Ion Tighineanu: "Sînt un romantic, îmi place Esenin și Eminescu". Partea 2

(Continuare. Începutul citiți pe 03.07.2021)

La mijlocul lunii iunie, comunitatea științifică a țării a sărbătorit 60 de ani de la crearea Academiei de Științe a Republicii Moldova (AȘM) și cea de-a 75-a aniversare de la crearea primelor instituții științifice de tip academic din republică, care au stat la baza deschiderii la mijlocul secolului trecut a unei filiale a Academiei de Științe a URSS.

Despre cum au fost sărbătorite aceste date însemnate, cum supraviețuiește știința moldovenească în condițiile pandemiei l-am întrebat pe președintele Academiei de Științe, academicianul, doctorul în științe fizico-matematice, Ion TIGHINEANU

- Nu pot să nu vă întreb: în opinia dvs., este posibilă în Moldova efectuarea unor pași serioși în ceea ce privește dezvoltarea unui vaccin împotriva coronavirusului?

- Pentru aceasta noi nu avem fonduri necesare, infrastructură. Cu toate acestea, oamenii noștri de știință studiază profund problemele legate de tratarea acestei boli, perioada de reabilitare. Deja pe 6 februarie anul trecut, cu mai bine de o lună înainte de înregistrarea primului pacient cu coronavirus în Moldova, am organizat o masă rotundă pe această temă la Academia de Științe din Moldova. Evenimentul a fost reflectat de jurnaliștii de la șase canale TV și multe alte mijloace de informare în masă. A fost creată o comisie specială a AȘM, în care au fost incluși cei mai buni experți în acest domeniu, virusologi și alți specialiști, condusă de Academicianul Eva Gudumac.

Pe 28 aprilie anul trecut, am discutat despre aceste probleme și în cadrul unei conferințe la care am discutat despre situația din lume și din Moldova, despre primele rezultate ale dezvoltatorilor de vaccinuri. Forumul a fost deschis de Randy Shekman, despre care am vorbit mai devreme, prin legătură directă din California. În continuare noi am încercat să ne concentrăm atenția pe cele mai dificile probleme care îngrijora toți cetățenii fără excepție: cît de periculos este noul tip de coronavirus pentru copii? Care sînt proprietățile fiecăruia dintre noile vaccinuri? Cum afectează starea sistemului imunitar asupra evoluției bolii? Uneori, pe platforma de informare aveau loc cîte două prelegeri publice pe zi. Dar, cel mai important, am început să batem alarma, explicînd guvernului cît de important este în realitățile noastre programul de stat pentru combaterea unei astfel de boli groaznice. Este evident că virusul continuă să facă ravagii, să muteze, atacînd umanitatea în noi valuri. Apar probleme psihologice, morale legate de renunțarea la vaccinare, ignorarea mijloacelor individuale de protecție. Oamenii noștri de știință sînt convinși că absența unui program de stat clar, pe scară largă, poate duce la consecințe ireversibile și tragice.

- Domule Tighineanu, acum un an a fost semnat un nou Acord de colaborare între Academiile de Științe din Moldova și Rusia. De ce a apărut nevoia unui astfel de document?

- În ultimii ani a fost reformată nu doar Academia moldovenească, ci și cea rusă. De aceea și s-a decis elaborarea unui nou Acord care să aibă în vedere aceste modificări. Din partea rusă, acordul a fost semnat de academicianul Iurii Balega, vicepreședinte al Academiei Ruse de Științe. Din păcate, pandemia a împiedicat dezvoltarea unei hărți de cooperare. Chiar și semnarea acordului a avut loc în format online. În viitor, folosind acest document ca platformă de lansare, va fi necesară organizarea unui concurs al proiectelor comune care vor fi finanțate, în special, de Agenția Națională pentru Cercetare și Dezvoltare. Între timp, activitatea stabilită între instituțiile și structurile academice ale celor două țări continuă.

Trebuie să spunem că în ultimii 12 ani, oamenii de știință ruși și moldoveni au implementat cu succes aproximativ 100 de proiecte comune. 10 dintre acestea au fost susținute de Fondul Interstatal de Cooperare Umanitară (FICU).

Astfel, a fost stabilită cooperarea în domeniul inteligenței artificiale între Institutul de Matematică și Informatică al AȘM și Centrul de Cercetare în Informatică și Management al Academiei de Științe din Rusia. În special, a fost studiată utilizarea rețelelor neuronale pentru rezolvarea diferitelor probleme: de exemplu, pentru a evalua comportamentul omului bazat pe recunoașterea emoțiilor care pot fi "citite" pe față, în gesturi.

