Ion Tighineanu: "Sînt un romantic, îmi place Esenin și Eminescu"

La mijlocul lunii iunie, comunitatea științifică a țării a sărbătorit 60 de ani de la crearea Academiei de Științe a Republicii Moldova (AȘM) și cea de-a 75-a aniversare de la crearea primelor instituții științifice de tip academic din republică, care au stat la baza deschiderii la mijlocul secolului trecut a unei filiale a Academiei de Științe a URSS.

Despre cum au fost sărbătorite aceste date însemnate, cum supraviețuiește știința moldovenească în condițiile pandemiei l-am întrebat pe președintele Academiei de Științe, academicianul, doctorul în științe fizico-matematice, Ion TIGHINEANU

- Domnule Tighineanu, în primul rînd, permiteți-ne să vă felicităm pentru marele premiu– ați devenit laureat al Premiului interstatal "Звезды Содружества", înființat de Consiliul pentru cooperare umanitară al statelor membre ale CSI și de Fondul Interstatal pentru cooperare umanitară al statelor membre CSI (IFGS). Sînteți deținătorul a numeroase titluri, membru onorific al diferitelor organizații internaționale, sindicate, redacții ale revistelor științifice cu renume. Prin ce este semnificativ pentru Dvs. actualul premiu?

- Pentru mine el este drag și simbolic, deoarece primii pași independenți în știință i-am făcut la Moscova. Fiind în anul doi la Universitatea Tehnică din Moldova, am fost invitat să-mi continui studiile la Institutul de inginerie și fizică din Moscova. După ce l-a absolvit cu brio, mi-am început activitatea științifică la Institutul de Fizică P. N. Lebedev a Academiei de științe a URSS. Acolo am aplicat la aspirantură, am devenit candidat în științe fizice și matematice, iar în 1991, datorită unei serii de lucrări de cercetare-științifice desfășurate în strînsă colaborare cu colegii din acest centru științific, mi-am apărat teza de doctorat. Apropo, chiar și cunoștințele mele de engleză, fără de care nu poți face un pas în știința mare, i le datorez Universității din Moscova. La Institutul de Fizică am fost repartizat într-un grup de 6 persoane care au învățat această limbă după un program aprofundat. Și teza de licență am susținut-o în engleză.

Mai tîrziu, lucrînd în țara natală Moldova, în centre științifice din diferite țări, am avut întotdeauna o legătură strînsă cu colegii ruși. Iar din 2005, timp de 12 ani, am fost reprezentant autorizat al Guvernului Republicii Moldova la Institutul Unificat de Cercetări Nucleare (IUCN) din Dubna. De asemenea, am fost implicat în activitate organizațională, contribuind la promovarea lucrărilor studenților din Moldova, tineri oameni de știință. Și, desigur, am participat personal la o serie de proiecte științifice pe cadrul IUCN. În diferiți ani, am lucrat îndeaproape cu colegii mei din Belarus, în special, de la Academia Națională de Științe din Belarus. Așa că premiul ”Звезды Содружества” îl percep cu o căldură și o recunoștință deosebită.

- Reforma Academiei de Științe, cînd în 2017 un șir de instituții de cercetare au trecut în subordinea guvernului, în special al Ministerului Educației, Culturii și Cercetării, a provocat diferite reacții în comunitatea științifică. Vă aflați la conducerea Academiei mai mult de doi ani. Credeți că această reformă este utilă și constructivă?

- Există opinii diferite pe această temă atît în mediul academic, cît și în societate în ansamblu. Cred că anumite reforme din sistemul nostru s-au maturizat pe parcursul anilor. Dar transferul instituțiilor academice "sub umbrela" ministerului a creat o mulțime de dificultăți deja din cauza că știința modernă în esența sa este interdisciplinară, multe probleme de actualitate ar trebui rezolvate de specialiști din diferite domenii în mod coordonat. De exemplu, problemele medicale adesea sînt imposibil de investigat fără implicarea chimiștilor, fizicienilor, biologilor etc. Înainte de reformă era, desigur, mai ușor de organizat o astfel de cooperare pe o platformă unică academică.

