COVID-19 în MOLDOVA VACCINAȚI 1 002 291   INFECTAȚI 396 768(+3255)   TRATAȚI 368 373     DECESE 10 470(+8)   Mai multe detalii 
Coronavirus stiri: 7912
Criza energetică stiri: 528

Mihail Sidorov: «Renunțarea la bilingvismul moldo-rus este inadmisibilă»

18 noi. 2021,, 10:00 (reactualizat 18 noi. 2021,, 18:02)   Interviuri
6952 10

La 19 noiembrie se împlinesc 20 de ani de la semnarea Acordului de prietenie și colaborare între Republica Moldova și Federația Rusă – documentul care vizează aprofundarea relațiilor dintre cele două popoare apropiate istoric prin legături de ajutor fratern, comunitate spirituală și culturală. L-am rugat pe M.I.Sidorov, conducătorul Centrului de Analitică și Informare a Consiliului coordonator al compatrioților ruși în RM, să-și amintească evenimentul de acum 20 de ani.

El a făcut parte din delegația RM, care în noiembrie, 2001 a mers la Moscova pentru a semna documentul, care a determinat principalele direcții de colaborare strategică a Moldovei cu Rusia.

- Mihail Illarionovici, de cca 35 de ani desfășurați o activitate legislativă - și ca jurist experimentat, și ca politician, deputat în parlament în trei legislaturi. Ați avut, în timpul acelei vizite la Moscova, senzația evenimentelor extrem de importante, care aveau loc sub ochii Dvs.?

- Am avut, desigur. Voi aminti, că semnarea Acordului a fost momentul-cheie al vizitei oficiale întreprinse de președintele Vladimir Voronin în Federația Rusă. Evident, în două zile – 18 și 19 noiembrie – delegația noastră din cca 15 persoane simțea solemnitatea deosebită, importanța evenimentelor. La Vnucovo am fost întîmpinați și petrecuți de garda de onoare. Cu participarea ei a avut loc ceremonia de depunere a florilor la mormîntul Soldatului Necunoscut din Alexandrovschii sad. Foarte pline, neformale au fost întrevederile noastre cu Ghennadii Selezniov și conducătorii tuturor fracțiunilor din Duma de Stat, din guvernul FR, din primăria Moscovei.

- Pe atunci erați în fruntea comisiei parlamentare pentru drepturile omului și minoritățile naționale ?


- Eu făceam parte din delegație ca conducător al Consiliului coordonator al comunităților ruse din RM, prezentam în timpul vizitei compatrioții ruși care locuiesc în Moldova. Țin bine minte numeroasele chestiuni actuale din sfera educației, culturii care au fost discutate la acele întrevederi. Probleme de sporire a cotelor de studii în universitățile ruse, desfășurarea cursurilor de perfecționare a pedagogilor, aprovizionarea școlilor rusești din republică cu literatură didactică și manuale. La întrevederea din Duma de Stat , desigur, s-a discutat detaliat despre importanța extinderii colaborării interparlamentare.

- Ce ați memorizat din ceremonia de semnare a Acordului ?

- Ajunși în Palatul Senatului din Kremlin, înainte de semnarea actului V.Voronin a discutat cu V.Putin – discuția cu ușile închise a durat cca 40 de minute. Apoi în Sala Ecaterinei președintele Moldovei a prezentat colegului rus fiecare membru al delegației moldovenești, iar V.V.Putin , respectiv, a prezentat echipa rusească. Apoi șefii statelor au discutat un șir de chestiuni actuale privind colaborarea bilaterală și sfera comercial-economică și cea politică, problema Transnistriei. În rezultatul acestor negocieri a fost semnat Acordul de prietenie și colaborare. Președinții s-au așezat la masă pentru a semna documentul. În spatele lor – membrii delegațiilor ambelor țări, în față – zeci de jurnaliști imortalizau istoricul eveniment. Mi-a rămas în memorie următorul moment: după ce ajutorul dlui Voronin a anunțat în moldovenește că acordul a fost semnat, Putin a menționat zîmbind: ”Ce frumoasă este limba moldovenească!”.

Iar în timpul prînzului solemn în Camera Fațetată toată lumea a fost cucerită de măiestria Orchestrei prezidențiale din Rusia. În încheierea prînzului, V.N.Voronin a invitat minunatul colectiv să concerteze la Chișinău. În scurt timp, turneul lui a trecut cu mult succes în capitala noastră.

- Este clar că toți acești 20 de ani de o atenție sporită s-a bucurat art. 20 al Acordului, care vorbește clar despre dreptul «cetățenilor de a folosi limba maternă, a alege liber limba de comunicare, educare, instruire li creație în conformitate cu standardele europene și internaționale». Și mai departe se spune: «Reieșind din rolul și importanța limbii ruse, Partea Moldovenească va asigura, în conformitate cu legislația națională, condiții adecvate pentru satisfacerea necesităților de studiere în limba rusă în sistemul educațional al Republicii Moldova». Dar în ultimii ani în locul soluționării înțelepte și armonioase a problemelor lingvistice, conducerea țării noastre tot încearcă să ridice adevărate baricade lingvistice.

- Cu regret, așa este. Deși despre inadmisibilitatea îngustării sferei de utilizare a limbii ruse în societate se spune, spre exemplu, și în Conceptul politicii naționale a RM, aprobat de parlament în a. 2003, și în Strategia de consolidare a relațiilor interetnice în RM pentru anii 2017-2027, adoptată de guvern în a. 2016 .

- În acest șir nu putem să nu pomenim documentul elaborat în principal de Dvs. personal - Legea privind drepturile persoanelor ce aparțin minorităților naționale, și statutul juridic al organizațiilor lor. Și ea a împlinit 20 de ani – la 19 iulie,2001 a fost adoptată de Parlamentul RM. Art.2 al acestei legi vorbește detaliat despre drepturile lingvistice.

- Însă în ultimul deceniu legislația privind drepturile minorităților naționale , inclusiv folosirea limbilor, a suferit mai multe modificări esențiale, care au provocat neliniște. Statul promovează o politică de renunțare la bilingvismul moldo-rus multisecular, de monopolism al limbii române. Să zicem, în a.2012 în legea privind documentele naționale din sistemul de pașapoarte au fost introduse modificări ce prevăd eliberarea buletinului de identitate al cetățeanului RM numai în limba de stat și fără indicarea patronimicului titularului. Dar asta înseamnă nu doar imixtiune în viața personală a omului, dar și o cale de asimilare etnoculturală a minorităților etnice din republică.

Codul educației, adoptat în a. 2014 în genere a proclamat că procesul de studii se face în limba română și – în limitele posibilităților sistemului educațional – în una dintre limbile de comunicare internațională sau în limbile minorităților naționale. Limba rusă ca limbă de studii nici nu este pomenită în Codul educației, ei i-a fost acordat locul limbii unei minorități naționale din Moldova. E important să menționăm că din septembrie, 2018 în școlile moldovenești limba rusă nu se mai studiază ca disciplină școlară obligatorie. Anterior, ea era studiată în ciclul gimnazial în cl.V –IX. Acum este trecută la categoria limbilor străine, predate facultativ, la alegerea părinților. Clar că în viitorul apropiat o atare atitudine față de limba rusă în sistemul educațional public se va solda cu aceea, că studierea ei în aceste instituții școlare se va reduce la minim. Și asta va afecta inevitabil bilingvismul moldo-rus.

- E de menționat că toate acestea au loc pe fondalul unor declarații clare ale institutelor europene pentru drepturile omului privind necesitatea consolidării poziției limbii ruse în Moldova.

- În Europa este recunoscut faptul, că mai toți locuitorii republicii posedă limba rusă. Se atrage atenție faptului, că problema utilizării limbilor este una delicată, și să autoritățile moldovenești trebuie să acționeze foarte precaut în sfera dată. Institutele pentru drepturile omului din Consiliul Europei și ONU constată, că în Moldova în continuare nu se vede respectul pentru diversitatea culturală, lingvistică. Divizarea lingvistică și etnică se suprapune diferențierii conform principiului Est-Vest și aprofundează scindarea societății moldovenești în două grupuri: vorbitorii de limbă rusă și vorbitorii limbii de stat. Astfel, instabilitatea politică și economică, politizarea problemelor utilizării limbilor a acutizat în ultimii ani tensiunile din societate și poate amenința coexistența pașnică , - se spune în concluzii.

- Cu alte cuvinte, pentru autoritățile Moldovei acum cel mai rațional ar fi să revină la buchea legii – la respectarea art. 20 din Acordul de prietenie și colaborare între Rusia și Moldova ?

- Pentru aceasta este foarte important să se purceadă al elaborarea unui act normativ nou, care ar putea fi numit, spre exemplu, «Cu privire la păstrarea, dezvoltarea și utilizarea limbilor în Republica Moldova ». El trebuie să identifice clar situația juridică a limbii ruse ca limbă de comunicare interetnică. La elaborarea acestui document trebuie să fie folosite prevederile Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare, să fie studiată experiența utilizării legislației lingvistice în alte țări. E foarte important ca la această activitate să fie atrași reprezentanții organizațiilor etnoculturale, a experților în domeniul relațiilor interetnice, a altor specialiști care vor interacționa cu parlamentul și guvernul.

- Revenind la data sonoră de azi, vreau să amintesc că în a. 2011 celebrarea unui deceniu de la semnarea Acordului a fost laitmotivul vizitei la Chișinău a lui S.Lavrov, șeful MAE al FR. Atunci într-o declarație comună a miniștrilor de externe din Moldova și Rusia s-a spus, că Părțile salută prelungirea acestui document de bază pentru încă un deceniu. Iar prioritățile principale în continuare vor fi dezvoltarea pașnică și democratică, formarea unor premise stabile pentru progresul social și sporirea dinamică a relațiilor comercial-economice și umanitare, ce corespund provocărilor timpului, tendințelor globalizării în Europa și în lumea întreagă. Cum vedeți Dvs. importanța Acordului în stadiul actual al istoriei moderne?

- Eu am participat la ceremonia de semnare a acestui document de către președinții celor două țări, apoi am votat pentru ratificarea lui în parlament. După care timp de 20 de ani am contribuit la aceea, ca art. 20 al Acordului să nu fie umbrit de atacurile rusofobe ale unor forțe politice cunoscute. Centrul nostru de analiză și informare a organizat un șir de conferințe științifico-practice în problemele legislației lingvistice. Noi am inițiat și desfășurat seminare, mese rotunde consacrate păstrării bilingvismului moldo-rus. Am convingerea, că partea moldovenească trebuie să-și determine poziția politică clară, să nu se îndepărteze de buchea și spiritul Acordului - actul juridic internațional fundamental al relațiilor ruso-moldovenești . Căci sarcina lui principală este să ridice calitatea vieții cetățenilor țărilor noastre, să asigure pacea, securitatea și prosperarea popoarelor noastre. Unde mai pui, că Acordul are și scopul soluționării problemei transnistrene – prevederea despre reglementarea politică a acestei probleme este inclusă chiar în preambulul documentului.

A intervievat Tatiana Borisova

1

Adăuga comentariu

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Pe ce veți economisi în primul rînd după creșterea tarifelor?
Despre cum se nasc zeiiКатрук Валерий
Muzeul de ceară din Codri (+Video)Катрук Валерий
Cartagina va fi distrusăКатрук Валерий
 X