Ei, literalmente, au dat buzna pe scena mare – frumoși, luminoși, veseli, fermecători.
Anul trecut, cocktailul lor din cunoscutul șlagăr mondial despre partizanii italieni, cu motive balcanice și moldovenești, le-a plăcut în așa măsură spectatorilor concursului „Novaia volna”, că juriul le-a conferit trofeul fără prea multe deliberări, iar acasă le-a fost conferit titlul de artiști emeriți din Moldova. În acest an ei au reprezentat țara noastră la „Eurovision”, și iarăși s-au evidențiat: prin vocile curate, prin dansul temperamental, și încă prin ceva special, abia perceptibil. De soarta tinerilor talentați dintr-un orășel moldovenesc micuț s-a preocupat starul estradei ruse Filip Kirkorov, care le-a scris piesa pentru concurs.
Ei sînt trupa DoReDos din Rîbnița: Marina Djundiet, Evgheni Andrianov și Serghei Mîță. Recent, acest renumit trio a vizitat redacția portalului Noi.md, oferind și un interviu și fermecîndu-i pe toți cu maniera sinceră și simplă de comunicare.
Există viață după Eurovision? Ce a vorbit Alla Pugaciova cu ei? Cine este liderul trupei și cînd îi vor vedea pe scenă chișinăuienii? Despre acestea și multe alte lucruri tinerii artiști i-au relatat corespondentului nostru.
Pe unda succesului
- După evoluarea reușită la „Eurovision” continuați activitatea intensă. Recent v-ați întors de la un mare eveniment moscovit – ceremonia de înmînare a premiilor „Muz TV”, unde ați fost invitați ca oaspeți speciali. Ce ați interpretat? Cum s-a desfășurat evenimentul? Căci este unul dintre cele mai importante și prestigioase evenimente din showbizul rusesc.
Marina Djundiet: Pentru noi a fost un eveniment major, deoarece este foarte complicat să ajungi la acest eveniment. Acolo vin toate starurile estradei rusești și nu numai. Noi am fost acolo pe post de spectatori, dar și de artiști invitați, iar numărul pe care l-am prezentat în scenă a fost primit foarte bine în sală. Cu excepția „Eurovision”-ului, a fost cea mai mare emoție a noastră din ultimul timp.
Evgheni Andrianov: Am interpretat My Lucky Day, cu care am mers la „Eurovision”. Filip Kirkorov a insistat să interpretăm piesa cu întregul decor și cu showul prezentat în Portugalia. Am avut un stimul perfect pentru ca anul viitor să revenim la „Premiul MUZ TV” și să obținem acest premiu – deja cu o piesă nouă. Acum muncim de zor pentru ca să facem un produs perfect.
- Din cîte se vede, veți avea o vară plină. Vă așteaptă festivalul „Novaia volna”, festivalul Laimei Vaicule la Iurmala și festivalul „Jara” la Baku... Veți avea piese noi pentru fiecare dintre aceste festivaluri?
Evgheni: Deocamdată, vom ieși cu piesa făcută pentru Eurovision. Poate vom mai include o piesă din repertoriul nostru. Ne bucură faptul că, după „Eurovision”, ne tot invită lumea, noi fiind oaspeți doriți la aceste festivaluri. O plăcere deosebită ne face aflarea repetată la „Novaia volna”. Anul trecut am fost învingătorii concursului, anul acesta vom fi oaspeții lui de onoare.
Marina: „Novaia volna” ne-a rămas în suflet, în memorie ca ceva foarte cald și minunat, a fost treapta de la care a început totul și totul a devenit altfel. Cred că ne vom întoarce acolo cu emoții deosebit de înălțătoare.
Serghei Mîță: Și organizarea concursului, și chiar aflarea noastră acolo – eram ca în familie. Domnește o atmosferă – sărbătoare pentru artiști! O săptămînă de fericire.
- Atmosfera era diferită de cea de la „Eurovision”?
Marina: Foarte diferită! La „Eurovision” vin reprezentanții diferitor țări, vorbesc limbi diferite, fiecare are echipa proprie, care dorește să prezinte artistul, țara respectivă cel mai bine. Iar la „Novai volna”, în principiu, toată lumea se află în condiții egale: acolo ești singur, interpretezi conform unui regulament și nu ai sarcina să uimești cu vreun show. Trebuie doar să ieși și să demonstrezi ce poți face.
