X 
Incendii stiri: 558
Criza energetică stiri: 1734

”Război și pace în Ucraina” Realitatea prin ochii copiilor refugiaților ajunși în R.Moldova

3 mar. 2022,, 18:46   Interviuri
8201 0

Pe 24 februarie 2022, oamenii din estul Europei s-a trezit într-o cu totul altă realitate, realitate care cu greu și-ar fi putut-o imagina. Este realitatea unui război nedorit, care zi de zi răpește vieți omenești.

Odată cu izbucnirea conflictului militar dintre Ucraina și Rusia, în țara noastră au început să vină zeci de mii de refugiați ucraineni care au fugit din calea războiul. Au fost zile, în care coloana de mașini de pe sectorul ucrainean al postului vamal de la Palanca se întindea pe o distanță de 35 de km, iar oamenii stăteau zile întregi la rînd pentru a putea trece frontiera și pentru a se simți în siguranță.

În această perioadă dificilă pentru țara vecină, Republica Moldova s-a solidarizat, de la mic la mare, de la șeful statului la cetățeanul de rînd, și a întins o mînă de ajutor celor care și-au găsit un refugiu în țara noastră.

Mii de voluntari mergeau zilnic la posturile vamale din țară pentru a ajuta refugiații cu transport, mîncare, haine ș.a. Agenți economici, lideri politici, autorități municipale și centrale au uitat de dispute și neînțelegeri și și-au unit eforturile pentru a-i susține pe cei care au fugit din calea războiului.


Cronologia războiului

Pe 24 februarie, în semn de protecție, Republica Moldova își închide spațiul aerian și declară stare de urgență pentru un termen de 60 de zile. Măsură care vine să ofere mai multe pîrghii Comisiei Situații Excepționale, pentru ca să poată lua decizii importante contracronometru.

După aceasta urmează o serie de decizii care vin să fluidizeze fluxul de refugiați din țara noastră și să faciliteze intrarea lor în Republica Moldova.

O bună parte din cei ajunși la noi sînt cazați în prezent la centrul Moldexpo.

Potrivit ultimelor date, la Centrul municipal pentru triere și plasament pentru persoanele refugiate de la „Moldexpo” sînt cazate 660 persoane, dintre care 433 sînt copii.

La cele 600 locuri de plasament temporar de la Moldexpo au fost adăugate încă 183 de locuri de cazare temporară în cadrul Brigăzii de infanterie motorizată ”Ștefan cel Mare” și 120 de locuri amenajate în incinta restaurantului „Casa Sărbătorii”, astfel, numărul total de paturi de la Moldexpo ajungînd la 903.

Războiul și copiii

Preponderent, refugiații care au ajuns în țara noastră, inclusiv la centrul Moldexpo, sînt mame cu copii.

Informaţiile despre război pot afecta psihicul copiilor, o spun psihologii. Potrivit lor, în această perioadă, este important ca minorii să fie protejați de elementele agresive din mediul online.

Pentru a ajutora copiii care deja se află pe teritoriul țării noastre, zilnic pragul centrului Moldexpo este pășit de zeci de voluntari – pedagogi, psihologi, medici, dar și oameni simpli care încearcă să le fie alături și să-i susțină pe cei care peste noapte s-au pomenit într-o lume a războiului.

Psihopedagogul Marina Rechitanov, în aceste zile vine la centru pentru a distra copiii cazați aici. Aceasta încearcă să le fure din frica războiul cu ajutorul terapiei prin artă.

”Chiar dacă adesea ni se pare că copiii nu iau în seamă proporțiile reale ale unei probleme, totuși trebuie să recunoaștem că ei sînt afectați de tot ce li se întîmplă. Vin aici pentru a le oferi o terapie prin artă. Cred că aceste păpuși pot să îi ajute. Copiii s-au integrat foarte bine, sînt degajați, sînt cu mult mai liniștiți, au uitat pentru cîteva clipe de tot ce li se întîmplă”, ne-a povestit Marina Rechitanov.

Potrivit specialistului în pshiopedagogie, terapia prin artă este un instrument foarte bun pentru a rupe un copil din realitate și a-l duce pe un tărîm al liniștii sufletești.

”Terapia prin artă este o terapie tactică, ea ajută copilul aflat în impas să scoată din el toate gîndurile negative. Părinții nu ar trebui să le vorbească copiilor despre război, pentru că orice copil caută liniștea în brațele unui părinte și este binevenit ca părintele să îl liniștească chiar și prin modul acestei terapii tactile”, a spus psihopedagogul.

