Transnistria stiri: 1365
Eurovision stiri: 499

În Moldova este mai greu să aperi teza la limba sau literatura rusă decît să o scrii

4 iun. 2021,, 15:12 (reactualizat 5 iun. 2021,, 15:00)   Interviuri
7049 1

Care este situația astăzi la Catedra de Slavistică a Universității de Stat din Bălți ”A. Russo” (USARB)? Ce îngrădește de formalism desfășurarea evenimentelor Centrului rus al Fundației Ruskii Mir, care activează aici? De ce este atît de alarmantă situația care a apărut pe fundalul încercărilor de a crea manuale integrate de limbă și literatură rusă pentru clasele 5-9 în școlile cu predare în limba rusă?

La aceste și multe alte întrebări am rugat să răspundă pedagogii de la această catedră, doctorul în filologie Feodor Gorlenko și doctorul conferințiar Tatiana Suzanskaia.

- Spuneți-ne, vă rog, ce reprezintă actuala catedră de Slavistică la USB ”A. Russo”? Cîndva Facultatea de filologie din Bălți era menționată și în Rusia, dar astăzi, dacă nu mă înșel, filologie rusă "în pură formă" nu aveți deloc?

Suzanskaia: - Cîndva aveam mai mult de 150 de studenți la facultatea de filologie. La specialitatea ”Limba și literatura rusă” erau 50 de studenți, iar la specialitatea ”Limba rusă și literatura în școala națională” - 75 de studenți. Activau independent Catedra de limbă rusă, Catedra de literatură rusă și străină, Catedra metodicii de predare a limbii ruse. Acum la secția de filologie rusă sînt patru grupe (anul 1 - 4) a cîte 10-12 persoane în fiecare, unde cursurile se desfășoară la specialitatea "rusă + engleză". Sperăm la renașterea specialității "rusă + moldovenească". Încă o grupă cu învățare în limba rusă, unde sînt instruiți învățătorii de clasele primare, există la Facultatea de Pedagogie și Psihologie. Departamentul nostru prin corespondență este comercial. La învățămîntul prin corespondență este cam același număr de studenți, aproximativ 40 în toți anii.

- Tabloul, să spunem așa, este îngrijorător.


Suzanskaia: - Desigur. În republica se schimbă atitudinea față de limba rusă ca obiect de predare și ca limbă, care și-a pierdut statutul de limbă de comunicare interetnică. Se îngustează domeniul său de utilizare și, în consecință, se îngustează pregătirea viitorilor filologi ruși. Dispare cititorul lui Pușkin, Dostoievski, Tolstoi, Bulgakov. Acum absolvenții școlilor cu predare în limba rusă intră deseori la USB, de exemplu, la Facultatea de Economie, Pedagogie, Psihologie și Educație artistică, unde cursurile sînt citite în limba moldovenească, dar să poată răspunde în limba rusă.

- Cum s-a schimbat abiturientul dvs. în aceste realități?

Gorlenko: - Din păcate, marea majoritate a tinerilor care aleg Facultatea de Filologie sînt slab pregătiți. În primul rînd, este deprimant scrisul, analfabetismul ortografic și de punctuație. Cred că aceasta este situația și în alte regiuni ale republicii. Iar noi împărțim condiționat studenții noștri în 3 grupe. Prima gupă sînt persoanele pregătite pentru munca de predare – acestea sînt majoritatea. A doua grupă îi unește pe cei care înțeleg că la noi pot obține cunoștințe decente în limba rusă. Iar din a treia grupă fac parte tinerii și tinerele care nu au drept scop predarea, dar doresc să-și extindă orizontul de cultură. Pentru ei, diploma nu este un scop în sine, ci un pas în calea spre auto-perfecțiune. Unii dintre ei lucrează mai apoi ca traducători, alții merg la jurnalism.

- Ei ascund că au venit la Facultatea de filologie nu "la chemarea inimii"?