- Cîte piese aveți în repertoriu ?
Evgheni (zîmbește): Multe! Cel puțin pot spune că în perspectivă pregătim multe piese. În studio ne preocupă extinderea repertoriului. Înregistrăm piesele pe care le-am compus noi înșine și pe acelea care ni le-au pregătit alți autori. Am mai spus că Filip Kirkorov ne-a dăruit două piese, în scurt timp le vom înregistra.
Sub protecție înaltă
- Cum se vede, Filip Kirkorov are un rol deosebit în creația voastră. Colaborarea voastră continuă? Dacă da – în ce format?
Marina: Sîntem prieteni. La o săptămînă după „Eurovision” el a scris: „Ce aveți nou? Cum vă merg treburile? Haideți să mai facem ceva!” Am răspuns că ne face plăcere faptul că ne ține minte. El: „Dar voi ați crezut că a trecut «Eurovision» și gata, am plecat? Nu, voi fi cu voi în continuare!” Așa că totul continua în același format. Ne aflăm pe aceeași undă, simțim la fel ce și cum avem de făcut chiar acum. Gusturile noastre muzicale coincid în multe privințe…
Evgheni: Ne-a bucurat venirea lui recentă la Chișinău și faptul că comunică cu noi, ne susține, îl leagă multe de Moldova. Acum treizeci de ani, cariera lui începea anume aici.
Marina: Și faptul că a devenit artist al poporului din Moldova, cred, este binemeritat, el a făcut multe pentru ca Moldova să fie reprezentată bine la „Eurovision”. Și pentru că el a început-o de aici, are o dragoste deosebită pentru Moldova.
Cu Filip Kirkorov.
- Putem spera la un concert solo al formației la Chișinău? Doar știți că aveți și la Chișinău mulți admiratori.
Marina: Da, știm! Le mulțumim celor care ne susțin, ne ascultă muzica și urmăresc creația noastră. Desigur, vom susține un concert, adunăm un număr bun de piese și vom fi gata să uimim publicul.
Evgheni: Sperăm că se va produce în cel mai scurt timp.
Serghei: Sperăm și ne dorim asta. Căci fiecare artist visează să aibă evoluări solo și să bucure publicul cu un concert întreg. Așa că și noi tindem spre aceasta.
- Numărul pentru „Eurovision” vi l-a montat cunoscutul regizor și coregraf grec Fokas Evangelinos. Da în restul timpului? Cine vă elaborează costumele, vă montează coregrafia? Cine alege aspectul scenic al piesei ?
Evgheni: Ne pare bine că am colaborat cu echipa „Dream Team” („Echipa visului”). Nu sînt pentru prima oară la „Eurovision”, ei au ”montat” numere minunate pentru Dima Bilan, Anni Lorak, Dmitri Koldun, Serghei Lazarev. Această echipă s-a ocupat din plin de numărul nostru. Renumitul Fokas Evangelinos a fost regizor, dar l-a invitat împreună cu echipa lui același Filip Kirkorov.
Serghei: Această echipă a pregătit numărul în întregime - și costumele, și dansul. Anterior, nu aveam o echipă specială. Munceam noi trei. Marina elabora costumele, piesele le scriam noi înșine. Pe toate le făceam noi înșine, chiar și clipul „Son”, filmat acum doi ani, este rezultatul eforturilor noastre comune.
Marina: Regia, înregistrarea, decodarea – totul am făcut noi. Numai filmarea și montarea nu a fost a noastră. Imaginea scenică de la „Novaia volna” a fost rodul muncii stiliștilor invitați special pentru concurs. Fiecare era responsabil de un participant pentru care pregătea costumele. Desigur, stilistului care vede persoana pentru prima oară, și încă de la distanță, îi este foarte complicat. Ei doar aduc costumele deja cusute. Îl îmbraci pentru prima oară – el nu se așază, nu arată bine, necesită să fie refăcut – este un proces complicat.