La rîndul său, pshologul pentru copii și adulți, Maria Rusu spune că în așa perioade este important să fim sinceri cu copiii noștri.

”Cel mai important este să fim sinceri, dar sinceri la caz. Ei trebuie să ștrie că este un conflict, iar pentru a-i ajuta putem face o paralelă cum este un conflict la grădiniță, între copii, la fel este și în acest caz, doar că e vorba de un conlfict între oamenii mari. Acest conflict aduce schimbări în viața noastră, iar aceste schimbări nu trebuie să îi sperie”, spune Maria Rusu.

Totodată, aceasta menționează că, indiferent de presiunea care este asupra părintelui, acesta trebuie să îl facă pe copil să creadă că această schimbare va fi una bună, chiar dacă la început este un pic mai complicat.

”Chiar dacă copilul adresează întrebări pe alocuri complicate, părintele trebuie să găsească răbdarea să explice că din cauza unui conflict are loc această schimbare și este și mai important să spună copiilor către ce mergem. Am venit aici – acesta este punctul A, mergem apoi într-o altă țară care este punctul B. Copiii trebuie să știe ce urmează să facă acolo, o să meargă la o grădiniță, la o stațiune, o să fie încadrat într-o comunitate, o să avem în continuare o viață obișnuită, normală. Copiii trebuie să înțeleagă că, deși acum este greu, este o speranță pentru o viață mai bună”, spune Maria Rusu.

Aceasta menționează că copiii trebuie să înțeleagă că deși acum trec printr-o dificultate, în viitor totul va reveni la normal.

”Ei trebuie să fie siguri că o să ajungă în viitor la acea stabilitate de care s-au bucurat pînă acum. Această dorință, vis, aspirație o să le dea și părinților și copiilor speranța pentru un viitor mai bun. Vreau să menționez că toată bunătatea și ospitalitatea moldovenilor este apreciată de refugiați. Deși în preajmă se poate simți acea stare de frică și nesiguranță, totuși copiii încearcă să se sustragă de la această realitate bucurîndu-se de lucrurile pe care le primesc în dar, de jucării și de hăinuțe. La momentul de față, marea majoritate a copiilor aflați la Moldexpo tratează ce li se întîmplă ca pe un joc, iar faptul că au mîncare, au apă, au toate condițiile necesare pentru trai, îi ajută să nu realizeze pînă la final realitatea în care trăiesc. Îmi dau seama că noi sîntem acei de care ei au nevoie. Scopul meu este de a-i detașa un pic de realitatea asta dură și cumva să o transformăm în joc”, ne-a povestit Maria Rusu.

Pînă la vîrsta de 5-6 ani, copiii nu înțeleg concepte precum națiune sau război. La vîrsta de 4 ani încep să înțeleagă mai multe lucruri despre moarte, dar principala îngrijorare e legată de părinți, rude apropiate sau animale de companie.

Nivelul de înțelegere crește treptat, iar la vîrsta de aproximativ 9 ani copiii încep să se îngrijoreze în privința războiului într-o manieră similară părinților, pentru că atunci pot începe să-și imagineze situații grave, sîngeroase.

Copiii încep să perceapă diferența dintre violența din lumea reală și cea fictivă, din filme, jocuri sau cărți, în jurul vîrstei de 6-7 ani. Ei ajung să înțeleagă diferența la vîrsta de 8-9 ani.

Refugiații care ajung în aceste zile la Moldexpo sînt total debusolați și tot ce își doresc este doar să se întoarcă la casele lor fără pericolul de a fi loviți de un obuz.

Oamenii își doresc viața de dinainte, oamenii își doresc un cer senin deasupra capului și Pace în toată lumea, așa cum, de altfel, ne-o dorim și Noi.

IMPORTANT!

Refugiații din țara vecină, odată ajunși în Republica Moldova, pot apela pentru suport și consultații la Linia Verde 0 800 015 27 și 0 800 800 11.

Linkuri importante pentru refugiații ucraineni în Moldova

2
0
0
0
0

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Ar trebui să demolăm monumentele din perioada sovietică?
Azi am văzut în vis un ARMISTIȚIU SLAVON!Сандуляк Владислав
Cartea neamuluiКатрук Валерий