Transnistria stiri: 1352
Eurovision stiri: 497

Marian Fusu: oamenii au nevoie de noutăți pozitive

6 mai. 2021,, 08:28 (reactualizat 6 mai. 2021,, 18:00)   Interviuri
6645 0

Tema luptei cu pandemia și a vaccinării este în continuare tema numărul unu. Nouă, locuitorilor Moldovei, ne este foarte interesant cum evoluează aceste evenimente în alte țări. Iată de ce azi am decis să-l intervievăm din nou pe compatriotul nostru, psihologul și psihanalistul Marian Fusu, care locuiește și practică la Paris, Franța.

Așa dar, și iarăși bună ziua, dle Fusu! Am făcut deja două interviuri cu Dvs. – le-ați relatat cititorilor noștri despre formarea Dvs. ca psiholog și psihoterapeut, le-ați împărtășit din cugetările și recomandările Dvs. în actuala situație complicată. După publicarea acestor interviuri, a urmat o anumită reacție a cititorilor noștri, care demonstrează că le este interesant și important să audă opinia psihologului despre realitatea înconjurătoare și cum să ne isprăvim cu această realitate. De la primul nostru interviu încoace situația privind infecția virală s-a schimbat semnificativ, au apărut noi întrebări și îndoieli. Ați putea să ne vorbiți despre aceea, dacă într-adevăr vaccinarea totală ne va ajuta și cum credeți că se va produce ieșirea din carantină în viața obișnuită?

Da, în interviurile precedente am discutat deja această temă dificilă, care ține de extinderea infecției virale și dificultățile emoționale și psihologice cu care ne-am confruntat cu toții. La moment, desigur, este actuală întrebarea despre revenirea treptată din situația de criză la viața obișnuită. Ce pot spune eu cu privire la vaccinuri? Personal, nu-s nici medic, nici genetician, și nu-mi pot da cu părerea despre compoziția sau impactul vaccinului asupra organismului uman, dar ca specialist care lucrează cu oamenii și cugetă asupra esenței profunde a lucrurilor, pot menționa următoarele momente evidente.

Este clar, că diferite guverne și structuri au interesul să soluționeze mai grabnic problema extinderii bolii și revenirii la viața obișnuită. La prima vedere, pare că vaccinarea populației este cea mai rapidă și mai promițătoare variantă de soluționare a problemei. Dar aici există numeroase nuanțe. Mulți specialiști în sănătate, care muncesc în această direcție, menționează că crearea reușită a unui vaccin funcțional estre un proces destul de anevoios, care necesită studierea minuțioasă a virușilor, dinamica impactului lor, reacția imunității umane la interacțiunea cu agenții patogeni în diferite condiții.

Desigur, a trecut prea puțin timp pentru ca să putem face concluzii definitive cu privire la impactul coronavirusului asupra organismului uman și acțiunea eficientă a vaccinurilor antivirale. Există multe companii producătoare de vaccinuri, în fiecare caz aparte în procesul de administrare a acestor preparate apar multe întrebări. În fond, noi ne deosebim unii de ceilalți, ca imunitate și ca reacție a organismului la diverse substanțe. Cineva, spre exemplu, este alergic și nereceptiv la anumite substanțe, altul are morbidități cronice grave, poate că de mult timp primește diferite preparate puternice, și nu putem ști cum va reacționa în corelare cu componentele vaccinului. Iar în procesul vaccinării masive deseori nu există posibilitatea unei abordări individuale. Într-un anumit sens, putem spune că acum, la injectarea vaccinului, are loc ”testarea în luptă”. Chiar dacă presupunem că vaccinul este foarte eficient, oricum există posibilitatea unei reacții individuale a organismului la acest vaccin.


Apropo, ca psiholog vreau să menționez, că dacă o persoană din varii motive se teme de vaccinare, nu crede în eficiența ei sau se teme că-i va fi și mai rău, eu cred că nu trebuie să se insiste sau persoana să fie vaccinată cu forța, deoarece din cauza percepției negative a procesului dat se poate declanșa reacția inversă și pot apărea diverse simptome grave.