Serghei: Iar designerului nostru i-a fost de trei ori mai complicat, căci mai trebuia să ne asortăm între noi. Așa că a fost o perioadă destul de intensă înainte de evoluarea noastră, căci nu știam ce anume vom îmbrăca în prima zi de concurs și ce în a doua.
Evgheni: Vreau să spun ceva despre finala „Eurovision”. În timp ce designerul ne făcea costumele, noi nu știam de ce culoare va fi costumul fiecăruia dintre noi. Venind la probă, am văzut că avem culorile drapelului de stat al Moldovei.
Marina: Nici designerul nu-a știut că va ieși un tricolor. El doar a luat trei culori de bază, cele mai sclipitoare și care se asortau între ele. Probabil, soarta a vrut așa, eu – în galben, Serghei – în albastru, și Jenea în roșu. Și pe scenă stăteam în ordinea în care stau culorile tricolorului nostru. Cred că e un semn de sus!
Finala concursului „Eurovision” 2918.
- Da, e puțin probabil că a fost doar o întîmplare. Așa a fost să fie… Cum vă trece acum timpul? Aveți repetiții sau altceva?
Marina: Încercăm nu doar să muncim, dar și să ne odihnim, deoarece, în trei luni de pregătire pentru „Eurovision” și nemijlocit la „Eurovision” practic nu am trecut pe acasă…
Evghenii: Am obosit din punct de vedere moral…
Marina:… și moral, și fizic. Noi ne-am obișnuit să frecventăm cu regularitate antrenamentele la sala sportivă, aici încă am fost lipsiți de aceasta și acum încercăm să ne restabilim, să intrăm în ritmul obișnuit. Mergem la antrenamente, ne odihnim, ne bucurăm de soare. Avem mult de lucru, desigur, după „Eurovision”: concerte, pregătirea pieselor noi. Asta ne bucură.
Evgheni. Să zicem, după Premiile „Muz TV” , a doua zi am mers în Germania, unde am participat la un concert. Degrabă vom merge la Moscova, unde la fel va avea loc un concert. Apoi – Baku, Iurmala.
- Principala lecție de la Eurovision?
Evgheni: Cel mai important – să ai nervi de oțel.
Marina: Nervi de oțel – da. Mai trebuie să-ți știi la perfecție numărul. Muncești mai mult asupra ta – e mai bine pentru tine, pentru artist. Restul e mai ușor de cucerit. „Eurovision”-ul este o experiență colosală, care, pe viitor, cu siguranță, va fi de folos fiecăruia dintre noi și întregii echipe. Ieșind pe scenă, privești mai sigur în ochii publicului. Și atunci poți transmite oamenilor mai multă energie, iar ei primesc această energie și ne-o întorc nouă. Are loc un proces fermecat. După „Eurovision” acesta a devenit mai spectaculos.
Hituri cu coloratură moldovenească
- Cum caracterizați voi credoul vostru muzical, stilul?
Marina: Bună întrebare! Eu cred că noi avem propriul stil muzical. Comunicăm acum cu mulți compozitori, uneori e greu să le explici ce anume ne dorim. Da, ne dorim un hit, dar vrem unul virulent, unul care se memorizează, intră în suflet. Ei ne propun variantele lor, te uiți: parcă da, e normal, dar ceva nu ajunge. Cred totuși că e vorba despre coloratura moldovenească care trebuie să fie prezentă în fiecare piesă. Pentru mine personal asta e principalul, căci muzica modernă care răsună pe la paradele de hituri, deseori este lipsită de acel suflet prezent în muzica populară. Ne-am dori să ne evidențiem prin ceva în această rezonanță similară. Acest ”ceva” , cred, este coloratura moldovenească.
Într-adevăr, coloratura națională moldovenească împodobește multe dintre piesele voastre.Credeți că este un stil solicitat?
Serghei: Cu regret, nu foarte solicitat, cel puțin dincolo de hotarele Moldovei. Însă noi încercăm să-l folosim în așa fel, în așa o cheie, în așa un stil, care ar place oamenilor. În principiu, stilul balcanic este asemănător motivelor noastre moldovenești.
- Goran Bregovici, spre exemplu…
Serghei: Bregovici în primul rînd. Încercăm să prezentăm acest stil în așa fel, ca el să fie pe placul tuturor. Să-l renaștem, în felul nostru, ca să provocăm un nou val de interes față de folclor.
