Șeful misiunii de observatori din partea Adunării Interparlamentare a CSI: ”Noi facem concluzii exclusiv în baza principiilor obiectivității și imparțialității”

Alegerile prezidențiale din Republica Moldova din 1 noiembrie vor fi monitorizate de observatorii Adunării Interparlamentare a CSI. Misiunea este condusă de vicepreședintele Parlamentului Azerbaidjanului, Adil Aliyev.

-Dvs. conduceți grupul de observatori la alegerile prezidențiale din Moldovea din parte Adunării Interparlamentare (AIP) a CSI. Cu ce anume se ocupă misiunea dvs.?

- Grupul de observatori din partea AIP a CSI, pe care o conduc, monitorizează pe termen scurt alegerile prezidențiale din Republica Moldova. În cadrul monitorizării, desfășurăm întrevederi cu organele de administrare a alegerilor, autoritățile publice, candidații la președinție, vizităm secțiile de votare pentru a verifica dacă sînt gata pentru ziua de alegeri. Mîine intenționăm să monitorizăm întregul proces, de la deschiderea secțiilor de votare pînă la numărarea voturilor și efectuarea totalurilor alegerilor. Conform rezultatelor observării, după o discuție colectivă, vom efectua o concluzie generală, pe care o vom prezentata luni, 2 noiembrie 2020, în cadrul unei conferințe de presă a Misiunii CSI.

-Cum apreciați activitatea CEC din Moldova cu privire la pregătirea pentru alegeri?

Comisia Electorală Centrală a efectuat o muncă considerabilă privind pregătirea pentru alegeri în condițiile pandemiei de Covid-19. Au fost efectuate instruiri la distanță a membrilor comisiilor, au fost oferite materiale didactice pentru comisii, alegători și observatori. Pentru prima dată în istoria Moldovei au fost deschise 139 de secții de votare peste hotarele țării, ceea ce contribuie la realizarea mai completă a drepturilor electorale ale cetățenilor. Mîine, la secții, vom putea personal să ne asigurăm de eficiența măsurilor sanitare întreprinse, precum și să evaluăm organizarea alegerilor în ansamblu.

-Unii lideri ai opoziției vorbesc despre posibilele falsificări ale viitoarelor alegeri. Cum puteți comenta aceste afirmații? În care verigi ale lanțului electoral sînt posibile aceste falsificări și cum ar putea fi ele evitate?

- Grupul de observatori a AIP a CSI face concluzii exclusiv în baza materialelor observațiilor personale, respectînd principiile obiectivității și imparțialității. De aceea, ipotezele unor figuri politice și publice despre care vorbiți nu pot sta la baza judecăților noastre.

Așa cum am spus, ne vom anunța concluziile la conferința de presă din 2 noiembrie 2020.

Dvs reprezentați organul legislativ al Azerbaidjanului. Deja de mai bine de o lună continuă conflictul armat în Karabah. Se scrie că au avut de suferit persoane pașnice, este adevărat?

Oficial, în total, în prezent, au fost uciși 94 de civili, inclusiv femei, copii și bătrîni, iar peste 380 au fost răniți. Au rămas mulți copii orfani. De asemenea, peste 2.700 de locuințe și obiecte civile sînt distruse sau grav avariate.

Numai pe 28 octombrie, în Barda au decedat 30 de persoane, dintre care 11 copii. Cea mai mică fetiță avea doar doi ani. De asemenea a decedat un voluntar de la Crucea Roșie și un angajat al Ministerului Situațiilor Excepționale, un altul a fost grav rănit, a fost rănit și un jurnalist american.

Pe 11 și 17 octombrie, în Gandja, în urma bombardării și a deschiderii focului din artileria grea de către forțele armate armene, de asemenea au murit oameni neajutorați, copii, multe femei. Și-a pierdut viața și un băiat cetățean al Rusiei. Este de remarcat faptul că toate acestea s-au întîmplat noaptea, cînd oamenii dormeau.

Care este atitudinea Azerbaidjanul față de aceste acțiuni?

Noi condamnăm ferm aceste acte de agresiune. Îndreptarea armelor asupra populației pașnice care doarme și care se află departe de zona conflictelor militare este o încălcare clară a normelor și principiilor dreptului internațional, inclusiv a dreptului internațional umanitar, precum și a regimului umanitar de încetare a focului.

Comunitatea internațională nu trebuie să închidă ochii la aceste acțiuni ale Armeniei împotriva poporului Azerbaidjanului.

De ce au loc atacuri împotriva populației civile?