Gorlenko: - Nu. Tineretul modern este deschis, sociabil și își declară direct planurile de viață. Dar acest lucru nu influențează cerințele pedagogilor –nu avem o atitudine mai liberală față de astfel de studenți.

Suzanskaia: - Ceea despre ce vorbim noi acum este dictat de mulți factori socio-culturali și economici. Dar noi nu cedăm. La USARB se desfășoară Zilele ușilor deschise, astăzi - în format online. În anii trecuți, toți profesorii de la catedră au participat la campania universitară "Caravana": în liceele din Bălți și suburbiile sale, într-un șir de raioane din nordul republicii am povestit liceenilor despre studiile la Facultatea de Filologie, despre specialitățile pe care le pot obține aici. Deși, trebuie să recunoaștem că în timpul "Caravanelor", la care au participat reprezentanți de la diferite facultăți, Facultatea de Filologie a fost percepută de mulți ca un fel de anacronism. Tinerii au o abordare pragmatică, majoritatea tinerilor doresc să devină economiști și avocați, iar facultatea de filologie necesită eforturi spirituale speciale. De aceea, mult mai eficiente, în ceea ce privește orientarea în carieră, sînt evenimentele organizate la Centrul nostru Rus, care a fost creat datorită Acordului dintre administrația universității și fundația ”Ruskii Mir”.

- Timp de 12 ani, de la deschiderea sa, centrul este condus de dvs., Tatiana Nicolaevna, iar șeful catedrei este Vladimir Nicolaevici Brajuc. Centrul rus se distinge printr-o muncă foarte diversă. În el nu există, într-adevăr, nici un pic de "obligație"?

Suzanskaia: - Nu, desigur. Acest lucru este confirmat și de sondajul studenților, potrivit căruia "între aceste păreți nu trăiește plictiseala". Noi avem aproximativ 50 de evenimente pe an. Încercăm să invităm mai des oameni de știință, poeți, muzicieni cunoscuți în Moldova și peste hotare, belceni interesanți, învățători și elevi. De-ați vedea cu ce interes liceenii se uită la studenți, cum ascultă tot ce se întîmplă aici? Iar studenților, desigur, le plac întîlnirile în format nestandard - spectacole studențești, cluburi de film, brain ring-uri, dueluri poetice. De exemplu, în cadrul celor șase bătălii ale ultimului astfel de duel, șase perechi de concurenți au recitat poeziile poeților din Epoca de argint după principiul "cine va recita mai mult". Într-o atmosferă călduroasă s-au desfășurat în Centrul Rus întîlnirile cu veteranii Marelui Război pentru Apărarea Patriei și Frontul muncii. Pentru ei, tinerii au pregătit minunate compoziții literar-muzicale. Această lucrare patriotică nu a fost întreruptă nici de pandemie: am participat la marșul online al Regimentului nemuritor, am organizat online concursul "Bunicul meu (străbunicul) – participant la Marele Război Patriotic". Îmi amintesc de istoria foarte interesantă a unui student din anul trei despre cît de greu i-a fost să "adune" din fragmente biografia străbunicului său. A trebuit să scrie scrisori rudelor care trăiesc în mai multe țări. Acestea au trimis amintirile lor despre el, fotografii cu el din anii diferiți. Astfel, prin eforturi comune, a fost creat portretul veteranului.