Marina: Dar să găsim totuși mijlocul de aur. Este foarte important. Cred că va fi exact nișa pe care o vom ocupa dacă vom găsi acest mijloc de aur: să unim coloratura noastră moldovenească cu muzica modernă și să păstrăm sonorizarea noastră, pe trei voci. Filip Kirkorov ne numește Ricchi e Poveri moderni, ei tot interpretau în trei voci – frumos, sonor, spectaculos…
Evgheni: Voi menționa că, anul acesta, la „Eurovision” doar noi am ieșit cu o piesă ”folk” cu motive moldovenești. Cred că de aceea am intrat în topul primilor zece, am certitudinea că o astfel de muzică va fi cerută și în continuare, ea trebuie doar făcută corect. Sunt de acord cu ce a spus Serghei, încercăm să păstrăm elementele naționale, dar adăugăm și sunete moderne. De aceea cred că locul 10 ne demonstrează că nu e totul pierdut, că putem și în continuare să contribuim la popularizarea coloraturii moldovenești peste hotarele țării.
Marina: La alegerea piesei pentru Eurovision, după ce Filip Kirkorov ne-a trimis „My Lucky Day”, aveam îndoieli – poate alegem altceva, lăsăm tema Balcanilor? El ne-a răspuns – „Nu, băieți, dacă ne vom repezi după muzica la modă, nu obținem nimic – ea nu este a voastră. Aveți asta în sînge și doar voi puteți prezenta această muzică așa cum se cuvine.” L-am ascultat, și cred că nimeni dintre noi nu regretă că am ales anume această piesă.
- Voi ziceți că locul 10 este unul bun, eu încă cred că voi ați meritat mai mult!
Marina: Noi am și nimerit într-un an nu foarte simplu. O spunem nu numai noi, ca participanți la concurs, o spun observatorii care merg an de an la „Eurovision”, îl urmăresc, îl iubesc, îl trec prin ciur și dîrmoi. Cu toții vorbesc despre faptul că în acest an concursul a fost cel mai tare din ultimii 10-15 ani. De aceea era greu să ajungi foarte sus.
Per aspera ad astra
- Aveți idoli? Care sînt piesele și interpreții voștri preferați?
Marina: În prezent este Filip Kirkorov. Îl cunoaștem acum nu doar ca pe un artist de pe ”sticlă”, dar și din altă parte. Este un profesionist, o persoană care mereu face totul ideal. În cadrul turneului de promovare din Țările Baltice, am vizionat de nouă ori concertul lui și de nouă ori am rămas mirați, nu te saturi de el! Și asta trebuie să o înveți: la fiecare concert să ieși ca pentru prima oară.
Evghenii: Noi ascultăm muzică diferită. Eu personal prefer creația lui Nikolai Noskov, deși este cu totul altceva comparativ cu ce interpretăm noi. Îmi place muzica străină, de la fiecare interpret poți lua ceva. Este o școală, este înțelegerea faptului că trebuie mereu să fim în tendințe și să ascultăm muzica nouă.
- Dar ceva pentru suflet?
Marina: Pentru suflet – același Nikolai Noskov… Whitney Houston… Este muzica adevărată, care a fost înainte! Acum, din păcate, nu se mai face asemenea muzică. Poate ea nu mai trebuie nimănui? Mă îndoiesc! Lara Fabian…
Serghei: … Sting, Stevie Wonder. Din contemporani – Ariana Grande cu vocea-i divină. Dintre interpreții tineri ruși este Alexei Ciumakov, Alexandr Panaiotov, care are și el o voce colosală. Leonid Agutin…
- Cu care staruri ruse în afară de Kirkorov ați reușit să vă cunoașteți, să vă împrieteniți?
Evghenii: Desigur cu Serghei Lazarev, Anni Lorak…
Marina: Serghei Lazarev a venit în Portugalia de ziua de naștere a lui Filip, atunci ne-am cunoscut, am comunicat, ne-a spus multe doleanțe, ne-a îmbărbătat. Și cu Alla Pugaciova am făcut cunoștință, tot grație lui Filip. Era și o zi minunată – Paștele. Noi ne aflam la Moscova și Filip Bedrosovici ne-a invitat acasă, unde era și Alla Borisovna. Ea este o persoană… .