La urma urmei, nu trebuie să credem că vaccinul este unica panacee pentru toți fără excepție. Fiecare om trebuie să aibă dreptul de a alege, consfințit în constituție.

Apropo, ați menționat că vaccinul nu este unica posibilitate de a te ajuta pe tine însuți, ce metode mai există pentru a-ți spori imunitatea și sănătatea?

Da, în prezent este o întrebare foarte actuală. Din relatările martorilor oculari ai epidemiilor care au avut loc, să zicem, în Europa medievală, nu toți orășenii se îmbolnăveau neapărat și mureau în urma infecției contactate. Și nu era vorba despre igienă și mijloace de protecție.

În general, putem vorbi despre două categorii de oameni, care au contactat cu persoanele infectate și nu au avut careva simptome ale bolii.

Prima – oameni obișnuiți, pe care acum i-am categorisit ca persoane cu un sistem imunitar puternic și perfect funcțional, grație căruia ei au putut rezista bolii. A doua – vindecătorii și clericii, adică persoanele care mereu s-au aflat alături de bolnavi și au încercat să-i ajute, în măsura posibilităților lor.

Adică, încrederea în sine și în propria vocație de a ajuta altora i-a ajutat să mobilizeze resursele de protecție ale organismului și să nu se îmbolnăvească, în ciuda eroismului zilnic, de durată, de a ajuta altora și a interacționa cu infecția. Eu cred că ar fi bine dacă, plus la îndemnurile de a se vaccina și reportajele panicarde, mass-media ar publica mai des noutăți pozitive și schițe despre oamenii care grație optimismului, creativității și dorinței lor de a-i ajuta pe alții, se isprăvesc cu actuala situație și îi încarcă cu energie și pe cei din jur.

Cum stau lucrurile în Franța, cum reacționează oamenii la restricții și la vaccinare?

În general, francezii se caracterizează drept oameni foarte comunicativi. Înainte de această istorie cu virusul, la o întrevedere cu prietenii, cunoscuții, colegii de lucru, francezii se sărutau de multe ori și întrebau cum le merg treburile. Era chiar distractiv să urmărești cum într-un colectiv de muncă numeros o mare parte a zilei se irosea pentru saluturi și sărutări. Apoi fără grabă începea activitatea de muncă - mai aproape de pauza de masă! Și cu toții împreună mergeau bucuroși la cafeneaua din apropiere.

După primul val al epidemiei, fiind încuiați în apartamentele și casele lor, francezii au trăit un șoc, căci pierduseră obișnuitul mod de viață, într-un anumit sens se poate spune că au fost lipsiți de o parte a identității naționale. Apoi li s-a permis să iasă din casă, însă pentru că trebuie să poarte măști și să respecte alte măsuri de securitate, a dispărut posibilitatea săruturilor și îmbrățișărilor chiar și cu oamenii apropiați, cu rudele. Ce mai, simpla strîngere de mînă a rămas în trecut, acum drept salut ne atingem cu coatele.

La începutul acestor restricții puteai uneori să ieși la magazinul din preajma casei, după produse alimentare. În timpul cumpărăturilor am urmărit oamenii din magazin. Toți purtau măști, aveau corpul încordat. De după măști vedeam ochii speriați ai locuitorilor orașului nostru. De atunci, s-au schimbat multe lucruri. Acum, în timp ce noi comunicăm cu Dvs., în întreaga Franță este introdusă (sper, pentru ultima oară) starea de urgență din primele zile de aprilie pînă la începutul lunii mai. Există anumite restricții de circulație spre locul de muncă, la magazine sau restaurante. Dar în general, se simte schimbarea și libertatea. Ieșind în stradă, nu-ți dai seama imediat că mai există restricții. Da, toți poartă măști, însă se deplasează liber și principalul – vesel, fiecare în drumul lui. Iar pe fețe nu mai au frică, dimpotrivă – se simte bucuria și așteptarea optimistă a ieșirii din această criză îndelungată. Știindu-i pe francezi, mi-i frică să-mi închipui cum vor sărbători revenirea la ritmul obișnuit.