Este clar că, înainte de pandemie, în Centrul Rus erau sărbătorite toate evenimentele literare și lingvistice semnificative– cu scene în costume, cu slide show și victorine. Dar știți cum am sărbătorit Ziua Europei anul acesta? Desigur, 9 mai pentru noi, în primul rînd, este consacrat Marei Victorii. Iar Zilei Europei i-am dedicat masa rotundă "Scriitorii ruși din secolele 19 și 20 – despre Europa". S-a primit un caleidoscop interesant, care ne-a permis să privim Roma prin ochii lui Gogol, Parisul - prin ochii lui Turgenev, Berlinul - prin ochii lui Țvetaeva, Veneția - prin ochii lui Brodski…

Încă din primele zile ale existenței sale, Centrul Rus cooperează îndeaproape cu Ambasada Federației Ruse și Casa Rusă din Chișinău. Mi-a rămas în amintire întîlnirile organizate de reprezentanța Rossotrudnicestvo cu cunoscutul scriitor și dramaturg rus, Iuri Bîcikov, și cititorul din Rusia, Raphael Kleiner. Cu sprijinul Casei Ruse s-a desfășurat acțiunea "Rusia. Dragoste fără frontiere", în cadrul căreia 12 învățătoare și studente au primit cu ocazia zile de 8 martie premii bănești, Zilele studenției ruse și Zilele scrierii slave. Reprezentanța Rossotrudnicestvo a donat Centrului Rus zeci de manuale, cărți de referință și dicționare de limba rusă. Cu sprijinul Casei Ruse la Chișinău, la noi a avut loc art-trainingul pentru tineret "Răsăriturile rusești" la care au participat elevi și studenți din Bălți și Nijni Novgorod, a fost sărbătorită cea de-a 70-a aniversare a Catedrei de Slavistică și a 10-a aniversare a Centrului Rus, cu cadouri de carte. Reprezentanța Rossotrudnicestvo a contribuit la stabilirea relațiilor cu Universitatea ”F. Skorin” din Gomel și cu Universitatea ”I. Petrovski” din Briansk, precum și a sponsorizat călătoria mea la Gomel pentru "Славянские встречи" în 2018.

- Și totuși, nucleul activității Centrului Rus –despre acest lucru se știe și în afara orașului Bălți - sînt conferințele profunde, de cunoaștere, mesele rotunde?

Gorlenko: - Profesorii de la Facultatea de Slavistică încearcă să facă ca centrul să apropie studentul de Rusia, de nivel ridicat al dezvoltării gîndirii filologice științifice. Pentru aceasta noi organizăm mese rotunde speciale cu recenzii ale revistelor lingvistice și literare rusești. Știința nu stă pe loc, chiar și aparatul conceptual și terminologic pe care îl folosim la ore se învechește repede. În Rusia, de exemplu, se dezvoltă activ teoria lingviștilor remarcabili Viktor Vinogradov și Iuri Karaulov, legată de modelul personalității lingvistice. În Moldova, nimeni nu se ocupă serios de această problemă, însă studentul nostru, ca viitor profesionist, ar trebui să-și aprofundeze cunoștințele în astfel de materiale, să cunoască terminologia modernă și să știe ce este astăzi cu adevărat actual în domeniul științific. Teoria personalității lingvistice este folosită și la predarea studiilor rusești în școală. De aceea noi ne străduim să transmitem studenților cunoștințele filologice clasice și moderne de care ei vor avea nevoie în activitățile lor profesionale ulterioare.

Suzanskaia: - Păcat că pentru a desfășura o muncă serioasă științifico-educațională la Centrul rus, lipsesc foarte mult resursele: calculatoarele s-au învechit, biblioteca nu prea corespunde spiritului timpului – lipsește literatura istorică nouă și cărțile de culturologie, manuale moderne de lingvistică, studii literare și didactică. De exemplu nu avem manuale moderne despre metodele de predare a limbii și literaturii ruse în școlile rusești. Ele sînt extrem de necesare și studenților, și magiștrilor, și profesorilor-filologi. Din 2008, biblioteca științifică a USB a încetat să mai primească astfel de jurnale minunate cu o istorie bogată precum ”Русский язык в школе", "Русская речь", "Русская словесность", "Филологические науки", "Литература в школе". Materialele publicate acolo de cei mai buni oameni de știință ruși sînt necesare atît pentru auto-educație, cît și pentru scrierea lucrărilor de licență și de masterat, pentru cursuri de laborator și pregătirea pentru seminare. Cineva va spune: astăzi poți găsi totul pe Internet. Dar nu-i adevărat, nu toate aceste publicații sînt prezentate în format digital. Și cel mai important este faptul că poți învăța serios doar din revistele și manualele "din hîrtie".