Evgheni: … cu o energetică colosală.
Marina: Da, o persoană puternică. Nu vorbește mult, dar dacă spune, atinge toate coardele sufletului. Ne-a făcut o recomandare importantă: „Nu ascultați pe nimeni, interpretați ca pentru ultima oară!” A spus-o așa, că mai mult nici nu a fost nevoie de nimic.
Cu Alla Pugaciova.
Serghei: În plus, Alexandr Reva, Mihail Galustean, Gliucoza – cu foarte mulți artiști am făcut cunoștință. În perioada „Eurovision”-ului mulți dintre aceștia plasau pe rețelele de socializare postările proprii în susținerea formației DoReDos. Garik Harlamov, Garik Martirosean, aceeași Anni Lorak. Din România – Paula Seling. A fost foarte important și plăcut pentru noi să fim susținuți de un număr mare de artiști.
- Dar show-businessul este totuși o concurență. Nu vă privesc cu gelozie, ca pe niște concurenți care vor umbri starurile deja consacrate?
Evgheni: Și ce e de făcut? Luptăm. Muncim mult pentru a ne atinge scopul. De șapte ani formăm o echipă, am avut ascensiuni și căderi, avem o bogată experiență concurențială. Am participat la multe concursuri - în România la X Factor, la Vitebsk - „Slaveanski bazar”, în Rusia la „Novai volna”… Este o cale spinoasă, dar merită să fie parcursă! Pentru asta trăim, ne dezvoltăm – de dragul visului nostru.
Marina: Important e să nu cedăm, este cel mai important. Cred că de aceea formăm o echipă – pentru că ne unește un vis. Și în clipele grele, cînd brațele se lasă în jos, noi ne susținem reciproc și ne îndemnăm spre o nouă creație.
Evgheni: În ce privește concurența – ne bucurăm dacă fiecare interpret va munci la fel și va atinge asemenea culmi. Este îmbucurător și merită lăudat.
Marina: Fiecare artist își are spectatorul său. Nu face să-l privești pe altul cu invidie: cineva are un șlagăr, dar tu – nu. Fiecare își va avea șlagărul său dacă va munci, fiecare își va avea spectatorul care îl va asculta și îl va iubi.
Să învățăm și iarăși să învățăm!
- În formația voastră, cineva poate fi numit lider sau există o egalitate?
Evgheni: Eu cred că nu există un lider. Fiecare știe ce și cum are de făcut. Desigur, doamna are prioritate. Dacă, bineînțeles, are o atitudine constructivă. Dacă totuși în colectiv există un lider, ceva nu ține, se clatină, cred că un asemenea colectiv nu are viitor.
Marina: Discutăm orice chestiune.
Serghei: … Nu a fost niciun caz ca, după ce am discutat, cineva să fie împotrivă. Aducem argumente, demonstrăm, la final luăm o decizie comună.
Evghenii: La scrierea pieselor, la aranjamente pot apărea divergențe. La noi Marina este Balanță, eu – Berbec, Serghei – Taur, ea ne echilibrează.
- Nu ți-e ușor cu ei, Marina…
Marina: Dacă ați ști cît de complicat este! Cred că mă ajută faptul că sînt născută în zodia Balanței. Mereu propun diverse variante, încerc să găsesc soluția optimă. Universul mi-a hărăzit să aplanez conflictele. Dar uneori și eu mă pot aprinde.
- Umorul – ce loc ocupă el în viață și în creație ?
Marina: Foarte mare! În cazurile complicate doar umorul ne salvează. Dacă ești într-o situație mai proastă, iar cineva glumește, începi să o privești altfel. În orice situație, în orice profesie, în viață de fapt trebuie să găsești partea pozitivă și să o urmezi.
- Ce vreți să învățați în viitorul apropiat?
Evgheni: Engleza, bineînțeles, am și început deja. Să facem sport - să mergem la sală, să ne menținem starea fizică. Să exersăm în continuare vocalul. Este cel mai important: să cînți bine și să-ți cunoști bine vocea.
Fiecare spectacol al trupei „DoReDos” este o sărbătoare pentru public.
Serghei: Să ne dezvoltăm. Adică, vom face tot ce făceam înainte de Eurovision, înainte de „Novaia volna” - vocal, sport, plus engleza. În rest – întotdeauna am muncit pentru propria dezvoltare și pentru ca de fiecare dată să uimim spectatorii cu ceva nou. Căci, dacă nu prezinți interes ca personalitate, gata, s-a zis cu cariera! Mai ales că există oameni buni, care întotdeauna îți pot da o lecție. Spre exemplu, Filip Kirkorov, de la care ai multe de învățat.
- Cine vă predă vocalul? Aveți profesori, învățători ?
Evgheni: Desigur! Învățătorii noștri sînt Ilie și Svetlana Sîrbu. Îi avem de mulți ani ca profesori. Eu - șapte, colegii ceva mai puțin. Și le mulțumim pentru faptul că au îndrăznit să ne descopere vocile, diapazonul.
Marina: Cîndva erau soliștii formației „Plai”. Ilie Sîrbu a elaborat propriul sistem de instruire. Ne-a povestit cum își observa propria voce, cum se scula dimineața, lua note înalte și privea în oglindă – cum e acolo, apoi lucra cu asta. Asculta multă muzică – străină, rusească, moldovenească, compara, îmbina, în cele din urmă a găsit școala care l-a ajutat în multe privințe. Spre exemplu, eu am venit la el fiind studentă a colegiului, unde mi-au spus să-mi iau nădejdea, că nu voi cînta! Spuneau profesorii că am un diapazon mic. Dar odată venită la el, am primit o speranță că se poate, că omul poate obține tot ce vrea, și nu doar în sfera vocalului.
Evgheni: Fiecare dintre noi a avut momente în care ni s-a spus: nu, nu vei obține nimic. Și mie îmi spuneau că nu voi putea interpreta. Nu simțeam ritmul. Dar munca asiduă și visurile îndrăznețe – iată chezășia că îți vei atinge scopul.
Să menții înălțimea
- Viața cotidiană vi s-a schimbat dacă ați ajuns atît de faimoși?
Marina: Da, s-a schimbat. Oamenii ne recunosc adesea – la magazin, în oraș. Reacționează bine, nimeni n-a spus că am evoluat prost. Din contra, ne felicită cu victoria obținută, deși noi nu am biruit, al luat doar locul zece. Da ei zic: nu, ați cîștigat, bravo! După concerte atît de mulți își doresc să se fotografieze cu noi, că uneori și o oră nu e de ajuns pentru toți. Nu poți refuza oamenii - deoarece nu se știe dacă te vor mai vedea așa de aproape sau nu. Și e minunat!
- Aveți acum scopuri concrete și ce sacrificii trebuie să faceți pentru a le obține?
Marina: Timpul. Sacrificăm timpul și spațiul propriu. Și familia. Eu, spre exemplu, îmi educ fiul de opt ani și jumătate, există clipe în care el are nevoie ca mama să-i fie alături, și în perioada de pregătire pentru „Eurovision” el s-a maturizat în lipsa mea. Era cu bunica și mă aștepta bărbătește, îmi scria, dar au fost și momente de criză. Pentru mine a fost cel mai complicat: să nu-mi văd fiul. Scopuri? Cred că să fii iubit și cunoscut nu numai în Moldova, dar și peste hotarele ei.
- Preconizați să editați primul vostru album, în septembrie?
Marina: S-a dovedit că nu e așa de simplu, căci selectarea pieselor este o treabă deloc ușoară. Înhățăm orice piesă care ne este propusă, selectăm ceva interesant. Ne dorim să nu fie o muzică efemeră, să fie de nivelul celei din piesa „Son”, creată acum cîțiva ani. Ea este apreciată și acum, este ascultată, comandată, cerută, interpretată împreună cu noi. Am vrea să continuăm an același spirit.
Serghei: E nevoie de timp pentru a lucra asupra unui album. Noi nu-l avem. Deoarece și după „Eurovision” avem multe plecări, mereu nu stăm acasă.
- Și totuși unde și cînd vă vom vedea la un concert în timpul apropiat?
Marina: La 24iunie, la Chișinău, în cadrul concertului consacrat absolvenților. Vă invităm!
Adăuga comentariu