Cu privire la vaccinare – acum acest proces capătă rotații și primii se vaccinează oamenii în etate, medicii, profesorii, reprezentanții altor profesii, care comunică regulat cu oamenii.

Pe de o parte, aici nu există vaccinarea obligatorie și forțată a tuturor cetățenilor. Pe de alta, dacă o asistentă medicală sau o îngrijitoare dintr-un azil nu se vaccinează, ea poate să nu fie admisă la pacienți din cauza pericolului sporit. Adică, deși nimeni nu este obligat să se vaccineze, reieșind din anumite cerințe interne, refuzul de a se vaccina poate provoca anumite complicații. De aceea, deși teoretic drepturile constituționale ale omului au fost respectate, în practică ele nu întotdeauna pot fi aplicate. Fiind de mulți ani în Franța, am observat o particularitate: deși aici este foarte prezent spiritul libertății și independenței fiecărui cetățean, este foarte puternică și mașina birocratică a statului. Pentru fiecare acțiune trebuie să scrii o scrisoare specială, să te programezi din timp în audiență, să pregătești numeroase acte justificative. De aceea, în afară de dorință, mai trebuie să ai timp și energie pentru a-ți apăra drepturile constituționale. Dar în general francezii țin mult la drepturile și libertățile lor, și dacă îi nemulțumește o situație sau o decizie a guvernului ies în stradă și organizează greve. O fac destul de des, chiar regulat.

Fără îndoială, în viitorul apropiat vom ieși cu toții din restricțiile nesuferite. Cum credeți, vor exista careva dificultăți?

Da, în scurt timp totul va reveni la normal, plus la dificultățile sociale și economice mulți se vor confrunta cu diverse tulburări psihice. Spre exemplu, acum mi se adresează francezii neliniștiți de diverse simptome psihoemoționale: atacuri de panică, încălcări periodice ale ritmului cardiac, senzații de sufocare și dificultăți de respirație, anxietate sporită și permanentă, diverse senzații de durere în tot corpul. La o examinare minuțioasă a acestor pacienți descopăr că nu au careva boli sau disfuncții organice, și devine clar motivul psihologic al stării lor. E de menționat, că la majoritatea dintre ei aceste simptome au apărut imediat sau peste un timp după introducerea restricțiilor și a carantinei. Toate acestea mă fac să cred că această situație este foarte dificilă pentru percepția lor psihică și fizică. Și în funcție de constituția psihoemoțională a persoanei acești factori au influențat-o psihic și fizic. Dacă comunicați cu cineva cunoscut sau cu un coleg de lucru, care spune că nu are simptome, nu înseamnă că problema l-a înconjurat. Înseamnă doar, că el nu simte afecțiuni fizice, dar în același timp în interior poate acumula o povară mare de afecțiuni sufletești, care odată și odată se vor solda cu diferite probleme.

În Franța acest lucru este înțeles la nivel de guvern, și plus la aceea că despre aceasta scrie și vorbește deseori mass-media, a fost adoptată o lege care permite studenților, păturilor social vulnerabile și populației nevoiașe să beneficieze de un anumit număr de consultații ale psihologilor sau psihoterapeuților, cu achitarea deplină de către stat. Așa că încheind aceste cugetări aș vrea să îndemn oamenii să fie mai atenți față de sănătatea lor și să apeleze la serviciile psihoterapeuților nu doar după ce nu mai pot suporta, și să nu le fie frică să lucreze cu propriile probleme și să-și apere drepturile. Încărcați-vă cu pozitiv oriunde este posibil acest lucru, ferindu-vă pe Dvs. și pe cei apropiați de fluxul informațiilor negative.

Tuturor succese, sănătate fizică și sufletească!

Vă mulțumesc, dle Fusu, pentru că ați găsit și acum timp și posibilitate să discutăm la această temă, importantă pentru toată lumea.

Dănilă Voinarovschii

0
0
0
0
0

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Ce părere aveți despre inițiativa președintelui Franței, Emmanuel Macron, de a deschide în următoarele luni o misiune permanentă de apărare la Chișinău?