Armenii suportă înfrîngere pe cîmpul de luptă. Armata azeră merge spre victorie, în fiecare zi sînt eliberate noi orașe și sate. Și asta e răzbunarea lor. În plus, ei speră că Azerbaidjanul va răspunde la fel și ei vor putea chema în ajutorul unele țări și organizații terțe, precum Organizația Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC), ONU și așa mai departe. Dar nu vor reuși. După cum a spus președintele și Comandantul Suprem al armatei azere, noi nu luptăm cu poporul armean, noi nu vom atinge populația pașnică armeană, ci vom răspunde adversarului pe cîmpul de luptă.

În acești 30 de ani, cît au durat negocierile privind soluționarea pașnică, au fost adoptate un număr imens de rezoluții care afirmă că Nagorno-Karabakh și 7 regiuni adiacente sunt teritorii azere și că Armenia ar trebui să le elibereze, dar toate au rămas doar pe hîrtie. Nici Grupul de la Minsk al OSCE, nici ONU, nici alte țări nu au contribuit în niciun fel în acest timp pentru a ne asigura că aceste documente au fost puse în aplicare. ...Chiar și UNICEF, care trebuie să apere drepturile copiilor. În plus, toate atacurile asupra orașelor azere au loc după încheierea acordului privind armistițiul umanitar, privind încetarea focului în scopuri umanitare, care a avut loc cu medierea Rusiei, Franței și Statelor Unite - președinții Grupului OSCE de la Minsk. Aceasta este încă o demonstrație a ignorării intenționate de către Armenia a obligațiilor sale și a nerespectării deschise a eforturilor mediatorilor internaționali. Astfel, conflictul azero-armean din Nagorno-Karabakh nu a lăsat loc pentru o soluție corectă, decît prin mijloace militare. Dar chiar și în război, Azerbaidjanul se bazează pe normele și principiile dreptului internațional. Nu atingem orașele pașnice din Armenia, nu folosim arme interzise. Și totuși, desigur, sperăm că comunitatea internațională va forța conducerea armeană să se așeze la masa de negocieri și să ne întoarcă în mod pașnic teritoriile.

Care sînt acțiunile Azerbaidjanului în această situație?

În primul rînd, dorim să ne asigurăm că conducerea politico-militară a Armeniei va fi pedepsită meritat în cadrul legii și că comunitatea mondială va atrage atenția asupra terorismului din partea lor. În acest sens, ministrul Justiției din Azerbaidjan, Fikret Mammadov, în calitate de vicepreședinte al Asociației Internaționale a Organismelor Anticorupție, creată cu sprijinul ONU și unește 140 de țări, a făcut apel către președintele organizației, procurorul general al Qatarului, Ali Al Marri, pentru a informa membrii organizației despre provocările militare și crimele comise de Armenia împotriva Azerbaidjanului. Apelul constată în faptul că Armenia a ignorat în repetate rînduri încetarea focului convenit în scopuri umanitare și continuă provocările militare destinate populației civile și infrastructurii civile, în legătură cu care numărul de morți și răniți este în creștere. Ministerul Justiției a mai făcut apel către Fondul Națiunilor Unite pentru Copii (UNICEF), cu care implementează proiecte comune, informînd despre crimele de război armene, atacurile asupra populației civile, asasinarea a zeci de civili, inclusiv 11 copii, anunțînd că unii copii au ramas orfani, pierzîndu-i pe ambii părinţi.

În plus, țara noastră s-a dresat Organizației Mondiale a Sănătății, Oficiului Regional al OMS pentru Europa și Fondului Global (pentru sănătate) și și-a exprimat speranța că aceste organizații nu vor rămîne indiferente față de această problemă și, în numele protejării vieții și sănătății oamenilor își vor face auzită vocea pentru a opri vărsarea de sînge și a restabili pacea.

Contestații similare au fost trimise Agenției germane pentru cooperare internațională (GIZ) și Fundației pentru cooperare juridică internațională (IRZ), cu care cooperăm de mulți ani.

Ce ar trebui făcut, după părerea dvs., pentru a pune capăt acțiunilor militare?

Pentru aceasta, este necesar doar ca comunitatea mondială să nu ignore ceea ce se întîmplă. Astfel, organizațiile mondiale, în special cele la care este membră Armenia, sa condamne acțiunile împotriva populației civile din Azerbaidjan și să introducă sancțiuni. De exemplu, să interzică intrarea funcționarilor armeni în anumite țări, să nu aiba dreptul de vot pe anumite aspecte, să-i priveze de susținere financiar etc.