Dar, necătînd la toate, AȘM rămîne principalul consultant al Guvernului în toate problemele dezvoltării științei și inovării. Un pas important a fost crearea în 2018 a Agenției Naționale pentru Cercetare și Dezvoltare pe lîngă Guvernul Republicii Moldova. În special, în cadrul concursurilor care se desfășoară cu asistența sa, se determină proiecte prioritare care primesc sprijin financiar. Principalul lucru este ca aceste concursuri să fie organizate cu implicarea unor referenți independenți calificați.

- Problemele financiare sînt pentru Dvs. niște puncte dureroase. Faptul că știința din țara noastră de zeci de ani are un rol secundar se vorbește de la cele mai înalte tribune. Tinerii talentați pleacă, salariile oamenilor de știință sînt uneori simbolice…

- Este trist să spun acest lucru, dar știința noastră se bazează, într-adevăr, în multe privințe, pe entuziasm. Voi numi doar o cifră: astăzi finanțarea sa în Moldova nu depășește 0,23% din PIB. Acest lucru este foarte puțin! Desigur, aici sînt necesare decizii serioase din partea conducerii țării, care să presupună nu numai subvenții pentru anumite proiecte. Este important sprijinul stabil al persoanelor care alcătuiesc fondul de aur al științei moldovenești – a celor care acumulează o experiență neprețuită și o transmit pe parcursul a zeci de ani tinerilor. Eu cred că apărarea intenționată a științei fundamentale este una dintre principalele sarcini ale Academiei de Științe. Și aici este foarte indicativă soarta compatrioților noștri, a fizicienilor-teoreticieni cu renume mondial, frații gemeni Sveatoslav și Vsevolod Moscalenco. Încă la începutul anilor 60, Sveatoslav Anatolievici, cîștigătorul Premiului de Stat al URSS, a făcut o descoperire, în baza căreia cîteva decenii mai tîrziu a fost creat un nou tip de laser –laserul polariton, care este extrem de solicitat în medicină. Vsevolod Anatolievici (care deja a decedat) timp de 10 ani a fost reprezentant plenipotențiar al Moldovei la IUCN. Datorită lui, au început să coopereze cu acest institut nu numai fizicienii moldoveni, ci și matematicienii, biologii și medicii. Legendarii frați Moscalenco au stat la baza creării științei fundamentale moldovenești - au scris articole științifice și monografii, la care au făcut referire oameni de știință din întreaga lume, au instruit zeci de specialiști de cel mai înalt nivel, care, la rîndul lor, au educat sute de studenți talentați.

Da, știința fundamentală, orientată spre studierea bazelor, proceselor profunde, nu oferă rezultate rapide și tangibile. Dar fără ea, nu va exista știință aplicată, inovații. S-ar părea că acestea sînt adevăruri simple, dar viața arată că cei aflați la putere "uită" de aceasta. Asta înseamnă că oamenii de știință ar trebui să amintească iar și iar că știința fundamentală provine de la cuvântul "fundație". Pe ea se construiesc, de fapt, toate cercetările științifice.

- Domnule Tighineanu, în ciuda pandemiei, ați reușit să sărbătoriți datele aniversare din istoria Academiei de Științe a Moldovei. Ce v-a bucurat cel mai mult în acest maraton festiv care a durat mai multe zile?