Au fost stabilite contacte strînse între Institutul de Cercetare "Selecție" din Bălți și Institutul Agricol din orașul Orel, între Institutul de Horticultură și Tehnologii Alimentare din cadrul Ministerului Agriculturii al Republicii Moldova și Institutul Zonal de Horticultură și Viticultură Caucazul de Nord din Krasnodar. Continuă relațiile dintre Facultatea de Tehnologie a Alimentelor a UTM și Institutul de Tehnologii Alimentare din orașul Vidnoe, regiunea Moscova, între Institutul nostru de Genetică, Fiziologie și Protecție a Plantelor și Institutul de Cercetări Agrofizice din Sankt Petersburg.

De mai mulți ani, medicii moldoveni cooperează cu colegii de la astfel de universități din Moscova, precum Universitatea ”Secenov”, Institutul de Pediatrie, Universitatea de Medicină ”N. Pirogov”. Este clar că nici o pandemie, obstacole birocratice sau dificultăți financiare nu pot "îngheța" în totalitate aceste contacte de mulți ani, adesea unite de legături pur umane, de prietenie. Și acum, pînă cînd problemele de finanțare a proiectelor comune vor fi rezolvate, oamenii de știință comunică la diferite conferințe în Moldova și în Rusia, participă la activitatea colegiilor de redacție ale revistelor științifice din Moldova și Rusia.

- Activitatea dumneavoastră științifică este legată de nanotehnologii și nanomateriale multifuncționale. Apare necesitatea unei întrebări triste: cum să se dezvolte nanotehnologiile în mica Moldovă săracă, unde vreo zece întreprinderi cîndva puternice de microelectronică, după prăbușirea URSS, s-au transformat în centre comerciale, depozite și pizzerii?

- Știți, am fost întrebat odată în America: cum se face că în Moldova minusculă, pe care o găsești cu greu pe hartă, dvs. aveți curajul să faci descoperiri în domeniul nanotehnologiei? Am răspuns atunci că totul este logic: în marea Americă există producții mari, iar în Moldova există puțin spațiu, de aceea sîntem nevoiți să ne ocupăm de nanotehnologii. Dar dacă e să vorbim serios, fără tehnologii nu există viitor. Moldova are foarte puține resurse naturale, nu există surse tradiționale de energie. Nanotehnologia este o cale reală de ieșire pentru țara noastră. Este imposibil să creăm o societate prosperă, bazîndu-ne doar pe agricultură.

În general, am lucrat în diferite țări, în laboratoare de primă clasă. Dar acasă este mai bine! În străinătate, chiar dacă și scump, dar ești oaspete, dar aici ești stăpîn. De aceea, mă bucur foarte mult că participarea la proiectele de cercetare în Germania și Statele Unite mi-a permis în 2001 să deschid în Chișinău, în cadrul UTM, cu ajutorul unor granturi internaționale, Centru Național de Studiu și Testare a Materialelor, dotat cu echipamente moderne.

- Deci, în acest an mai aveți o aniversare – 20 de ani a Centrului?

- Așa este. Cu 20 de ani în urmă, în Moldova existau lucrări în domeniul nano-științei doar în plan teoretic, iar centrul nostru a devenit prima bază experimentală serioasă pentru fizicienii care studiază obiecte de nano dimensiuni. I-am invitat pe cei mai buni studenți din UTM să se alăture echipei mele. Ar fi trebuit să vedeți cum le străluceau ochii cînd a fost achiziționat un microscop electronic care scanează! Ne-am cufundat în munca de cercetare, iar în 5-6 ani rezultatele noastre au devenit cunoscute în lume, eram invitați la conferințe internaționale, colegii noștri din Rusia, SUA și Japonia făceau referire la munca noastră. În 2012, ieșind cu un raport la Institutul Kurceatov, am povestit despre crearea în centrul nostru a noi materiale în domeniul compușilor semiconductori poroși. Am fost primii care am demonstrat că în baza lor, folosind procese auto-ordonate, pot fi create cristale fotonice. Și acestea, țin să observ, sînt tehnologii ieftine care pot fi utilizate în ecologie, în medicină, în special în oncologie.

- Printre numeroasele dvs. realizări științifice, un loc aparte îl ocupă invenția unui material total nou ultra ușor - aerogalnitul. În ce constă este unicitatea sa?