- Spuneți-mi, care sînt perspectivele studenților care urmăresc calea științifică? Ei pot să-ți apere teza la catedra dvs.?

Suzanskaia: - Avem și masterat, și doctorat ("Școala doctoranzilor" - al 3-lea ciclu de învățămînt, care are loc după licență și masterat). Teoretic, apărarea tezei de disertație este posibilă, însă în practică, în istoria recentă, doar un tînăr profesor al catedrei noastre a reușit acum cîțiva ani să depășească această cale. În Școala doctoranzilor la filologia rusă sînt astăzi patru studenți care se pregătesc cu succes pentru apărarea diplomei. Cu toate acestea, nu este atît de ușor de organizat un consiliu științific pentru apărare.

Gorlenko: - Acest lucru se referă nu numai la USB, această situație se observă în întreaga republică: este mai greu să aperi teza de doctorat la limba sau literatura rusă decît să o scrii! De fapt, de cîțiva ani, nimeni nici măcar nu a încercat să-și apere teza de disertație. Problema constă în faptul că din Consiliul academic ar trebui să facă parte și doctori în știință care nu locuiesc pe teritoriul republicii. Invitația la noi, drumul și cazarea ar trebui să le achite disertatorul însuși. Este clar că nu mulți își pot permite acest lucru. Din păcate, structurile de stat nu au interesul să sprijine filologia rusă. Apropo, în ultimii ani, la Facultatea de Economie a universității noastre au apărut mai mulți tineri doctori habilitați, care și-au apărat diploma la Academia de Studii Economice din Moldova – acolo există propriul consiliu academic. Iar la Catedra de literatură moldovenească a USB, a fost apărată teza de doctorat în regim online: membrii consiliului se aflau și la Bălți, și la Chișinău, și în România. Sper că și doctoranzii catedrei noastre vor avea o astfel de posibilitate.

- Doctoranzii dvs. nu pot să-și apere teza în Rusia?

Suzanskaia: - Nu, desigur. Doctorantura de trei ani cu frecvență și patru ani fără frecvență implică un grant din partea Ministerului Educației, Culturii și Cercetării. Cine va plăti pentru un doctorand în Moldova dacă intenționează să-și apere teza în Rusia?

-Care este ieșirea din situație?"

Gorlenko: - Aș recomanda aplicarea și la aspirantura universităților din Rusia, unde există propriile consilii academice. În Rusia sînt foarte multe dintre acestea.

- Care credeți că sînt avantajele și dezavantajele învățămîntului online?

Gorlenko: - Concluzia principală este următoarea: învățămîntului la distanță este doar o parașută de rezervă, nu este cazul să vorbim aici despre un învățămînt de înaltă calitate. Au obosiți de asta și învățătorii și, desigur, studenții. În educația online, multe lucruri ar trebui să se bazeze pe percepția vizuală a materialului. Aceasta înseamnă că trebuie de revizuit absolut totul, de structurat în alt mod baza educațional-metodologică, de pus accentul pe scheme, tabele și prezentări-slide. Eu predau ore tradiționale care necesită o reacție vie din partea auditoriului, întrebări-răspunsuri, adică muncă, ca să spunem așa, față în față.

Suzanskaia: - Nu degeaba ministrul rus al Educației a numit învățămîntul la distanță "educație în pijamale". S-a ajuns pînă la situații comice: unii studenți se așezau în fața camerei video în halate, alții mîncau în timpul orelor, iar cineva își înlocuia imaginea ... cu o fotografie a pisicii lor iubite. Se crea impresia că citești prelegere sau duci o lecție practică în gol. Oare este posibil ca în astfel de condiții să organizezi seminare serioase, să duci discuții profunde, să analizezi opere de artă?

- La Facultatea de Filologie din Bălți au lucrat astfel de oameni de știință remarcabili ca lingvistul Victor Mighirin, criticul Oskar Semenovski și criticul literar Boris Gasparov. În 2006, am avut ocazia să particip la o conferință în cadrul universității voastre dedicată celei de-a 85-a aniversări a lui Mighirin. Atunci la USB au venit cunoscuți filologi din Chișinău, Tiraspol și Odessa și s-a vorbit multe despre importanța creării unei școli în numele său. Dar, judecînd după informația care a răsunat în discuția noastră de astăzi, probabil că nu mai are cine să creeze și să dezvolte o astfel de platformă științifică?

Gorlenko: - Voi spune sincer: într-adevăr, nu am reușit să creăm școala Mighirin. Pentru aceasta este nevoie de specialiști, cercetători care să dezvolte aceste idei, să apere teze bazate pe ele.

- Pe scurt, în ce constă esența teoriei lui Mighirin?

Gorlenko: - El a abordat interpretarea sistemului limbii din punctul de vedere al filozofiei. Mighirin a fost unul dintre puținii lingviști din Uniunea Sovietică care a încercat să interpreteze limba ca un sistem de unități interconectate, ca un sistem de categorii de afișare. Ideile științifice ale lui Mighirin sînt solicitate și astăzi. Dar să le dezvoltăm prin eforturile catedrei este ireal, pentru acest lucru nu există destule resurse umane. Este destul să spunem că la noi au mai rămas doar doi profesori care predau cursurile de lingvistică. Desigur, la orele practice, de laborator, împreună cu alte concepte lingvistice, noi le vorbim studenților și despre învățăturile profesorului Mighirin. Le povestim despre ce persoană extraordinară a fost Victor Nicolaevici, care a venit la Bălți în calitate de tînăr pedagog în 1969 din Simferopol și a lucrat la noi două decenii, pînă la moartea sa. Împreună cu Tatiana Nicolaevna noi am frecventat prelegerile sale și ne amintim bine de acest om minunat. Numele lui nu este uitat în Rusia, unde despre omul de știință, meritele sale se vorbește în manualele universitare de limbă rusă. Sub conducerea lui Mighirin, mulți candidați și doctori în știință și-au apărat tezele nu numai în Moldova, ci și peste hotare.

- Nu a rămas la catedră nici școala lui B. Gasparov?

Suzanskaia: - În acei ani era prea devreme să vorbim despre școală. El era tînăr și lucra la noi de doar trei ani, din 1963. Cu toate acestea, astăzi el este un critic literar cu renume mondial, profesor de limbă rusă care trăiește în țări străine. Noi ocazional le vorbim studenților noștri despre el. Apropo, acum se pregătește pentru apărare o lucrare de licență pe tema "Contrapuncte în "Micile tragedii" ale lui A. S. Pușkin", autorul căruia, absolventul nostru, se bazează pe teoria contrapunctului dezvoltată de Boris Gasparov.

- De mai bine de 20 de ani elevii din clasele 5-9 din școlile cu predare în limba rusă din Moldova învață limba rusă din manuale scrise de Feodor Gorlenko și Tatiana Suzanskaia…

Gorlenko: - Manualele noastre de limbă și literatură rusă pentru gimnaziile rusești se întreabă și astăzi. Cu toate acestea, în urmă cu cîțiva ani, Ministerul Educației, Culturii și Cercetării a hotărît să efectueze un sondaj de opinie în rîndul elevilor, părinților și pedagogilor cu privire la calitatea acestora. Astfel, s-ar fi efectuat o evaluare a cestora, care nu a fost confirmată de chestionarele corespunzătoare. Iar în 2019 a apărut un nou curriculum, în care limba și literatura rusă au fost unite într-un singur obiect. Și în prezent se creează noi manuale anume cu un astfel de concept integrat. Adică, astăzi învățătorii predau în baza unui nou curriculum, dar după manualele vechi. Și aici este important să înțelegem că acest nou curriculum a fost programat de la bun început pentru predarea limbii ruse în școlile rusești ca limbă străină. Ce rezultă din aceasta, cred, nu este nevoie să explicăm nimănui.