- Poate faptul că participanții săi au devenit și laureații Premiului Nobel invitați, și membrii Academiei noastre, și studenții, și chiar liceenii. Este o mare fericire să vezi că, în ciuda tuturor dificultăților, poți implica pe orbita științifică și tineri talentați. Încă la începutul anului, cînd am discutat la Prezidiul Academiei de Șiințe despre celebrarea acestor date, eu am propus să le dedicăm nu doar o ședință solemnă, ci o întreagă Săptămînă a Științei. Ideea a fost susținută și am reușit să umplem fiecare zi a acestei săptămîni cu cîte un subiect cu adevărat actual. În Sala Albastră a Academiei de Științe s-au adunat, inclusiv în spațiul virtual, oameni de știință celebri și studenții lor talentați, care și-au făcut prezentările. Iar principalii raportori, desigur în regim online, au fost cinci laureați ai premiului Nobel: omul de știință în domeniul științei solului, Rattan Lal, și geneticianul Randy Shekman care trăiesc în SUA, fizicienii Stefan Hell din Germania, Hiroshi Amano din Japonia și Konstantin Novoselov. În prezent Konstantin locuiește în Manchester, dar cîndva a lucrat la Institutul de Tehnologie Microelectronică al Academiei Ruse de Științe din Cernogolovka, lîngă Moscova.

- Iată ce înseamnă factorul uman – ați fi reușit cu greu să convingeți oameni de știință de acest rang să participe la Săptămîna Științei dacă nu ar fi fost autoritatea dvs. colosală în lumea științei. Ați cunoscut pe cineva dintre ei personal?

- Demult comunic cu profesorul Shekman, am corespondat cu colegul din Japonia, cu domnul Lal au reușit să comunice colegii mei în timpul vizitei sale în Republica Moldova. L-am întîlnit pe profesorul Stefan Hell la conferințe științifice, iar pe Konstantin Novoselov îl cunosc de la Institutul de cercetare din Cernogolovka. Apropo, el a devenit laureat al Premiului Nobel la vîrsta de 36 de ani! În 2012, am fost invitat la postul de televiziune rus "Cultura", unde am ținut o prelegere pentru tinerii oameni de știință "Nanotehnologiile - chemarea timpului". Am vorbit atunci și despre cercetările unice ale lui Novoselov.

Desigur, chiar și comunicarea virtuală cu astfel de personalități a devenit un eveniment pilon al Săptămînii Științei. Acest lucru l-au remarcat nu numai academicienii noștri, ci și reprezentanții societății civile. Căci toate evenimentele din cele șase zile a avut loc în regim lifestream - "transmisiune live". Am demonstrat o deschidere deplină, iar pe site-ul AȘM toți doritorii au putut asculta discursurile care îi interesau în momentul convenabil lor.

- Dar cum au participat liceenii la Săptămîna Științei?

- Cu un an și jumătate în urmă am lansat un proiect interesant pentru tineret "STEM" (Science, Technology, Engineering, Mathematics), care trebuia să aducă liceenii talentați cît mai aproape de lumea științei. La început, elevii au ascultat lecții despre nanotehnologie, fizică, chimie și alte discipline, iar apoi în laboratoare academice reale au putut vedea personal partea experimentală și practică a activității de cercetare. Îmi amintesc cum am încercat să convingem un licean din nordul Moldovei să renunțe la participarea la proiect: I-am explicat că orele încep sîmbătă la ora 9 dimineața și pur și simplu nu va reuși să ajungă la începutul lecției. Dar băiatul tot ne implora: "Voi pleca spre Chișinău la ora 3 dimineața, numai nu mă excludeți din listă!”

Din păcate, atunci am lucrat doar două luni, planurile au fost întrerupte de pandemie. De îndată ce va fi anulat regimul de carantină, proiectul va continua cu siguranță. Iar pentru a participa la Săptămîna Științei, am organizat o Școală de vară virtuală. A fost anunțat un concurs, în care copiii au trimis scrisori motivaționale, spunînd de ce au decis să se înscrie la o astfel de școală, care sunt interesele lor științifice. Scrisorile s-au dovedit a fi extrem de interesante și originale. Astfel, au fost aleși 60 de tineri și tinere, pentru care am organizat ore virtuale cu oameni de știință din diferite țări în limba engleză. Apoi, în cadrul testării, am reușit să aflăm cît de interesante și utile au fost acestea pentru tineri. Am rămas mulțumiți de rezultate: în Moldova sînt foarte mulți copii cu adevărat talentați, iar a-i ajuta să aleagă cea mai bună cale spre știință este una dintre sarcinile pe care, în opinia mea, Academia de Științe ar trebui să le rezolve sistematic și informal.

- La inițiativa dvs., în AȘM au fost create așa-numitele platforme informaționale, în cadrul cărora au fost deja organizate numeroase conferințe și mese rotunde. Din cîte înțeleg, ele rezolvă și sarcinile educaționale, și pur științifice, și de consultanță – elaborînd pentru Guvern propuneri concrete cu privire la problemele actuale ale activității țării?

- Am început implementarea conceptului de platformă informațională acum doi ani. Primele discuții pe aceste platforme au arătat că ele sintetizează cu succes teoria și practica, construind poduri de interacțiune între oamenii de știință și autorități, și societate. Mai mult, acest lucru are loc în același regim lifestream. Această abordare se numește în lume "știință deschisă", deoarece nu numai discuțiile, ci și rapoartele oamenilor de știință privind implementarea unor proiecte specifice sînt publice pe aceste platforme informaționale. Menționez că astfel de materiale pot fi foarte utile pentru diferite persoane. De exemplu, pentru oamenii de afaceri care doresc să afle o opinie autoritară cu privire la anumite probleme, de exemplu, în domeniul economiei sau agriculturii.

- Dar simpozioanele și seminarele dvs. academice erau închise anterior publicului larg?

- N-aș spune asta. Dar acum acest flux de informații a devenit cu adevărat pe scară largă și absolut deschis. În prezent, prezidiul AȘM a aprobat 4 platforme pe care sînt discutate probleme din domeniul economiei, ecologiei, medicinei și securității alimentare. Au fost aleși liderii acestora - oameni de știință autoritari cu un dar organizatoric, o capacitate de a consolida oamenii. Mulți oameni de știință sînt foarte divizați, ocupați cu cercetări individuale. Iar în realitățile actuale, este foarte importantă dorința de a lucra împreună și de a face schimb de opinii. Acum, datorită platformelor informaționale, savanții moldoveni și străini, deocamdată în regim online, organizează conferințe și țin prelegeri aproape săptămînal. De exemplu, o mare rezonanță a avut discursul directorului Institutului de Cercetări pentru Culturile de Cîmp "Selecția" din mun. Bălți, profesorul Boris Boincean. El a vorbit despre problemele schimbării climatice și riscurile acesteia pentru dezvoltarea agriculturii în Moldova. Rezultatul acestor discuții a fost interacțiunea strînsă între oamenii de știință și membrii Guvernului, conducerea Ministerului Agriculturii. Unele probleme le-am rezolvat direct la Institutul de cercetări "Selecția" unde, de fapt, au continuat dezbaterile teoreticienilor și practicienilor.

Aș dori să menționez că o serie de propuneri ale oamenilor de știință moldoveni pe platforma informațională privind problemele schimbării climatice vor fi transmise organizatorilor Conferinței Internaționale de la Glasgow. Acest forum va avea loc la începutul lunii noiembrie a acestui an.

Un mare interes a provocat și blocul de întrebări discutate pe platforma informațională de către academicianul Grigorie Belostecinic, rectorul Academiei de Studii Economice din Moldova, și membru corespondent al AȘM, directorul Institutului Național de Cercetări Economice, Alexandru Stratan. Ei nu doar au analizat impactul pandemiei asupra economiei republicii, dar au propus și mecanisme de luptă împotriva acestor procese negative. Nu mai puțin actuale au fost și dezbaterile privind problemele ecologiei, securității alimentare, migrației, demografiei, în cadrul cărora au răsunat opiniile celor mai de vază experți.

A intervievat Tatiana Borisova

Serviciul de presă al Casei Ruse din Chișinău

(Continuarea interviului citiți pe 04.07.2021)