Informația privind asistența externă, provocările și măsurile de intervenție pentru depășirea acestora

Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” în parteneriat cu „Institutul pentru Inițiative Strategice (IPIS)”, cu suportul Fundației Soros Moldova, au desfășurat joi, 26 ianuarie, Clubul de presă „Accesul la informația privind asistența externă”.

În cadrul evenimentului a fost pus în discuție subiectul ce ține de accesul publicului din Republica Moldova la informația privind asistența externă primită, provocările la acest subiect și măsuri de intervenție pentru depășirea acestora, transmite expert-grup.org.

Prezent la eveniment, Ion Gumene, secretar de stat al Ministerului Finanțelor, a reiterat importanța accesului la informația privind asistența externă acordată țării, inclusiv modul în care aceasta este gestionată și monitorizată, pentru a preîntîmpina interpretările eronate în spațiul public, dar în special pentru a combate propagarea știrilor false la acest subiect. „Aș dori să accentuez faptul că Ministerul Finanțelor este responsabil doar de gestionarea finanțelor publice, responsabilitatea implementării și monitorizării anumitor proiecte sectoriale din surse externe ține de ministerele de resort care sînt beneficiarii proiectelor respective. La fel, în acest context este important să punctăm faptul că sînt diferite tipuri de asistență externă, este vorba de asistență oficială de dezvoltare și asistența implementată direct de către donatori sau indirect prin societatea civilă sau diverse companii de consultanță. Noi putem să cuprindem doar asistența oficială de dezvoltare, celelalte fluxuri gestionate de către sectorul privat sau partenerii de dezvoltare nu le putem controla.”

La rîndul său Marina Soloviova, directoare program „Politici economice”, Expert-Grup, a menționat: „Noi am analizat în ce măsură în Republica Moldova se respectă principiile UNCTAD și recomandările Parlamentului European în ceea ce privește transparența informației despre asistența externă sub formă de împrumuturi și granturi externe primită de sectorul public. Concluzia generală este că recomandările se respectă în esență, dar sînt anumite probleme în ceea ce privește forma de prezentare a informațiilor. Avem legislație care reglementează modul de contractare și administrare a finanțării externe, acordurile de împrumut se ratifică de Parlament și se publică, datele statistice relevante se produc și sînt disponibile online. Totodată, datele sînt deseori prezentate într-un mod care cere un efort mare de colectare din partea utilizatorului: informația este fragmentată, nu este organizată într-un meniu ușor navigabil, nu întotdeauna este posibilă generarea seriilor de timp, adesea lipsesc metadatele. De asemenea, ar trebui făcute mai frecvent auditurile portofoliului de datorii externe, iar pentru proiectele mai mari finanțate din surse externe trebuie să existe studii de evaluare a impactului.”

„Resursele atrase de la FMI, dar și suportul pe care îl deblochează de la alți parteneri de dezvoltare permite acoperirea necesităților financiare ale unui buget deficitar. Totodată, reieșind din prevederile și condiționalitățile agreate în cadrul Acordului cu FMI, rolul acestuia nu este doar de a pune la dispoziție mijloace financiare care permit atenuarea promptă a șocurilor existe, cu efect pe termen scurt, dar și de a responsabiliza instituțiile statului să adopte mixtul adecvat de politici care să permită avansarea în direcția atingerii obiectivelor de dezvoltare sustenabilă și incluzivă,” a punctat Ecaterina Rusu, directoare program „Politici comerciale și ZLSAC” Expert-Grup.

„Un alt aspect, pe care doresc să-l subliniez este că de la anunțarea sumelor ce urmează a fi oferite pînă la debursare poate să treacă o perioadă îndelungată, respectiv este necesar să cunoaștem faptul că există mai multe procese și etape pînă la implementarea propriu zisă a proiectelor de asistență externă. În urma conferințelor de la București, Paris și Berlin din anul 2022 au fost mobilizate și efectiv debursate 400 mil de EUR sub formă de suport bugetar, aici este foarte important să facem distincția dintre suport bugetar și proiecte investiționale. Suportul bugetar este suma menită să acopere deficitul bugetar și nu este legată de o cheltuială anume. Prioritar anul acesta, ținînd cont de crize și războiul din regiune, Guvernul a ales să susțină populația vulnerabilă, dacă nu am fi avut suport bugetar, probabil trebuia să reducem cheltuielile pentru infrastructură, pentru investiții capitale probabil, iar salariile nu erau să fie majorate, în cazul dat suportul bugetar ne-a ajutat ca să rămînem aliniați la prioritățile Guvernului, care contribuie la dezvoltarea țării”, a completat Ion Gumene, Secretar de Stat al Ministerului Finanțelor a Republicii Moldova.

: