Vor reveni oare steagul și stema moldovenească veritabilă?

Există țări care au multe rădăcini istorice și culturale comune, dar fiecare dintre ele are dreptul la propria simbolică istorică. Căci simbolurile istorice ale țării nu-s simple ”semne distinctive”.

Redacția Noi.md de multă vreme abordează aceste probleme fundamentale, istorice și de stat. Acestei teme i-au fost consacrate, între altele, numeroasele studii ale istoricului Veaceslav Matveev. Aceste probleme-s esențiale pentru orice cetățean al țării noastre, care are mentalitate patriotică și vede în stabilirea adevărului istoric un fel de datorie față de sutele de generații ale strămoșilor, care au trăit ,creat și luptat sub steagurile domnitorilor moldoveni.

De ce Republica Moldova trăiește cu o simbolică străină și este oare posibilă revenirea la rădăcinile istorice? Despre aceasta corespondentul Noi.md discută cu Andrei Nesteriuc, activist civic pasionat de heraldică și vexilologie.

De ce actualele simboluri naționale ale Republicii Moldova se aseamănă cu cele ale României?

Ele nu pur și simplu se aseamănă, căci e știut că orice stemă și steag are o încărcătură semantică. Cu regret, actualele simboluri de stat ale Republicii Moldova ți ale României se trag din aceleași izvoare, idei și prototipuri similare. Și noi, și românii folosim steagurile naționale, etnice românești. Se referă și la vulturul românesc de pe stemele Republicii Moldova și cel al României. Mai pe scurt, ele simbolizează unitatea națiunii române. Adică, din intenția greșită sau deliberată a autorilor acestei simbolici, o singură națiune română – două state românești, și dacă RM este al doilea stat românesc, reieșind din logica acestor autori, odată și odată ele se vor uni.

Dar care este istoria tricolorului, în general? Că doar în decurs de veacuri simbolul de stat al Moldovei era doar capul de bour?

Altă dată moldovenii aveau propriile simboluri moldovenești: din sec. XIV capul de bour cu steaua între coarne, trandafirul și semiluna pe laturi, devine stema Moldovei. Acest simbol (capul de bour) era prezent și pe steagurile moldovenești. Dacă e să vorbim despre culoarea stindardelor domnești, apoi în sec. XV- XVIII ele erau,în fond, roșii, mai rar – albastre. Undeva prin a.1832 în Moldova deja era prevăzută folosirea steagurilor roș-albastre. Adică, la moldoveni pentru prima dată a apărut un drapel recunoscut internațional (stabilit prin Statute organice) . Iar vecinii noștri valahi, stabiliți dincolo de Milcov, le aveau pe ale lor: în sec. XIV corbul cu o cruce în cioc și uneori cu soarele și semiluna pe laturi, devine stema Principatului valah.

În sec.XIX corbul s-a transformat în vultur. Și tricolorul albastru-galben-roșu a început să fie folosit acolo cu 25 de ani înainte de venirea lui Cuza la putere, după ce sultanul Mahmud II a adăugat culoarea roșie la galbenul și albastrul steagului valah. Ulterior, în a. 1848, tricolorul a fost adaptat ca drapel revoluționar în capitala Valahiei, orașul București. Adică, unioniștii au făcut din drapelul istoric al Principatului valah - tricolorul - unul ”național românesc”.

Voi menționa, că moldovenii din start au respins această ”tricoloromanie”. Autoritățile moldovenești au emis un decret, prin care «nu se admite trecerea locuitorilor acelui principat (Valahia) care poartă cocarde și eșarfe românești …». Voi aminti, că pe atunci în Moldova a fost confirmat oficial bicolorul roș-albastru, iar în Valahia la mijlocul sec. XIX era folosit tricolorul roș-albastru-galben. Însă în a.1859, după unirea Valahiei și Moldovei, Alexandru Ion Cuza a fost impus să accepte invenția făcută în 1848 la București, capitala Valahiei. Ei, și așa au început toate…

În jumătatea a doua a sec. XIX, după formarea statului național român, tricolorul roș-galben-albastru devine drapelul de stat al acestei țări. Iar în a.1922 element principal al stemei regatului român devine vulturul de aur (care semnifica apartenența la originea latină a românilor)cu o cruce în cioc (în rezultatul apropierii simbolicii tradiționale valahe – vulturul cu crucea în cioc – de vulturul vechilor romani). Aceste simboluri vexilologice și heraldice ale identității românești au stat la baza actualei simbolici de stat a României și a Republicii Moldova.

Totuși, simbolica de stat a Republicii Moldova diferă prin ceva de cea a României?

Cu privire la Republica Moldova, se știe că la începutul anilor 90 aici au fost adoptate simbolurile statale românești (cu modificări nesemnificative). La 27 aprilie, 1990 prin decizia primului parlament al țării tricolorul etnic românesc (albastru-galben-roșu) a fost declarat drapel de stat. Între drapelele României și Republicii Moldova există diferențe doar în nuanțele de albastru, dimensiuni și prezența stemei pe țesătură. La 2 noiembrie, 1990 a fost aprobată stema de stat a Republicii Moldova , elaborată de artistul plastic Gheorghe Vrabie și de doctorul în istorie Maria Dogaru, președinte adjunct al Comisiei naționale pentru heraldică și sigilografie din România, București. Cruciatul vultur heraldic de pe stemele României și Republicii Moldova se trage din aceeași idee națională general-românească. Diferența constă în faptul, că acest simbol la ei este o figură din interiorul scutului, iar la noi el ține scutul. La noi scutul central al stemei simbolizează doar principatul Moldovei, la ei – este simbolul celor cinci provincii: Valahia, Moldova, Transilvania, Dobrogea și Banatul.

De ce atunci la noi stema medievală moldovenească cu capul de bour a fost înlocuită cu stema, în care simbolul principal este vulturul românesc? Și de ce în Republica Moldova a fost arborat nu steagul istoric al lui Ștefan Cel Mare, da tricolorul românesc?

Conducerea Moldovei a inițiat lucrările de pregătire a propunerilor privind simbolica de stat în a.1989. Tot în acel an, în iulie, s-a desfășurat prima consfătuire consacrată acestei teme, cu participarea unui grup de deputați în Sovietul Suprem: istorici, juriști, reprezentanți ai uniunilor de creație și ai organizațiilor obștești neformale — Frontul popular din Moldova și mișcarea internațională «Единство».

Cu privire la cel mai vechi simbol al Statului Moldovenesc - stema cu capul de bour cu steaua între coarne, trandafirul și semiluna pe lateral, fixat istoric încă în sec. XIV, în urma dezbaterilor participanții la consfătuire au ajuns la un consens. A fost de acord chiar și frontistul I.Țurcanu : «Cu privire la stema Moldovei chestiunea este clară ». («Советская Молдавия», 28.07.89). Dar cu privire la drapel consensul nu a fost găsit, reprezentanții FPM Ion Hadîrcă, N. Negru și același I.Țurcanu, fără a se trudi să caute argumente în istoria noastră seculară, au susținut că principalul aspect al problemei discutate este «unitatea simbolismului tuturor românilor… Noi toți, de la Nistru pîn la Tisa și mai departe, suntem români într-adevăr». («Советская Молдавия», 28.07.89) El și-a concretizat poziția de mai multe ori. Spre exemplu : «Este foarte clar. Simbolica noastră națională este aceeași cu a românilor. Deci, dacă peste Prut a fost acceptat tricolorul – albastru, galben, roșu – noi nu mai avem ce căuta... Istoria a rezolvat deja problema». («Советская Молдавия», 28.07.89).

Desigur, au existat și alte opinii, bazate pe fapte istorice. Spre exemplu, istoricul P. Șornicov susținea că «Stindardul lui Ștefan cel Mare era roșu… Steagul Moldovei era roșu și peste o sută de ani, pe vremea lui Ieremia Movilă». («Советская Молдавия», 28.07.89) Istoricul V.Bobeico amintea că steagul roș-albastru a existat în Moldova fără schimbări pînă la unirea ei cu Valahia în a.1859, iar după unire tricolorul Valahiei a devenit atributul noului stat «România». («Советская Молдавия», 28.07.89).

V.Curbet, figură remarcabilă a culturii moldovenești, a subliniat: «Poporul moldovenesc are o istorie bogată. Trebuie să pornim de la ea, de la steagul lui Ștefan cel Mare, și să nu repetăm drapelul românesc». («Советская Молдавия», 28.07.89)

Dar, din păcate, aceste fapte istorice așa și nu au fost auzite de frontiști. La anunțarea concursului noii simbolici de stat toți participanții au fost preveniți, că drapelul de stat va fi tricolorul românesc.

Și la elaborarea stemei de stat a Republicii Moldova artiștii plastici nu au avut o opinie unică, unii credeau că trebuie să folosim numai stema istorică moldovenească - capul de bour, alții insistau asupra necesității de a folosi încă un simbol general-românesc. La 27 aprilie, 1990 chestiunea privind aprobarea simbolicii de stat a fost inclusă pe ordinea de zi a ședinței plenare a Sovietului Suprem. Alături de tribuna centrală a fost plasat proiectul-învingător al stemei Republicii Moldova, elaborat de grupul lui Semion Odainic – stema istorică moldovenească, încadrată cu ramuri de stejar, o cunună din șase spice și o cruce. Dar activiștii Frontului popular au adus și instalat alături o altă variantă a stemei cu vulturul românesc, executată de Gheorghe Vrabie și respinsă de comisie de trei ori. Varianta lui G.Vrabie se baza pe stema Chișinăului din timpurile României regale (a.1930), în care simbolul principal era vulturul românesc,care simboliza unirea acestui oraș moldovenesc străvechi cu România.

În deschiderea ședinței, în numele unei comisii pe marginea proiectelor de lege a vorbit unionistul convins deputatul A.Moșanu. Cea mai mare parte a raportului său el a consacrat-o «argumentării» propunerii privind aprobarea tricolorului românesc ca drapel de stat. Iar cu privire la stemă, în raport s-au spus următoarele: «Pe steagurile moldovenești mereu a fost prezentă stema Moldovei: capul de bour, imaginea stilizată a soarelui și a lunii pe lateral, și steaua cu cinci colțuri între coarnele bourului ». (Arhiva parl., f. R2948, op. 6, d. 1118, p. 86). În dezbaterile pe marginea chestiunii privind stema Moldovei unionistul N.Dabija într-o formă vulgară a criticat proiectul lui Odainic, care învinsese în concurs, și a propus ca această chestiune să fie scoasă de pe ordinea de zi și să fie anunțat un alt concurs - internațional. La conducerea Sovietului Suprem de atunci se aflau forțele frontist-unioniste. De aceea propunerea lui N.Dabija a fost imediat susținută de frontiștii M.Druc, V.Matei și I. Vatamanu. Și cu majoritate de voturi proiectul de lege a fost scos de pe ordinea de zi. La acea ședință a fost aprobat doar drapelul – tricolorul românesc albastru-galben- roșu și în aceeași seară deputatul Gheorghe Ghimpu l-a arborat pe clădirea Sovietului Suprem.

Dup aceste evenimente Semion Elizarovici Odainic a refuzat să mai participe la turul patru propus de N. Dabija, deoarece decizia adoptată de frontiști încălca toate normele comisiei de stat. De fapt, putem spune că turul patru nici n-a avut loc. Formal, au fost admise niște variante vechi și s-a votat varianta stemei cu vulturul românesc. Expres pentru a perfecta stema, de la București a sosit academiciana Maria Dogaru, care a devenit coautoarea stemei în probleme de teorie. În urma recomandărilor sale schițele au fost expediate la București spre expertizarea Comisiei de stat pentru heraldică din România. Acolo varianta provincială a lui G.Vrabie a fost aprobată îngăduitor și la 3 noiembrie 1990 a fost propusă parlamentului, care a și aprobat-o. Constituția Republicii Moldova, adoptată la 29 iulie,1994, a lăsat fără schimbare simbolurile naționale.

Da ulterior au existat versiuni alternative ale stemei și drapelului de stat al Republicii Moldova?

S-au mai întreprins unele încercări de a renaște simbolica istorică moldovenească (care să reflecte izvoarele istorice și tradiția seculară a statului moldovenesc). Spre exemplu, în anii 2008-2009 au fost elaborate versiuni ale stemei și drapelului moldovenesc, care au putut fi văzute la diverse evenimente social-politice de după a.2010… Steaguri roș-albastre și albastru-roșii cu vechiul simbol al statalității moldovenești - capul de bour.

La diverse competiții internaționale, sportivii moldoveni din mișcarea de tineret "Voievod" au evoluat sub steagul roșu al lui Ștefan cel Mare, cu capul de bour. Așa că, dacă politicienii care pledează pentru identitatea moldovenească, venind la putere, ar fi luptat pentru idee, nu pentru fotolii și portofolii, să mă credeți - simbolurile heraldice și vexilologice ale identității moldovenești, care amintesc națiunii despre istoria veche și despre unitatea ei, demult ar fi fost restabilite la nivel legislativ .

În opinia Dvs., comisia națională pentru heraldică a Republicii Moldova activează în interesele țării noastre ?

Problema e , că pe parcursul multor ani politicienii care pledează pentru identitatea moldovenească doar vorbesc despre aceasta. Între timp, comisia națională pentru heraldică pe lîngă președintele Republicii Moldova, fascinată de ideea că Republica Moldova este un fragment al societății românești, ani în șir a promovat și promovează simbolurile heraldice și vexilologice ale identității românești în baza simbolicii Regatului Român.

Care este procedura și pașii posibili pentru a schimba drapelul de stat al Republicii Moldova? Există careva modalități legale pentru a face aceasta?

În textele Legii Supreme, adică ale Constituției Republicii Moldova , este descrisă doar actuala stemă și actualul drapel proromânesc al Republicii Moldova (este vorba despre vulturul românesc cu crucea în cioc și tricolorul albastru-galben-roșu românesc). Toate celelalte simboluri parlamentul le poate aproba și modifica prin legi ordinare, la propunerea Comisiei naționale pentru heraldică pe lîngă președintele Republicii Moldova.

Adică, la început noi trebuie să renaștem stema istorică a Moldovei (capul de bour cu steaua între coarne, trandafirul și semiluna pe lateral), și numai după aceasta compoziția reînviată a Stemei de stat a Republicii Moldova ne va aduce la plierea Drapelului de stat al Republicii Moldova. .

După care, în baza steagurilor istorice moldovenești din sec. XV-XIX, va urma elaborarea altei categorii de steaguri ale Republicii Moldova, spre exemplu – stindardul Președintelui, drapelul civil, drapelul militar, etc. Este cea mai importantă componentă suplimentară pentru statul nostru moldovenesc suveran și independent, care este moștenitorul Moldovei istorice.