest lucru se face irațional?

Ecologul Oleg Mantorov a acceptat faptul că copacii bătrîni trebuie tăiați și plantați alții noi: „Defrișările sînt necesare, dar acestea trebuie efectuate selectiv, motivat de specialiști, iar în locul copacilor tăiați trebuie plantați alții. Dar în prezent tăierea copacilor are loc irațional, iar Ministerul Mediului trebuie să reacționeze. Sînt tăiați nu doar copacii bătrîni, dar și tei care au 25-30 de ani. Se pare că cineva este interesat, există unele bănuieli. Or, teiul este bun pentru saună”.

Mantorov a declarat pentru NOI.md că ar fi bine dacă administrația publică locală ar utiliza experiența Chinei, unde imediat este plantat un copac matur, pentru a nu modifica aspectul orașului. În Moldova sînt suficiente pepiniere pentru a crește puieți, inclusiv la Agenția „Moldsilva”.

Referindu-se la salcîmii care creșteau în „Valea Trandafirilor”, președintele Organizației Teritoriale Chișinău a „Mișcării Ecologiste din Moldova” Vladimir Garaba a comunicat pentru NOI.md: „Copacii din această specie trăiesc circa 50 de ani, ei nu rezistă mai mult. Ei sînt, într-adevăr, bătrîni, iar în formă decorativă ei nu se mențin mult. Este nevoie de reconstrucție și nu e nimic strașnic în asta. Dacă vom planta puieți înalți, atunci timp de 3-5 ani, în funcție de specie și condițiile meteo, va fi din nou o alee. În cel mult cinci ani, totul va fi restabilit”.

Utilizatoarea rețelei de socializare Irina Revin a încercat să-i convingă pe alții de faptul că copacii de pe alee erau, într-adevăr, bătrîni: „Ei erau verzi în proporție de doar 40% din ceea ce trebuia să fie”.



„E altceva că defrișarea trebuie să fie pregătită, și-a exprimat îngrijorarea Vladimir Garaba. Problema constă în indignarea oamenilor, care nu au fost informați despre lucrările ce urmau a fi efectuate și care este scopul lor. Iar această nemulțumire este justificată, pentru că oamenii nu știu unde vor mai fi tăiați copacii, cu ce specii vor fi înlocuiți. Totodată, hotărîrea privind autorizarea trebuie adoptată cu participarea organizațiilor obștești specializate în domeniu, iar actele fitosanitare trebuie publicate pentru ca societatea să înțeleagă pentru ce se fac toate acestea și a nu admite scandaluri informaționale”.

O îngrijorare aparte trezește și faptul că în locul copacilor tăiați nu sînt plantați puieți. „Or, anume în raza orașului, plantațiile verzi joacă un rol important. Vara ele sporesc umiditatea aerului, reduc nivelul poluării fonice, protejează de căldură și reduc nivelul de poluare”, scriu locuitorii capitalei.

Referindu-se la prețul puieților, președintele Organizației Teritoriale Chișinău a Mișcării Ecologiste din Moldova” a menționat: „Aceștia sînt destul de scumpi. Cei mai simpli puieți – de salcîm, pot fi cumpărați cu 500-600 de lei, iar unele specii de copaci costă și 1 mie de lei. Cu tot cu rădăcini sînt și mai scumpi. Este o plăcere costisitoare pentru oraș, dar copacii bătrîni trebuie înlocuiți. Însă ne deranjează tăierea copacilor de-a lungul străzilor principale ale orașului, de exemplu, pe str. V. Alecsandri, bulevardul Ștefan cel Mare. Sînt tăiate și distruse peluzele pentru a crea locuri de parcare, aducînd orașului un mare prejudiciu. Cînd va fi evaluată starea plantațiilor verzi, noi ne vom convinge că copacii de pe străzi nu trebuiau tăiați.

În pofida faptului că după tăierea copacilor trebuie plantați alții noi, se găsesc oameni care conving autoritățile locale că parcările sînt mai necesare decît copacii. În rezultat, peluzele sînt distruse complet. Aceasta este greșeala administrației locale, a Ministerului Mediului și a instanțelor superioare. La solicitarea noastră de a sista lucrările nu a reacționat nimeni”.

Copacii sînt tăiați pentru lemne de foc?

Totodată, locuitorii orașului sînt îngrijorați de faptul ce se întîmplă cu copacii tăiați, oare într-adevăr sînt tăiați pentru lemne de foc?

Eliferii Haruța a comunicat că lemnele sînt vîndute angajaților municipali sau pensionarilor. Potrivit lui, doritorii de a cumpăra lemne trebuie să scrie o cerere către preturile sectoarelor. Lemnele pot fi distribuite gratuit doar familiilor nevoiașe. Potrivit adjunctului lui Haruța, Galina Leahu, lemnele putrede nu sînt folosite nicăieri, de aceea ele sînt aruncate. Cealaltă masă lemnoasă este vîndută pentru foc. Toată procedura trece prin contabilitate, oficial.