- Acesta este primul material artificial care poate să respingă și să atragă în același timp apa și alte lichide. La începutul anului 2019, cînd despre descoperire a relatat site-ul principal de fizică "PhysicsWorld", revista științifică "Nanoenergy", Centrul Național a fost literalmente atacat de jurnaliști. Dar acest lucru nu ne-a ”îmbătat”, dimpotrivă, ne-am continuat cercetarea cu o și mai mare încăpățînare, dovedind experimental că aerogalnitul, care manifestă proprietăți unice contradictorii, hidrofobe și hidrofile, poate fi utilizat în medicină, pentru protecție împotriva radiațiilor, în dezvoltarea tehnologie viitorului – 6G. Mai mult decît atît, am demonstrat că, cu o abordare tehnologică adecvată, astfel de proprietăți duale pot fi oferite și altor materiale.

Astăzi, continuăm cercetările importante privind utilizarea aerogalnitului în medicină cu oamenii de știință de la universitățile de medicină din Chișinău și Hanovra. Iar în articolul științific publicat recent, la care am lucrat cu colegii de la Institutul de Fizică și Tehnologie din Moscova, este vorba despre un studiu în cadrul căruia a fost posibilă modificarea la 100% a proprietăților aeromaterialului, obținînd transparența sa totală în spectrul terahertz. Și acest lucru arată încă o dată cîte secrete mai are acest material unic.

- Domule Tighineanu, cum v-ați "îmbolnăvit" de fizică? Ați învățat într-o școală rurală, departe de orice comunitate științifică.

- În școala noastră din satul Sofia, raionul Drochia, era adesea mai greu să cîștigi Olimpiada de fizică și matematică decît cea raională. Acolo lucrau profesori foarte puternici - Victor Eremeievici Proca, Anatolie Panteleevici Chișlaru, Victor Petrovici Edu și alți profesori talentați. Datorită lor, absolvenții noștri au intrat cu încredere la Universitatea Politehnică din Chișinău, iar apoi au ajuns în funcții de conducere la fabrici precum" Mezon", "Scetmaș", "Alfa".

Deja din clasa a cincea sau a șasea, învățătorii îmi dădeau manuale cu probleme complicate asupra cărora puteam sta pînă la ora două dimineața. Îmi amintesc bine încîntarea cînd găseam singur rezolvarea lor. Acest sentiment și astăzi mă înaripează, cînd după multe săptămîni, luni, ani de muncă de rutină în laboratoare, vezi brusc "lumină în capătul tunelului". Și pe fiul meu Petru l-am învățat să caute cheia rezolvării problemelor complicate singur. Mă bucur că a mers pe urmele mele, lucrează în domeniul inteligenței artificiale și este, de asemenea, pasionat de știință. După ce a studiat la UTM, și-a obținut diploma de masterat la Universitatea Karlsruhe din Germania și și-a apărat disertația la Institutul Niels Bohr din Danemarca.

- În acest caleidoscop științific fără sfîrșit, aveți timp pentru sport, pentru un hobby?

- În anii de studenție, la Moscova, jucam fotbal aproape în fiecare zi, iar iarna jucam hochei. Acum îmi mențin forma fizică cu alergatul de dimineață. În ceea ce privește hobby-ul, scriu poezii. În suflet sînt un romantic, încă din tinerețe îmi place Esenin și Eminescu. Eu nu scriu des, după șocuri emoționale puternice. Acestea sînt poezii de natură filosofică. Cîndva a avut loc un atac terorist la Bruxelles. În acel moment, eu părăseam orașul cu trenul spre orașul francez Lille, la o conferință. La stație, totul era tensionat - verificări, cordoane de poliție, frică în ochii oamenilor. Atunci și s-a născut o poezie despre cît de fragilă este lumea, cum barbaria cuiva poate pune capăt într-o secundă vieții unui om... Știți, în timpul studiilor mele la MEPhI, la institutul nostru veneau cosmonauți, ne spuneau o mulțime de lucruri științifice interesante. Și îmi aduc aminte îndeosebi de cuvintele lor despre cît de important este să iubim și să protejăm Pămîntul nostru mic. Fără această iubire, nu vor salva omenirea nici super-armele, nici super-tehnica, nici super-vaccinurile.

A discutat Tatiana Borisova.

Serviciul de presă al Casei Ruse din Chișinău.