- Cum reacționează la această situație cadrele didactice din școală?

Suzanskaia: - Ei sînt confuzi, mai ales că sistemul unificat de predare a limbii ruse ca limbă maternă (el se numește "predarea limbii și literaturii ruse în afara Rusiei") în Moldova nu a fost deloc dezvoltat. Învățătorii tineri recunosc că combină mecanic materialul lingvistic și cel literar. De exemplu, jumătate de lecție se analizează conținutul povestirii lui Puskin "Станционный смотритель", iar jumătate de lecție, elevii învață, să zicem, părțile principale de propoziție.

De asemenea, este important să menționăm faptul că s-a schimbat și statutul ministerial al obiectului, domeniul curricular se numește acum "Limbă și comunicare". Reiese că literatura este considerată de autorii curriculumului drept un "poligon" pentru testarea fenomenelor lingvistice, ea este redusă la conceptul de "comunicare". Despre ce fel de perspectivă istorică și literară poate fi vorba aici (de la literatura antică la literatura secolelor următoare)? Vom spune direct: în esență, obiectul de ”Literatura rusă” este nivelat, iar în predarea limbii ruse este întreruptă natura sa sistemică.

Gorlenko: Dacă o astfel de integrare ar fi fost posibilă și productivă, atunci cu siguranță în Rusia și în alte țări ale CSI ar fi apărut manuale experimentale, îndrumare. Dar așa ceva nu există. Putem vorbi despre integrarea unor subiecte din literatură și limbă cu muzica sau pictura, cu teme concrete din cursul de istorie, matematică sau geografie, ceea ce a și fost realizat în manualele actuale.

- Nu putem să nu ne amintim de moartea prematură a angajatei Ministerului Educației, R. F. Gorșcova? Nu o dată am auzit de la învățătorii de limbă rusă ce persoană de neînlocuit pentru ei a fost Raisa Feodorovna, care se ocupa de toate problemele în domeniul predării limbii și literaturii ruse. În acest minister nu mai există un alt specialist atît de profesionist, profund preocupat de soarta limbii sale materne.

Gorlenko: - În asta și constă problema, că această funcție în minister a fost desființată de cîțiva ani. Iar de un astfel de specialist este cu siguranță nevoie, deoarece există destul de multe licee și gimnazii rusești în sistemul de învățămînt din Moldova. Iar predarea limbii materne ar trebui să fie bazată științific, clasică.

- Discutăm în ajunul zilei de 6 iunie-Ziua Internațională a limbii ruse, stabilită de ONU în 2010. Ce vă oferă, în ciuda tuturor problemelor identificate, o dispoziție bună în ajunul acestei sărbători?

Gorlenko: - O persoană se poate înțelege cu o altă persoană prin intermediul limbii. Alte căi nu există. Dacă nu poate să se înțeleagă, el ia în mîini armele. Ne-am dori ca limba rusă să rămînă practic aceeași limbă mondială de dialog – și în ceea ce privește nivelul de răspîndire, și în ceea ce privește păstrarea păcii.

Suzanskaia: - Noi în Moldova nu avem dreptul să uităm că limba rusă este un pod care apropie toate grupurile etnice care locuiesc în republică. Aici există așa o simfonie de culturi, tradiții și limbi, încît ar fi un păcat mare dacă o vom distruge, nu o vom păstra.

A discutat Tatiana Borisova.

0
0
0
0
0

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Cum evaluați decizia de a indexa pensiile cu 6% începînd cu 1 aprilie?