Precum a explicat Vladimir Garaba, potrivit legislației, proprietarul copacilor tăiați este Primăria, în persoana ÎM „Asociația de gospodărire a spațiilor verzi”. De aceea, ei au dreptul de a vinde lemnele atît populației, cît și propriilor angajați. Însă această afacere nu aduce mare venit. Dar și despre aceasta locuitorii capitalei trebuie să știe, cît a fost tăiat și unde se duce masa lemnoasă.

Potrivit ecologului Mantorov, în medie, un metru ster de lemne costă circa 800 de lei, în funcție de tipul lemnului. La prețurile existente, vînzarea acestora se consideră o afacere rentabilă 100%, deoarece în copacul tăiat nu a fost investit nimic de autorități, în afară de cheltuielile pentru tăiere.

Necunoașterea legii nu scutește …

„Conform cerințelor legislației în vigoare, tăierea plantațiilor verzi pe teritoriile ce aparțin municipalității se efectuează în baza autorizației eliberate de Inspectoratul Ecologic din municipiul Chișinău, relatează șeful Agenției Ecologice Chișinău, Ustim Stîrcea. Acest fapt este prevăzut în Legea cu privire la plantațiile verzi ale localităților urbane și rurale. Inspectorii Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice decid în ce stare se află copacul, adică autorizația este eliberată după cercetarea fitosanitară. Și doar după aceasta „Asociația de gospodărire a spațiilor verzi” începe defrișarea”.

În prezent sînt multe motive pentru tăierea copacilor din oraș. Una dintre ele este bătîrnețea, deoarece fondul verde a fost creat în anii 60-70 ai secolului XX. Au fost plantați, în special, salcîmi, arțari. Vîrsta celor mai mulți dintre copaci e de peste 50-60 de ani. De asemenea, un alt motiv este starea periculoasă a florei, bolile. Iar unii copaci prezintă pericol pentru viața oamenilor, a clădirilor (crengile uscate, de exemplu). Toți țin minte cazul din anul trecut din Chișinău, cînd un copac căzut a ucis o femeie. De asemenea, tăierea copacilor are loc în cadrul reparației comunicațiilor subterane, precum și la construcția instalațiilor inginerești capitale.

Locuitoarea Chișinăului Olesea Rudeaghina ne recomandă o soluție pentru ca muncitorii să nu taie copacii – rugați muncitorii să arate facturile și să le fotografiați. Ea spune că a funcționat de două ori – domnii cu motoferestraiele și autospecialele și-au sistat activitatea.



Șeful Inspectoratului Ecologic din capitală a presupus: „Posibil, acestea au fost niște tăieri neautorizate. Sînt cazuri cînd unele organizații sau locatari decid singuri să taie un copac sau altul. Acest lucru este ilegal. Desigur, sînt și cazuri de tăieri ilicite a arbuștilor. Potrivit Codului administrativ, mărimea amenzii constituie de la 40 pînă la 200 de u.c. (din martie 2017, u.c. constituie 50 de lei). Totodată, pentru cauzarea prejudiciului mediului ambiant, contravenientul trebuie să acopere daunele, calculate după o formulă specială (în funcție de tipul și diametrul copacului) și poate depăși amenda. Dacă braconierul refuză să achite benevol, atunci problema este soluționată în instanță”.

Referitor la nemulțumirile în masă ale cetățenilor, Ustim Stîrcea a presupus că această panică se explică prin faptul că timp de un an și jumătate pînă acum au coincis cîteva acțiuni de tăiere a copacilor. Deseori tăierea copacilor este o măsură forțată, în scopul protejării oamenilor și averii lor. În timpul vînturilor puternice, deseori cad crengi, copaci, exemple sînt suficiente. Totodată, unele plantații sînt tăiate pentru că rădăcinile lor afectează utilitățile subterane de asigurare vitală a orașului, strică trotuarele. Totodată, au intrat în vizorul opiniei publice și defrișările de pe străzile principale ale orașului în timpul lucrărilor de reparație. Societatea s-a împărțit. Desigur, cineva condamnă, iar altcineva susține. În această situație, „Asociația de gospodărire a spațiilor verzi” s-a pomenit între ciocan și nicovală.

De asemenea, interlocutorul a comunicat că banii pentru procurarea puieților sînt alocați de Ministerul Mediului împreună cu primăria orașului. Și, în funcție de posibilitățile financiare, sînt plantați copaci. De regulă, se sădesc puieți de conifere, tei, plop, salcîm. Anterior, în presă au apărut datele Primăriei, conform cărora, în fiecare an sînt tăiați aproape 3 mii de copaci și în locul lor ar fi plantați 28 de mii de puieți. S-ar părea că într-un asemenea ritm de plantare noi degrabă vom trăi în junglă, dar orașul, nu se știe de ce, devine mai pustiu, în pofida faptului că suprafața totală a plantațiilor verzi din Chișinău constituie aproape 3 mii ha.

În alte țări, înnoirea plantațiilor verzi în orașe are loc treptat, dar nu prin atacuri cavalerești, așa cum se face în capitala moldovenească în ultimul timp. Oare în țara noastră nu au rămas specialiști buni care ar putea soluționa corect problema înverzirii orașului?